Deliberând asupra cauzei de fata, instanta constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata la data de 15.05.2009, sub nr…., pe rolul Judecatoriei Buzau, reclamanta U.V. a chemat în judecata pe pârâtii T.G.I., D.G.C. si M.B. prin primar, pentru ca instanta, prin hotarârea ce o va pronunta, sa constate nulitatea absoluta partiala a fisei suprafetei locative închiriate anexa nr. 1- parte integranta din contractul de închiriere nr…., în sensul excluderii din fisa a pârâtei DGC, actualmente DGC si introducerea sa si a copilului lor AV ca si titulari ai drepturilor locative, sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumparare …..privitor la dobândirea prin cumparare si de catre pârâta DGC a apartamentului nr. … din Buzau, …..solicita obligarea pârâtului M.B. sa perfecteze contractul de vânzare cumparare privitor la apartamentul în discutie, si cu reclamanta, membru al familiei primului pârât, sa se constate nulitatea absoluta a contractului autentificat sub nr. ….de Notariatul de Stat Judetean Buzau, cu cheltuieli de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca reclamanta si pârâtul TGI au avut calitatea de soti, casatoria lor fiind încheiata la 17.04.1976 si înregistrata în registrul starii civile al sectorului 7 Bucuresti sub nr….. Prin Sentinta civila nr. ….Judecatoria Ploiesti în dosarul nr. ….a dispus desfacerea casatoriei lor prin divort, fiindu-i încredintat spre crestere si educare minorul A.V., nascut la …
În perioada convietuirii lor conform dispozitiei ….emisa de Directia Sanitara a Judetului Buzau, pârâtul TGI a fost angajat prin transfer în interesul serviciului ca medic la Spitalul Judetean … de la Spitalul de Ortopedie si Traumatologie …judetul Constanta. Ulterior acestui moment Directia Sanitara…., a dispus repartizarea apartamentului nr. …..bl din str….conform adresei nr…..
Nulitatea absoluta partiala a fisei suprafetei locative închiriate este determinata de includerea în categoria persoanelor cu drepturi locative asupra apartamentului din Buzau….., obiect al contractului de închiriere, a pârâtei, DGC.
Asa cum s-a aratat mai sus la data de 10.01.1990 a fost perfectat contractul de închiriere nr. ..titularul contractului de închiriere fiind primul pârât TGI, cadrul legal fiind dispozitiile speciale ale art. 15 din Legea 5/1973 privind reglementarea raporturilor dintre proprietari si chiriasi.
Evident ca drepturile locative în conditiile legii mentionate referitor la acest apartament profitau atât reclamantei, în calitate de sotie la acea data, cât si copilului lor.
Nu a cunoscut despre faptul ca ea si copilul lor nu au fost mentionati în fisa locativa a apartamentului întocmita de RAM Buzau, societate care avea în administrare spatiile locative la acea data.
Dat fiind statutul de casatorit al pârâtului si cum la acea data familia acestuia se compunea din reclamanta si copilul lor minor în mod nelegal fisa locativa anexa la contractul de închiriere nu a fost completata cu respectarea întocmai a dispozitiilor art. 15 din Legea 5/1973 în sensul de a fi incluse ca si persoane cu drepturi locative sotia si copilul acestuia.
De altfel obligativitatea completarii fisei locative cu membrii familiei considerati ca atare potrivit art. 15 din Legea 5/1973, rezulta si din mentiunile exprese de pe acest înscris incluse la lit. h, i din cuprinsul acestuia.
Potrivit legii 5/1973 reclamanta si copilul minor rezultat din casatoria cu pârâtul sunt persoane îndreptatite enumerate ca facând parte din familie în sensul art. 15 , toti cei trei membri dobândind drepturi egale.
La locul sau de munca pârâtul figureaza ca si persoana casatorita, încasa pe statul de plata alaturi de alte drepturi alocatia de stat cuvenita copilului.
La momentul perfectarii contractului de închiriere, pârâtul TGI a prezentat la RAM copia certificatului de casatorie, si respectiv copia certificatului de nastere a copilului, dovada mentiunile de pe adresa…., mentiuni realizate de RAM Buzau – Biroul Locativ concretizate în: „ vin de la Ploiesti”, parintii vin de la Râmnicu Sarat”, „ vin prin transfer”.
În considerarea acestor mentiuni exprese persoanele care veneau de la Ploiesti, erau reclamanta si copilul minor si pârâtul TG, care la data respectiva figura cu domiciliul în Ploiesti.
