Civil- nulitate certificat de mostenitor

Dosar Nr. (03.04.2009)

Cu adresa Judecatoria Rîmnicu Sarat a înaintat dosarul privind pe reclamantele UV si SM în contradictoriu cu pârâtele PE si CA, întrucât prin sentinta civila a fost admisa exceptia de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Rîmnicu Sarat si a fost declinata competenta de solutionare în favoarea Judecatoriei Buzau.

Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante, reclamantele UV si SM au chemat în judecata si personal la interogatoriu pe pârâtele PE si CA, pentru ca în baza probelor ce vor fi administrate sa se pronunte o hotarâre prin care: în principal, sa se constate nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor eliberat de Biroul Notarului Public TM, iar în subsidiar sa se dispuna anularea acestuia; în temeiul art.88(2) din Legea nr.36/1995 privind notarii publici, solicita sa se dispuna ca Biroul Notarului Public pârât sa elibereze un nou certificat de mostenitor care sa cuprinda constatarile instantei privitoare la calitatea reclamantelor, de mostenitoare; sa fie obligate pârâtele în solidar la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea actiunii, reclamantele au aratat ca în ceea ce priveste calitatea procesuala a biroului notarului public, ce a eliberat actul a carui nulitate se cere, acesta urmeaza sa stea în judecata nu numai pentru opozabilitate si pentru a cunoaste obiectul si rezultatul judecatii, dar mai ales pentru ca cel de al doilea capat de cerere reprezinta o obligatie care nu poate fi dusa la îndeplinire decât de notarul public care a fost indus în eroare la eliberarea actului si caruia i se cere sa înscrie reclamantele în calitate de mostenitoare în noul certificat ce se cere a fi emis.

Reclamantele au învederat ca partile sunt surori. La data de ... s-a produs evenimentul juridic al decesului mamei lor OF, iar la data de .... a decedat tatal, OP. În anul 2004, fara stirea reclamantelor, pârâtele s-au prezentat la notarul public si au parcurs procedura dezbaterii succesorale, astfel încât la data de 15.10.2004 a fost eliberat certificatul de mostenitor a carui nulitate absoluta solicita a fi constatata. Astfel, cum rezulta din actul dedus judecatii, cu prilejul dezbaterii succesiunii, pârâtele au ascuns notarului public faptul ca reclamantele sunt de asemenea mostenitoare legale, ca sunt în viata si ca vin la mostenire în aceeasi calitate si în aceleasi cote. Analizând certificatul de mostenitor se constata urmatoarele: numai pârâtele s-au declarat mostenitoare; nu sunt alti mostenitori, de vreme ce în partea finala a actului, dupa ce se retine ca pârâta CA a renuntat expres la mostenire, notarul mentioneaza ca „Nu sunt renuntatori la mostenire în baza art.700 Cod civil”, la întocmirea acestui act, deoarece stiau ca mai sunt si alti mostenitori, pârâtele au avut reprezentarea faptului ca induc în eroare notarul public, si au urmarit îndepartarea reclamantelor, de la succesiune, eliberarea certificatului de mostenitor în forma si continutul aratat, fiind posibila numai cu complicitatea unei functionare din primaria comunei, care a eliberat un act lovit la rândul sau de nulitate absoluta (anexa 24), deoarece este emis prin frauda la lege.

Pentru aceste considerente, reclamantele apreciaza ca actul juridic descris este lovit de nulitate absoluta, deoarece a fost încheiat prin frauda la lege, cu încalcarea unor dispozitii imperative ale acesteia, cu lipsa consimtamântului mostenitorilor declarati renuntatori si cu nesocotirea capacitatii de exercitiu ceruta pentru acest tip de act.

O prima motivare a sustinerilor reclamantelor, privitoare la nulitatea absoluta o constituie analiza actului prin nerespectarea capacitatii de exercitiu a persoanei, pentru care formuleaza urmatoarele argumente: potrivit dispozitiilor art.4-5-7 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice si persoanele juridice, „Capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor” art.4 teza I; „Persoana fizica are capacitate de folosinta si în afara de cazurile prevazute de lege, capacitatea de exercitiu. Capacitatea de folosinta este capacitatea de a avea drepturi si obligatii capacitatea de exercitiu este capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, savârsind acte juridice” art.5; „capacitatea de folosinta începe de la nasterea persoanei si înceteaza cu moartea acesteia” art.7. În lumina dispozitiilor art.5 alin.2 din Decretul nr. 31/1954 înlaturarea unei persoane de a avea calitatea de mostenitor apare ca o cauza de nulitatea absoluta, pentru ca, un mostenitor acceptant sau neacceptant are o atitudine activa si îsi exteriorizeaza vointa.

