Cerere de instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor
imobile. Admisibilitatea cererii în conditiile în care nu se indica
bunurile cerute a se sechestra. Instituirea fara plata cautiunii când
titlul îl constituie un bilet la ordin.
Art. 591 alin. 1 teza I, art. 593 Cod pr. civila;
Art. 907, 908 Cod comercial
Din interpretarea disp. art. 593 Cod pr. civila rezulta ca
executorul judecatoresc este cel care identifica bunurile imobile ce
se afla în patrimoniul debitorului si asupra carora poate fi aplicata
masura sechestrului asigurator dispusa deja de catre instanta.
În aceasta situatie, conditia ca reclamantul-creditor, prin
cererea sa de instituire a masurii sechestrului asigurator, sa
identifice bunurile imobile asupra carora poate fi pus sechestrul,
este excesiva si împovaratoare pentru acesta.
De asemenea, potrivit art.908 alin.1 din Codul comercial nu se
impune plata unei cautiuni atunci când cererea de sechestru se va
face în virtutea unei cambii sau altui efect comercial la ordin sau la
purtator, protestat pentru neplata.
(Decizia nr. 788 din 15 iulie 2009)
Prin încheierea nr.48/19 aprilie 2008, Tribunalul Vâlcea –
Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal a admis în parte
cererea reclamantei SC O C SA si a dispus instituirea sechestrului
asigurator asupra bunurilor mobile ale pârâtei SC F SRL, pâna la
concurenta sumei de 59.337,83 lei. Totodata, a stabilit în sarcina
reclamantei obligatia de plata a unei cautiuni în suma de 11.686 lei, în
termen de 5 zile de la comunicarea hotarârii, sub sanctiunea desfiintarii
de drept a sechestrului.
În motivarea solutiei, Tribunalul a aratat ca reclamanta nu
detine un titlu executoriu, dar are o creanta constatata în scris împotriva
pârâtei, potrivit facturilor fiscale si biletului la ordin depuse la dosar,
creanta exigibila, în cuantum de 59.337,83 lei, potrivit biletului la ordin
emis de pârâta.
Reclamanta a facut dovada intentarii unei actiuni de
valorificare a creantei sale, astfel ca sunt îndeplinite cerintele
dispoz.art.591 alin.1 Cod pr.civila, însa doar asupra bunurilor mobile, nu
si în privinta bunurilor imobile, pe care nu le-a identificat prin cererea de
chemare în judecata.
În temeiul art.592 alin.2 Cod pr.civila rap.la art.908 Cod
comercial, instanta a stabilit o cautiune de 11.868 lei în sarcina
reclamantei.
Împotriva încheierii a formulat recurs reclamanta SC O.C. SA
care, invocând dispozitiile art.299 si urmatoarele si art.3041 Cod pr.civila,
a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Astfel, în mod gresit a respins prima instanta cererea de
instituire a sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale pârâtei,
întrucât niciodata reprezentantului reclamantei nu i s-a pus în vedere
precizarea bunurilor imobile. Pe de alta parte, identificarea bunurilor
respective este un aspect ce tine de aplicarea sechestrului de catre
executorul judecatoresc.
Prima instanta a decis în mod nelegal plata unei cautiuni de
catre reclamanta. Dispozitiile art.592 alin.2 Cod proc.civ. se completeaza
cu dispozitiile art.908 Cod comercial care arata ca, atunci când cererea de
sechestru se face în virtutea unei cambii sau altui efect comercial la ordin
sau la purtator, protestat pentru neplata, nu se impune plata unei
cautiuni.
În final, reclamanta a aratat ca cuantumul cautiunii stabilite de
catre prima instanta depaseste maximul procentului de 20% din valoarea
creantei pentru care s-a dispus instituirea sechestrului, respectiv
59.337,83 lei, stabilit prin art.7231 alin.2 Cod proc.civ.
Examinând încheierea prin prisma motivelor invocate, în
raport de dispozitiile art.304 pct.9 si art.3041 Cod proc.civila, Curtea a
constatat ca recursul este fondat.
Potrivit Deciziei nr. 84/2007, pronuntata de Înalta Curte de
Casatie si Justitie – Sectiile Unite în recursul în interesul legii asupra
interpretarii dispoz. art. 907 C.comercial si art. 591 alin. 1 teza I-a
C.proc.civ., în materie comerciala sechestrul asigurator se poate înfiinta si
asupra bunurilor imobile ale debitorului.
Art. 593 Cod proc.civila reglementeaza modalitatea de ducere
la îndeplinire de catre executorul judecatoresc a masurii sechestrului
asigurator. În acest sens, alin.3 arata ca sechestrul asigurator pus asupra
unui imobil se va înscrie de îndata în cartea funciara. Alin.4 arata ca,
împotriva modului de aducere la îndeplinire a masurii sechestrului, cel
interesat poate formula contestatie.
Din norma legala sus-aratata rezulta ca înscrierea în cartea
funciara a sechestrului asigurator pus asupra unui bun imobil este
atributul executorului judecatoresc, învestit cu aducerea la îndeplinire a
masurii respective.
Aceasta înseamna ca executorul judecatoresc este cel care
identifica bunurile imobile ce se afla în patrimoniul debitorului si asupra
carora poate fi aplicata masura sechestrului asigurator dispusa deja de
catre instanta.
În aceasta situatie, conditia ca reclamantul-creditor, prin
cererea sa de instituire a masurii sechestrului asigurator, sa identifice
bunurile imobile asupra carora poate fi pus sechestrul, este excesiva si
împovaratoare pentru acesta.
Prin urmare, de vreme ce a retinut îndeplinirea conditiilor
legale pentru instituirea masurii sechestrului asigurator, instanta de fond
trebuia sa dispuna aplicarea masuri si asupra bunurilor imobile ale
pârâtei, indiferent ca acestea erau sau nu identificate prin cererea de
chemare în judecata.
În ce priveste aplicarea unei cautiuni, Curtea constata ca
potrivit art.908 alin.1 din Codul comercial nu se impune plata unei
cautiuni atunci când cererea de sechestru se va face în virtutea unei
cambii sau altui efect comercial la ordin sau la purtator, protestat pentru
neplata.
În speta, instanta de fond a instituit masura sechestrului
asigurator având în vedere biletul la ordin emis de catre pârâta debitoare
SC F SRL la data de 16.02.2009 în favoarea reclamantei creditoare SC O
SA pentru suma de 59.337,83 lei, bilet prezentat la plata în termen si
refuzat – prin mentiune scrisa, expresa – de catre BCR D la data de 13
aprilie 2009, din cauza lipsei totale de disponibil banesc în conturile
emitentului. Refuzul de plata al celui caruia i s-a prezentat biletul la ordin,
respectiv BCR D, poate avea valoarea unui protest în conditiile art.73 din
Legea nr.58/1934.
În aceste conditii sunt realizate cerintele art.908 Cod
comercial sus-aratat, care libereaza de obligatia de plata a unei cautiuni
cererea de sechestru bazata pe un bilet la ordin.
Pentru cele expuse, fiind de prisos a mai examina motivul de recurs ce
vizeaza cuantumul cautiunii, în temeiul art.312 alin.1-3 Cod proc.civila,
Curtea a admis recursul si a modificat încheierea în sensul ca a înlaturat
obligatia reclamantei de a plati cautiunea si, respectiv, a instituit sechestru
asigurator si asupra bunurilor imobile ale pârâtei