Dat fiind restrictiile locative, la data încheierii contractului de închiriere, numai în considerarea lor si a parintilor sai de la …, s-a decis ca exista posibilitatea atribuirii în vederea închirierii a unui apartament cu 4 camere, respectiv apartamentul în discutie.
În cursul lunii decembrie 1989 pârâtul, a contractat o relatie extraconjugala, cu cea de –a doua pârâta, care a fost trecuta în fisa locativa a contractului de închiriere, „ sotie nelegitima-tolerata”.
Nu a cunoscut aceasta situatie de fapt, întrucât ei sotii au convietuit pâna la desfacerea casatoriei lor prin divort, perioada în care pârâtul a locuit atât în apartamentul din Buzau cât si în Ploiesti, evacuarea sa din apartamentul din Ploiesti a fost dispusa odata cu divortul, conform sentintei ……a Judecatoriei Ploiesti.
Pârâta DGC cunostea relatia de casatorie cât si faptul convietuirii cu reclamanta pâna la momentul desfacerii casatoriei, fapt rezultat în mod expres din apararile pe care aceasta le-a facut în întâmpinarea pe care a formulat-o în cauza civila de partaj bunuri comune nr. …înregistrata la Judecatoria Buzau. Reclamanta considera ca mentiunea din fisa anexa la contractul de închiriere s-a facut cu scopul vadit de a o prejudicia direct, împrejurare de fapt asupra careia toti pârâtii, inclusiv RAM Buzau prin reprezentantii sai, s-au pus de acord. Scopul acelei tranzactii frauduloase era acea de a-i crea posibilitatea legala pârâtei de a dobândi prin cumparare cota parte din apartament, mai ales ca anterior s-a creat cadrul legal în vederea înstrainarii apartamentului prin aparitia decretului lege nr. 61/17.02.1990. Mentiunea privind includerea în fisa locativa a pârâtei s-a realizat la 02.01.1990 în perspectiva vânzarii concretizata la data de 02.04.1991 conform contractului nr. ….
Potrivit prevederilor art. 5 al. 2 din L. 61/1990, locuintele ocupate de chiriasi se pot vinde numai acestora pe baza cererilor adresate direct unitatilor specializate în vânzare locuintelor. Includerea în fisa locativa a pârâtei DGC, cu acordul celorlalti pârâti echivala cu o cauza nelicita si implicit cu o tranzactie frauduloasa. Consecinta a fost afectarea drepturilor locative ale reclamantei, dobândite în calitate de sotie a pârâtului TGI privitor la acest apartament, dar si a dreptului de a cumpara apartamentul sau, drept legal instituit de legea 61/1990, îndeplinind calitatea de chirias al spatiului locativ în litigiu, calitate impusa cumparatorului în conditiile art. 5 al. 2 din legea 61/1990. Includerea nelegala a pârâtei în calitate de sotie nelegitima tolerata nu poate avea efect asupra dobândirii unor drepturi locative, în conditiile în care drepturile locative, potrivit art. 15 din legea 5/1973 se rasfrâng asupra titularului contractului de închiriere si asupra membrilor familiei sale care vor fi prevazuti nominal în contractul de închiriere. Persoanele tolerate, chiar în conditiile includerii în fisa locativa, nu puteau dobândi drepturi locative datorita limitelor impuse de art. 15 al. 2 din legea nr. 5/1973, care precizeaza în mod expres ca fac parte din familie în întelesul aliniatului precedent sotii si copiii precum si parintii sotilor întretinuti de acestia.
În spiritul dispozitiilor art. 1 din codul familiei statul ocroteste familia si nu relatiile extraconjugale.
Reclamanta solicita nulitatea partiala a contractului de vânzare cumparare nr…., determinata de faptul ca toti pârâtii la data perfectarii acestui contract au convenit cu privire la vânzarea apartamentului si catre pârâta DGC , în conditiile în care dispozitiile art. 5 al. 2 din legea 61/1990 limitau posibilitatea dobândirii spatiilor locative numai la persoanele care aveau calitatea de chiriasi ai acestora, ori pârâta nu a avut niciodata calitatea de chiriasa, iar calitatea de persoana tolerata nu i-a conferit si drepturi proprii egale cu ale chiriasului.
În raport de aceste aspecte, perfectarea contractului de vânzare cumparare …s-a realizat cu încalcarea prevederilor legale impuse de art. 5 al. 2 care limitau posibilitatea dobândirii prin cumparare a spatiilor locative numai referitor la cumparatorii care aveau calitatea de chiriasi la data perfectarii contractului de vânzare cumparare. Nulitatea partiala vizeaza numai dobândirea de catre pârâta a unei cote ideale din contract, cota de în fapt nu a fost mentionata, dobândirea de catre pârâtul TGI a dreptului de proprietate fiind legala, el având calitatea de chirias.
