6.Cerere de repunere a partii în termenul de formulare a notificarii la legea 10/2001. Notiunea de împrejurare mai presus de vointa partii.
Drept procesual civil. Termen de formulare a contestatiei. Cerere de repunere în termen; Dovada unei împrejurari mai presus de vointa partii.
Art. 22 alin.1 Legea 10/2001
Cererea de repunere în termenul de exercitare a contestatiei trebuie formulata în termenul prevazut de art. 103 Cod procedura civila, facându-se dovada acelor împrejurari mai presus de vointa partii care au împiedicat-o sa efectueze actul procedural în termenul prevazut de lege.
Decizia civila nr. 134/13.10.2008 a Curtii de Apel Bacau.
Prin sentinta civila nr.162/05.03.2008 pronuntata de Tribunalul Neamt s-a respins ca nefondata cererea formulata de contestatoarea S.A. de repunere în termenul de formulare a notificarii. S-a respins ca nefondata contestatia formulata împotriva dispozitiei Primarului mun. P.N. nr. 4985/2007.
Prima instanta a retinut ca în cauza nu s-a facut dovada existentei unei împrejurari care sa o fi împiedicat în mod absolut pe contestatoare ca pâna la 14.02.2002 sa solicite executorului judecatoresc notificarea intimatului cu privire la restituirea imobilelor revendicate.
Împotriva acestei hotarâri a declarat apel contestatoarea care a sustinut ca solutia de respingere a cererii de repunere în termen este gresita, atâta timp cât a depus la dosar o serie de acte medicale care fac dovada ca s-a aflat în imposibilitate dintr-o împrejurare mai presus de vointa sa sa-si reprezinte singura interesele.
Apelul nu este fondat.
Dispozitiile art. 103 cod pr.civila în aliniatul 1 partea finala reglementeaza repunerea în termen pentru exercitarea oricarei cai de atac si priveste situatiile în care partea dovedeste ca a fost împiedicata sa exercite calea de atac în termen dintr-o împrejurare mai presus de vointa sa.
Articolul sus-mentionat reglementeaza o repunere în termen „Sui generis” având un caracter restrictiv deoarece se refera la „ o împrejurare mai presus de vointa partii”.
Acest text are ca obiect un drept procedural, care trebuie exercitat sub sanctiunea decaderii, într-un anumit termen, sanctiune care devine inoperanta numai daca împrejurarea care justifica repunerea în termen este obiectiva, mai presus de vointa partii care nu putea fi prevazuta si nici depasita de acesta.
Faptul ca apelanta – contestatoare sufera de hepatita cronica moderat activa, colecistopatie cronica, angor pectoris de efort BRD major, diabet zaharat si depresie nu constituie o împrejurare obiectiva mai presus de vointa sa, care sa fi facut imposibila formularea notificarii în termenul legal, pentru a justifica repunerea în termen. Aceasta întrucât bolile de care sufera contestatoarea nu sunt din categoria celor de natura sa o împiedice pe aceasta sa îsi administreze singura interesele.
A mai invocat apelanta si ca daca ar fi repusa în termen pentru formularea notificarii nu ar afecta dreptul nici unei alte persoane. Problema nu poate fi pusa însa în acest termen, toate drepturile procedurale trebuind sa fie exercitate cu buna credinta si în termenele prevazute de lege.
Pentru considerentele expuse s-a respins apelul.