O alta motivare a fost formulata prin raportare la consimtamânt – ca o conditie de validare a actului juridic. Or, pentru ca înscrierea mostenitorilor în certificatul a carui nulitatea absoluta o solicita, nu se poate face decât numai dupa ce acestia erau identificati si îsi manifestau consimtamântul – reclamantele fiind îndepartate de la dezbatere – nu si-au putut exprima vointa prin manifestarea consimtamântului privind acceptarea sau neacceptarea expresa a mostenirii, astfel cum au facut pârâtele, atunci când una a acceptat mostenirea iar alta a renuntat la ea.

De asemenea, acestea au subliniat ca nu pot fi ignorate nici dispozitiile imperative privitoare la citarea „celor care au vocatie succesorala”. Chiar daca sunt dispozitii procedurale, ele se constituie în drepturile procesuale, care nu au fost respectate prin inducerea în eroare a notarului public de catre pârâte – cu consecinta emiterii unui act lovit de nulitate.

Cum dreptul real de proprietatea al reclamantelor, chiar în cota indiviza – este intact, iar actul a fost încheiat în conditiile descrise, au solicitat sa se constate actiunea întemeiata si sa fie admisa astfel cum a fost formulata, constatând nulitatea absoluta a actului juridic dedus judecatii.

Actiunea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru în cuantum de 24 lei, potrivit art. 3 alin.1 lit.a1 din Legea nr. 146/1997 si s-a aplicat timbru judiciar în valoare de 0,6 lei, conform art. 3 alin.1 din OG nr.32/1995.

În dovedirea celor sustinute, reclamantele au solicitat proba testimoniala, interogatoriul pârâtilor, proba cu înscrisuri, sens în care au depus, în copie, certificat de mostenitor succesiv eliberat de Biroul Notarului Public TM, certificat de casatorie, certificat de nastere, buletin de identitate, certificat de nastere, chitanta, chitanta, chitanta, chitanta, chitante pe anii 2000-2008.

Legal citate, pârâtele s-a prezentat, iar doamna PE a formulat întâmpinare si cerere reconventionala conform dispozitiilor art.115-119 C.pr.civ.

În motivarea acesteia, a aratat ca, fata de calitatea procesuala a Biroului Notarului Public TM, actiunea nu a fost formulata si împotriva Biroului Notarului Publici MT, iar în masura în care se va solicita introducerea in cauza, solicita respingerea cererii, deoarece aceasta nu poate avea calitate procesuala în prezenta cauza, atât timp cât actiunea formulata priveste constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor, biroul notarial nefiind titularul vreunui drept ce ar rezulta din raportul juridic dedus judecatii.

Cu privire la constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor întocmit de BIROUL NOTARULUI PUBLIC TM, a invocat exceptia neacceptarii succesiunii în termenul legal de catre cele doua reclamante, având în vedere urmatoarele: la data de ... a încetat din viata OF, si au ramas ca mostenitori OP, în calitate de sot supravietuitor cu o cota de ? din succesiune, PE, în calitate de fiica cu o cota de ? din succesiune si CA, care nu a acceptat succesiunea, conform declaratiei autentificata, UV, nu a acceptat succesiunea în mod expres sau în mod tacit, SM nu a acceptat succesiunea conform declaratiei autentificata.

A considerat ca niciuna dintre cele doua reclamante nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctei OF, în termenul legal de 6 luni. Pârâta a relatat ca defuncta OF a locuit la pârâta PE, înainte sa decedeze, deoarece era bolnava, iar înmormântarea si pomenirile ulterioare au fost suportate numai de dumneaei; taxele si impozitele pentru casa si teren au fost platite numai de catre aceasta. De asemenea, a solicitat sa se aiba în vedere si declaratia autentificata de BNP TA, conform careia reclamanta SM a declarat ca nu a facut nici un act de acceptare fortata, expresa sau tacita a succesiunii lui OF.