Reclamanta mai solicita si obligarea pârâtului M.B. sa perfecteze contractul de vânzare cumparare privitor la apartamentul în litigiu si cu reclamanta, membru al familiei pârâtului. În considerarea calitatii de membru al familiei în sensul prevazut de art. 15 din legea 5/1973 si art. 5 al. 2 din legea 61/1990, reclamanta considera ca este îndreptatita prin dreptul dat de legea speciala de a cumpara apartamentul în litigiu alaturi de pârât. Acest drept rezulta din lege si în fapt pare a fi fost exercitat de catre pârât daca se apreciaza ca actul sau de dispozitie privitor la cumparare îndeplinit în timpul casatoriei ca si un act ce are valoarea unui act de conservare a dreptului de cumparare prevazut de lege.
Reclamanta arata ca întrucât perfectarea contractului autentificat sub nr. ..s-a realizat referitor la un bun comun dobândit în timpul casatoriei, fara consimtamântul sau, având la baza o cauza nelicita, este lovit de nulitate absoluta.
Prin contractul autentificat sub nr. ….pârâtul TGI a vândut cota indiviza de ? desi în contractul initial dobândirea se face în indiviziune, fara indicarea unor cote distincte4 cele de-a doua pârâte, care la acea data avea calitatea de concubina. Aspectele legate de dobândirea unei parti din apartamentul în litigiu ca bun comun în timpul casatoriei rezulta din interpretarea prevederilor art. 30 codul familiei, calitatea de bun comun neimpunându-se a fi dovedita, fiind prevazuta de lege.
Pârâtii TGI si DGC erau în cunostinta de cauza cu privire la statutul civil de casatorit al lui TGI , si în ciuda acestei situatii de fapt, în fata notarului convin asupra statului de necasatorit, situatie de natura sa permita perfectarea contractului de vânzare cumpararea fara consimtamântul reclamantei.
Fata de prezumtia legala a comunitatii de bunuri înstrainarea cotei indivize nu putea fi realizata decât cu acordul reclamantei, în calitate de proprietara a bunului. Aceasta arata ca partajarea bunurilor comune achizitionate cu pârâtul TGI nu s-a realizat pâna în prezent, iar cei doi pârâti sunt parti în cauza civila nr. ….a Judecatoriei Buzau.
În drept, reclamanta invoca dispozitiile art. 948 pct. 2 si 4 din codul familiei iar dovada celor mentionate se va face cu înscrisuri si interogatorii.
La data de 12.06.2009 pârâta DGC a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, sub toate capetele de cerere, în principal pe cale de exceptie, ca fiind promovata de o persoana ca nu poate justifica un interes legitim iar în subsidiar pe fond, ca neîntemeiata. Pârâta arata ca pe rolul Judecatorie Buzau se afla în curs de solutionare dosarul nr. ….având ca obiect partaj bunuri comune si coachizite promovata de pârâtul TGI împotriva sa. Prin încheierea de admitere în principiu pronuntata în acea cauza s-a retinut ca apartamentul aflat în litigiu nu are regim de bun comun sau coachizit cu fostul sot ci regim de bun propriu al pârâtei.
Pârâta arata ca, desi apartamentul i-a fost repartizat initial fostului sot în urma cu 20 de ani, a facut obiectul unor vânzari cumpararii succesive, încheiate initial în anul 1991 între sotii pârâti pe de o parte si RAM Buzau pe de alta parte, si ulterior în anul 1993 între pârâta si fostul sot, iar în mod aparent inexplicabil pe reclamanta nu a interesat-o acest bun în tot acest interval de timp.
Este evident în contextul împrejurarilor expuse ca fastul sot a determinat promovarea prezentei actiuni, fiind de convenienta cu reclamanta, scopul acestora fiind acela de a prejudicia interesele pârâtei, în acest scop pârâtul contactând-o pe reclamanta dupa ce a luat cunostinta de încheierea de admitere în principiu pronuntata în dosarul ce partaj.
