Cauţiune.

Dosar Nr. 473/R (05.10.2006)

Cautiune.

Cautiunea garanteaza respectarea de catre

învinuit

sau inculpat a obligatiilor care îi revin în timpul

liberarii provizorii (art.160/5 Cod procedura

penala).

Dupa depunerea dovezii de consemnare a

cautiunii,

instanta admite în principiu cererea si fixeaza

termen

pentru solutionarea ei.

In cazul constituirii unei garantii reale imobiliare

la

dispozitia instantei care a stabilit cautiunea,

imobilul

respectiv trebuie sa fie proprietatea exclusiva a

inculpatului.

(decizia penala nr.473/R/5.10.2006)

Prin încheierea din 2 octombrie 2006, pronuntata de

Tribunalul Arges, s-a respins cererea de liberare provizorie pe cautiune

formulata de petitionar.

Pentru a hotarî astfel, tribunalul a retinut ca petitionarul este

cercetat, în stare de arest preventiv, sub aspectul savârsirii infractiunilor

prevazute de art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, art.329 alin.1 Cod

penal, cu aplic.art.41 alin.2 si 37 lit.b Cod penal.

Totodata, instanta, constatând ca sunt îndeplinite conditiile

prevazute de lege, a stabilit cuantumul cautiunii la suma de 5.000 lei si

termenul în care aceasta trebuia depusa. Ulterior, petitionarul a solicitat

instantei schimbarea modalitatii de consemnare a cautiunii, respectiv

constituirea unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei, sustinând

ca este în imposibilitate de a consemna suma de 5000 lei.

Tribunalul a respins cererea petitionarului-inculpat, retinând

ca imobilul asupra caruia se solicita constituirea garantiei imobiliare

privea un bun care se gasea în coproprietate devalmasa.

Solutia adoptata de tribunal este corecta, întrucât instanta a

constatat ca asupra imobilului, petitionarul-inculpat are un drept de

proprietate devalmasa, fiind dobândit prin cumparare în timpul

casatoriei.

Or, pentru constituirea unei garantii reale imobiliare la

dispozitia instantei, se impune ca bunul respectiv sa fie în proprietatea

exclusiva a inculpatului.

Incheierea tribunalului a fost atacata cu recurs de petitionarul-

inculpat care, ulterior, si l-a retras.