A încetat din viata OP, tatal partilor, de pe urma acestuia ramânând ca mostenitori: PE, în calitate de fiica ce a cules întreaga masa succesorala si CA în calitate de fiica, dar nu a acceptat succesiunea, conform declaratiei autentificate, UV, nu a acceptat succesiune în mod expres sau în mod tacit, SM nu a acceptat succesiunea conform declaratiei autentificata. Apreciaza ca niciuna dintre cele doua reclamante nu a acceptat succesiunea de pe urma defunctei OF, în termenul legal de 6 luni, deoarece tot pârâta PE a fost cea care s-a îngrijit de aceasta înainte de deces si a suportat toate cheltuielile de înmormântare si pomenirile ulterioare.

Fata de toate acestea, a solicitat admiterea exceptiei de neacceptare în termen legal a succesiunii lui OF si OP de catre cele doua reclamante, urmând a respinge actiunea ca neîntemeiata.

Pe cale reconventionala, a solicitat ca, în situatia în care se va constata ca cele doua reclamante au acceptat succesiunea de pe urma celor doi defuncti, sa se dispuna în baza art.728 C.civ. partajarea averii succesorale ramase de pe urma defunctilor OF si OP.

Din masa partajabila fac parte: a) activ succesoral: bunuri imobile- casa de locuit compusa din C1 locuinta în suprafata construita de 54.64 mp alcatuita din doua camere, bucatarie, hol, construita din paianta si acoperita cu tigla si anexele gospodaresti; C2 în suprafata construita de 69,7o mp compusa din magazie, camera, veranda si sopron construita din paianta si acoperita cu tigla; C3 în suprafata de 13,36 mp magazie construita din paianta si acoperita cu tigla, terenurile cuprinse în titlu de proprietate eliberat de Comisia Judeteana Buzau. bunuri mobile – un numar de 40 actiuni nominative cu numerele de ordine de la ... la ..., cu valoare nominala de 2,5 lei fiecare în valoare totala de 100 lei detinute la SC ... SA, detinute de defunctul OP conform certificatului de actionar; b) pasiv succesoral: suma de 15.000 lei la nivelul anului 2008 reprezentând cheltuielile de înmormântare si pomenirile ulterioare platite numai de pârâta PE, pentru defuncta OF; suma de 15.000 lei la nivelul anului 2008 reprezentând cheltuielile de înmormântare si pomenirile ulterioare platite numai de pârâta PE, pentru defunctul OP; suma de 5.000 lei reprezentând monument funerar si îngradirea acestuia pentru defunctul OP, suma platita numai de pârâta PE, suma de 295 lei reprezentând taxe si impozite intabularea locuintei, platite tot de pârâta PE.

De asemenea, a solicitat ca din masa de partaj sa se scada contravaloarea îmbunatatirilor suportate de catre pârâta PE la casa - gard plasa 60 ml, soba teracota, 2 paturi, ciment turnat în bucataria de vara.

Fata de cererea reconventionala prin care solicita partajarea averii ramase de pe urma celor doi defuncti OF si OP, apreciaza ca este necesara disjungerea acesteia si suspendarea sa pâna la solutionarea cererii privind nulitatea absoluta a certificatului de mostenitor.

În dovedirea celor sustinute în cerere, a depus, în copie, declaratie data de SM, autentificata de Biroul Notarului Public TAC, declaratie data de SM, autentificata de Biroul Notarului Public TAC.

Prin încheierea de sedinta din data de 18.11.2008, instanta a dispus disjugerea cererii reconventionale de restul cauzei, formându-se un nou dosar, înregistrat pe rolul Judecatoriei Buzau.

La solicitarea instantei, Biroul Notarului Public TM a înaintat cu adresa, dosarele privind dezbaterea succesiunii de pe urma defunctilor OF si OP.

La solicitarea pârâtei PE, instanta a încuviintat si a administrat proba cu interogatoriul reclamantelor UV si SM, iar la cererea acestora din urma, a administrat proba cu interogatoriul pârâtelor CA si PE, raspunsurile acestora fiind consemnate, potrivit prevederilor art. 221 C.proc.civ.