Pârâta arata ca reclamanta, cu rea credinta, afirma ca la data când i-a fost repartizat apartamentul pârâtului TGI , respectiv la sfârsitul anului 1989, cât si la momentul încheierii contractelor de vânzare cumpararea a caror nulitate o invoca, convietuia cu acesta din urma, lucru aratat în cuprinsul actiunii. În dovedirea denaturarii în mod interesat a realitatii de catre reclamanta, pârâta sustine ca reclamanta, în motivarea actiuni de divort a aratat ca s-a casatorit cu pârâtul la 17 aprilie 1976 iar neîntelegerile au aparut la un an de la încheierea casatoriei, din vina pârâtului, care o neglija, îi adresa cuvinte vulgare, lipsea de la domiciliu în mod nejustificat, iar în luna decembrie 1989 pârâtul a parasit domiciliul conjugal pentru a se muta cu o alta femeie. În concluzie, este evident ca atât la momentul închirierii apartamentului, reclamanta si pârâtul erau despartiti în fapt. Mai mult, reclamanta face referire la evacuarea pârâtul din apartamentul din …dispusa prin sentinta de divort, omitând sa precizeze ca aceasta evacuare reprezinta de fapt o atribuire a beneficiului contractului de închiriere, în beneficiul acesteia, urmare careia a si devenit proprietara exclusiva a fostului domiciliu comun avut cu pârâtul.
Pârâta arata ca reclamanta a mai sustinut un neadevar si anume ca la data la care prima a fost inclusa în fisa locativa a apartamentului din Buzau ar fi fost casatorita cu primul sot, în realitate prima casatorie a pârâtei DGC a fost desfacuta prin sentinta civila nr……, în timp ce includerea în fisa locativa a apartamentului din …a avut loc la data de 02.10.1990 iar casatoria cu pârâtul TGI a intervenit la data de 05.12.1994.
Pârâta sustine ca la momentul când l-a cunoscut pe pârât cât si ulterior a stiut ca acesta era divortat iar fosta sotie locuieste la …în apartamentul atribuit acesteia în urma despartirii.
În privinta motivelor de nulitatea absoluta a fisei locative si a celor doua contracte, pârâta solicita instantei sa observe ca nu exista temei legal. Conform legislatiei în vigoare la momentul repartizarii apartamentului din Buzau, membrii aceleiasi familii nu puteau detine doua apartamente închiriate în aceeasi localitate. Pârâtului i-a fost repartizat apartamentul din ….ca urmare a transferului sau în interes de serviciu, membrii fostei sale familii beneficiind de apartamentul din….. Reclamanta confunda dreptul locativ conferit de un contract de închiriere, care presupune un drept de folosinta efectiva, cu un drept pus si simplu, ope legis, sau probabil cu un drept real, fiind evident ca în fisa locativa a apartamentului din …nu puteau fi incluse persoane care nu locuiau acolo si care domiciliau într-o alta localitate. Conform decretului lege nr. 61/1990 si legii 85/1992 locuintele construite din fondurile statului pot fi cumparate de titularii contractelor de închiriere cu plata integrala sau în rate a pretului, pe de alta parte, familiile care detineau mai multe locuinte cu chirie puteau cumpara în conditiile legii 61/1990, la alegere, doar una dintre ele (art. 10 din legea 85/1992). Ca atare reclamanta nu ar fi putut beneficia de prevederile legii pentru a cumpara împreuna cu pârâtul TGI apartamentul din … decât daca ar fi optat în sensul renuntarii la cumpararea apartamentului din…, lucru care nu s-a întâmplat, de vreme de a optat pentru atribuirea beneficiului contractului de închiriere a acestui din urma apartament, astfel încât nu poate justifica un interes legitim în promovarea prezentei actiuni în nulitate. Mai mult, în conditiile în care pârâtul TG era transferat în interesul serviciului în Buzau, putea beneficia de un drept locativ asupra unui imobil din aceasta localitate.
Fata de toate aceste motive expuse pârâta DGC solicita respingerea actiunii, cu cheltuieli de judecata.
