Caracterul imperativ al normelor prevăzute în art. 85 c.p.civ.

Dosar Nr. 36 (20.01.2010)

CARACTERUL IMPERATIV AL NORMELOR PREVAZUTE ÎN ART. 85 C.P.CIV.

Art. 85 - Judecatorul nu poate hotarî asupra unei cereri decât dupa citarea sau înfatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel

Prin d e c i z i a nr. 36/20 .01.2010 s-a respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta M. M. cu domiciliul ales în ........... la S.C.P. P. L. si P. N. împotriva deciziei civile nr.285 pronuntata la 28 octombrie 2009 de Tribunalul Buzau, în contradictoriu pârâtul M.D., domiciliat în .....

În fapt pin cererea înregistrata la Judecatoria Râmnicu Sarat sub nr. 338/287/2009, reclamanta M. M. a chemat în judecata pe pârâtul M. D., solicitând partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei, în cote egale, de cate 1 fiecare.

În motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca s-a casatorit cu pârâtul în anul 1978, casatorie desfacuta prin divort, prin sentinta civila nr.1603 pronuntata la 6.09.2002 de Judecatoria Rm.Sarat.

A mai aratat reclamanta ca în timpul casatoriei cu pârâtul a dobândit un apartament, compus din doua camere si dependinte, situat în Rm.Sarat, str. ....prin contractul de vânzare-cumparare nr. 4016/17.03.1993.

Prin sentinta civila nr. 974 din 23 iunie 2008, Judecatoria Râmnicu Sarat a admis actiunea de partaj bunuri comune formulata de reclamanta si a omologat varianta I din raportul de expertiza întocmit de expert T. M.

Pentru a hotarî astfel, instanta a retinut ca prin încheierea interlocutorie din data de 31 martie 2009 s-a constatat calitatea de codevalmasi a partilor, în cote egale de câte 1/2 fiecare, asupra apartamentului situat în .......iar pentru evaluare si propuneri de lotizare s-a numit expert în constructii civile, expertiza fiind efectuata de catre expert T. M., lucrare asupra careia reclamanta, prin aparatorul sau, nu a formulat obiectiuni.

Având în vedere probele administrate si încheierea pronuntata la data de 31 martie 2009, ce face parte integranta din prezenta hotarâre, instanta, în temeiul art. 36 din Codul familiei, a omologat varianta I din raportul de expertiza întocmit de expert Tibar Mircea Ion.

Împotriva acestei hotarâri a declarat apel pârâtul, invocând, în esenta, ca a fost lipsit de dreptul la aparare, întrucât nu a fost citat legal si nu si-a putut face apararile necesare.

-2-

Prin decizia nr. 285 pronuntata la 28 octombrie 2009, Tribunalul Buzau a admis apelul, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, cu legala citare a pârâtului–apelant.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca, potrivit art. 297 alin.1 din Cod procedura civila, în cazul în care se constata ca, în mod gresit, prima instanta a rezolvat procesul fara a intra în cercetarea fondului ori judecata s-a facut în lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va desfiinta hotarârea atacata si va trimite cauza spre rejudecare primei instante.

În speta, tribunalul a constatat ca instanta de fond a solutionat pricina cu lipsa de procedura cu pârâtul care, practic, nu a fost citat pentru termenul din 23 iunie 2009 când s-a judecat cauza pe fond, iar prin acest procedeu s-au înfrânt dispozitiile art.85 C.pr.civila, pârâtul fiind lipsit de dreptul la aparare.

Împotriva acestei decizii a formulat recurs reclamanta M. M. pentru urmatoarele motive:

O prima critica este ca instanta a apreciat în mod gresit ca pârâtul nu a fost citat legal la instanta de fond, în conditiile în care acesta a fost citat la domiciliul ales, aratat chiar de pârât în cererea de divort, depunând la dosar sentinta civila prin care s-a pronuntat divortul si în care se arata domiciliul ales de pârât pentru a fi citat, care este acelasi la care a fost citat si în prezenta cauza.

În dezvoltarea motivului de recurs se precizeaza ca pârâtul, în motivarea apelului, a aratat ca a cunoscut de existenta procesului, dar din motive de sanatate nu s-a prezentat în instanta.

Mai mult, sentinta instantei de fond a fost comunicata la domiciliul ales si a formulat apel în termen, o dovada în plus ca procedura de citare la domiciliul ales a fost corecta

Curtea a retinut ca recursul este nefondat, potrivit considerentelor ce se vor arata în continuare:

Este nefondata critica recurentei ca instanta de apel a apreciat gresit ca pârâtul nu a fost citat legal la instanta de fond, întrucât la termenul din 11mai 2009 Judecatoria Rm. Sarat a dispus citarea pârâtului pentru termenul din 5 iunie 2009, însa, la acest termen pârâtul a lipsit, situatie ce reiese din practicaua încheierii.

În dispozitivul încheierii instanta a retinut ca partile au termen în cunostinta, desi în practica se mentioneaza ca pârâtul a lipsit, astfel ca, nu s-a mai dispus citarea acestuia pentru termenul din 23 iunie 2009, când a avut loc si judecarea cauzei.

În mod corect instanta de apel a retinut ca pârâtul nu a fost citat pentru termenul din 23 iunie 2009, când a avut loc judecata cauzei, iar judecatorul a solutionat cauza fara citarea tuturor partilor, astfel cum se dispune în art. 85 C.pr.civila.

Fata de toate aceste considerente, Curtea, în baza art. 312 alin. 1 C.pr.civila, a respins recursul ca nefondat.