În baza art. 167 alin.1 C.proc.civ. instanta a încuviintat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ca fiind pertinenta, concludenta si utila dezlegarii pricinii.

La propunerea pârâtei PE, instanta a încuviintat proba testimoniala cu martorele SA si PI, iar la solicitarea reclamantelor, au fost audiati martorii din dosarul notarial BV si BI, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei.

Analizând actele dosarului prin prisma exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor, instanta retine urmatoarele:

Pentru început, instanta subliniaza faptul ca orice actiune în justitie trebuie sa îndeplineasca anumite conditii, printre care se afla si aceea ca partea, în cazul de fata reclamanta, sa aiba calitate procesuala. Calitatea procesuala activa (legitimatio ad causam) contribuie la desemnarea titularului dreptului de a actiona. Numai o anumita persoana poate fi reclamanta în cadrul raportului juridic litigios. Conditia calitatii procesuale prezinta o importanta considerabila deoarece raportul de drept procesual nu se poate stabili decât între persoanele care îsi disputa dreptul în litigiu.

Prin definitie, calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati între persoana reclamantului si persoana care este titularul dreptului în raportul juridic dedus judecatii.

Prin cererea de chemare în judecata, reclamantul fixeaza cadrul procesual în care se va desfasura judecata cu privire la parti, trebuind sa justifice atât calitatea sa procesuala, cât si pe cea a pârâtului. Instanta are posibilitatea sa verifice daca la data sesizarii partile aveau calitate procesuala.

Obiectul prezentei cause îl constituie constatarea nulitatii absolute a unui certificat de mostenitor eliberat de un birou notarial.

Din coroborarea probelor administrate în cauza, reiese ca la data de ..., a intervenit decesul numitei OF, cu ultimul domiciliu în ... (conform certificatului de deces), iar la data de .... a intervenit decesul numitului OP, (conform certificatului de deces).

Potrivit art. 651 C.civ., succesiunile se deschid prin moarte. Succesiunea de pe urma defunctei OF s-a deschis, prin urmare, pe data de ...., iar de pe urma defunctului OP, pe data de .... În lipsa unui testament, prin prisma dispozitiilor din Codul civil privitoare la devolutiunea egala, persoane cu vocatie legala generala la mostenirea lasata de OF, respectiv de OP au ramas rudele în linie dreapta descendenta si ascendenta, în mod nelimitat în grad, iar în linie colaterala pâna la gradul al IV-lea inclusiv. Aceasta nu înseamna ca toate aceste rude, împreuna si deodata, vor culege mostenirile lasate de defuncti, caci vocatia lor este numai generala, potentiala, vizând posibilitatea de principiu a acestor persoane de a mosteni, prin efectul legii, patrimoniul persoanei decedate. Vocatia lor concreta de a culege efectiv aceste mosteniri este determinata prin devolutiunea succesorala legala, legea instituind o anumita ordine de chemare legala la mostenirea.

Cum, ca principiu de ordine publica, legea precizeaza ca nimeni nu este obligat a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine (art.686 C.civ.), chiar în cadrul aceleiasi clase de mostenitori vocatia generala se transforma în vocatie concreta prin manifestarea expresa sau tacita a succesibilului de a culege mostenirea.

Din raspunsurile date de reclamantele UV si SM la interogatoriul formulat de pârâta PE, coroborate cu depozitiile martorilor audiati în cauza, rezulta ca cele doua reclamante nu au facut niciun act de acceptare tacita sau expresa a mostenirilor ramase dupa urma defunctilor OF si OP, în termenul de optiune succesorala de 6 luni de la data deschiderii fiecarei succesiuni.

Sanctiunea neexercitarii, în termenul instituit de art. 700 alin.1 C.civ., a dreptului de optiune succesorala o constituie decaderea din dreptul de a opta, pe cale de consecinta, persoana respectiva devenind straina de succesiune.

Mai mult decât atât, în cauza pendinte, SM a renuntat în mod expres la cele doua succesiuni, prin declaratiile autentificate de Biroul Notarului Public TAC.

Pentru a stabili cadrul procesual, instanta va analiza si modalitatea în care se deruleaza procedura succesorala în fata notarului public.

Legea nr. 36/1995, Legea notarilor publici si a activitatii notariale reglementeaza în Capitolul V, Sectiunea a III-a, articolele 68-88, procedura succesorala.

Articolul 68 alineatul 1 stipuleaza ca procedura succesorala notariala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al localitatii în raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunostinta ca mostenirea cuprinde bunuri imobile, iar potrivit articolului 75, dupa ce constata ca este legal sesizat, notarul public înregistreaza cauza si dispune citarea celor care au vocatie la mostenire, iar daca exista testament, citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit.

Desi în acest text legal nu se precizeaza ce fel de vocatie ar trebui sa aiba mostenitorii ce urmeaza a fi citati, din interpretarea sistematica a tuturor textelor legale din capitolul rezervat procedurii notariale, instanta retine ca se refera la toti mostenitorii cu vocatie succesorala generala la mostenirea lui de cuius, adica la toate rudele în linie dreapta, nelimitat în grad, si la colaterali, pâna la gradul patru.

Articolul 76 alineatul 1 dispune ca, în cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileste calitatea mostenitorilor si legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale, urmând ca pe baza de declaratie sau probe administrate în cauza se va stabili daca succesorii au acceptat succesiunea în termenul legal.

  Articolul 88 alineatul 1 arata ca cei care se considera vatamati în drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii.

În cauza de fata, reclamantele au solicitat anularea certificatului de mostenitor succesiv eliberat de Biroul Notarului Public TM pentru nesocotirea prevederilor art. 75 din Legea nr. 36/1995, privind citarea partilor.

Legea nu instituie o sanctiune expresa pentru eliberarea certificatului de mostenitor cu nesocotirea normelor privind citarea tuturor mostenitorilor cu vocatie succesorala. Nu s-ar putea sustine însa ca încalcarea acestor prevederi legale ar ramâne fara sanctiune. În acest caz, devine aplicabil regimul nulitatilor virtuale, în sensul ca actul se va declara nul numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate înlatura decât prin anularea sa.

În acest caz, vatamarea ar putea consta în privarea persoanelor respective de drepturile lor asupra mostenirii respective. Cum, în lumina celor analizate anterior, cele doua reclamante sunt straine de mostenirea parintilor lor prin neacceptarea în termenul de optiune succesorala a succesiunilor de pe urma parintilor, acestea nu justifica nicio vatamare prin emiterea certificatului de mostenitor a carui nulitate se solicita. Prin urmare, persoanele straine de succesiune si care nu justifica niciun alt drept sau interes nu se circumscriu notiunii de „cei care se considera vatamati în drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor”, reglementate de lege, neavând calitate procesuala activa pentru a solicita nulitatea certificatelor de mostenitor.

Prin urmare, pentru a avea calitatea de a solicita anularea unui certificat de mostenitor la întocmirea caruia nu a fost citata, o persoana ar trebui sa justifice calitatea sa de mostenitor acceptant, care a fost înlaturat de la mostenire prin emiterea acestuia, fie o alta calitate (creditor al succesiunii, creditor al mostenitorului înlaturat etc.) prejudiciat prin actul respectiv. Daca finalitatea refacerii actului ar fi doar mentionarea partilor care cer anularea la rubrica destinata persoanelor straine sau renuntatoare, instanta apreciaza ca nu se poate dispune anularea actului.

Din depozitiile martorilor BV si BI rezulta ca perceptia generala în comuna a fost aceea ca d-na PE era unica mostenitoare, întrucât aceasta a fost cea care s-a preocupat de îngrijirea parintilor sai, de înmormântarea acestora si cea care a continuat sa locuiasca în casa parinteasca.

Pentru considerentele dezvoltate anterior, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantelor UV si SM. Deoarece consecinta fireasca a admiterii acestei exceptii este respingerea actiunii ca fiind formulata de persoane fara calitate procesuala activa, instanta nu mai poate analiza si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Biroului Notarului Public TM.

Fata de solutia la care a ajuns instanta în urma deliberarii, având în vedere dispozitiile art. 274 C.proc.civ. care prevad ca partea care cade în pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sa admita cererea pârâtei PE privind acordarea cheltuielilor de judecata. În acest sens, reclamantelor vor fi obligate la plata catre pârâta a sumei de 2000 lei cheltuieli de judecata reprezentând onorariu avocat, potrivit chitantelor.