La data de 12.06.2009 pârâtul MB prin primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea actiunii pentru motivele: nu are la baza temei de drept care sa se sprijine, pentru a putea fi admisa; chiar în unul dintre motivele invocate reclamanta sustine faptul ca avea calitate de sotie a pârâtului TGI, dar din analiza documentelor existente în perioada anilor 1989 dovada aceasta nu exista; în perioada anului 1989 era în vigoare legea nr. 5/1973, cu privire la procedura închirierii spatiilor cu destinatie de locuinta, si, asa cum reiese din documente, exista acordul de vointa al proprietarului cu privire la atribuirea contractului de închiriere în beneficiul pârâtului TGI , fara ca acesta sa fie lovit de vreun viciu, drept pentru care proprietarul l-a cumparat în anul 1991; din înscrisurile pe care le detine nu rezulta ca reclamanta ar fi avut raporturi juridice cu RA Goscom…, actualmente Primaria Municipiului…, în vederea realizarii drepturilor pe care le pretinde prin actiunea formulata fata de care considera ca nu are calitatea procesuala activa ceruta de lege fata de pârâtul Municipiul …prin primar, drept pentru care actiunea este inadmisibila; nu a existat vointa reclamantei cu privire la includerea sa în fisa locativa al contractului de închiriere, din documente rezultând faptul ca pârâtul TGI este acela care prin adresa din data de 2.10.1990 a solicitat includerea în fisa locativa a apartamentului a numitei DG , care avea calitatea de sotie nelegitima la acea data, proprietarul de drept dându-si acordul pentru întocmirea contractului si datorita faptului ca atât legea 5/1973 cât si legile actuale stabilesc clar ca fiecare persoana poate avea drept locativ si poate ocupa un spatiu în conditiile legii; pârâtul considera ca nu poate fi admisa actiunea reclamantei câta vreme acordul de vointa al partilor la care se refera actiunea formulata nu a fost perturbat sau viciat cu privire la perfectarea contractului de închiriere din perioada anului 1990 si, mai apoi vânzarea catre pârâtii TGI si DGC a apartamentului în anul 1991; de asemenea, actiunea reclamantei nu poate fi admisa deoarece Primaria Municipiului … nu are calitate procesuala fata de reclamanta iar aceasta nu are calitate procesuala activa fata de aceasta institutie iar asupra apartamentului în discutie s-au produs vânzari succesive; în conditiile actuale cadrul legal care guverneaza principiile si procedurile închirierii si/sau vânzarii spatiilor cu destinatie de locuinta construite din fondurile statului sunt prevazute de legea 114/1996 republicata si actualizata, OUG 40/1999 actualizata, decretul lege nr. 61/1990, legea nr. 85/1992, HGR 310/2007, etc., drept pentru care prevederile legii nr. 5/1973 nu mai sunt valabile, aceasta fiind abrogata; celelalte motive invocate de reclamanta nu au relevanta fata de pârâtul Municipiul .. prin primar. Acesta solicita respingerea actiunii fata de motivele aratate, ca fiind nefondata, netemeinica si nelegala.
În drept îsi întemeiaza întâmpinarea pe dispozitiile prevazute de art. 118 si urm. C.pr.civ., legea 114/1996 actualizata, HGR 1275/2000, OUG 40/1999, decretul lege 61/1990, legea nr. 85/1992 actualizata si alte dispozitii si probe solicitate de instanta.
În temeiul art. 242 al. 2 C.pr.civ. solicita judecarea cauzei în lipsa.
La data de 03.07.2009 reclamanta a completat cererea de chemare în judecata cu un alt motiv de nulitate absoluta, dupa cum urmeaza: conform acestui contract a carui nulitate o solicita prin înstrainarea cotei de ? din apartamentul în litigiu în fapt s-a realizat o diminuare a masei bunurilor de împartit realitate între soti în timpul casatoriei, masa de împartit a carei lichidare nu s-a solicitat nici pâna în prezent.
În cauza instanta a administrat proba cu înscrisuri fiind depuse la dosar: copie CI seria …nr..( f 6 ), contract de vânzare cumparare nr. …autentificat de Notariatul de stat judetean…, contract de vânzare cumparare cu credit garantat prin ipoteca nr….autentificat de Notariatul de stat judetean …, contract de închiriere nr. ….,fisa suprafetei locative, adresa nr. ….eliberata de Directia Sanitara a Judetului …dispozitia nr….., privind repartitia locuintei, Sentinta civila nr. …..a Judecatoriei Buzau, încheierea de admitere în principiu din 16.02.2009 pronuntata de Judecatoria Buzau, în dosarul nr….., copie întâmpinare si cerere reconventionala, documentatia care a stat la baza încheierii contractului de…., contract de împrumut nr…., contract de împrumut nr. …Sentinta civila nr. ….a Judecatoriei Buzau, contract de închiriere nr….., contract de vânzare cumparare nr…., , cerere din 2.10.1990.
Analizând actele dosarului în ceea ce priveste exceptia lipsei de interes a reclamantei în promovarea actiunii, invocata de pârâta DGC prin întâmpinare instanta retine urmatoarele:
Interesul, ca si conditie de exercitiu a actiunii civile consta în folosul practic urmarit de cel ce promoveaza actiunea. Prin promovarea actiunii, reclamanta tinde la obtinerea unui drept locativ propriu si ulterior a unui drept de proprietate asupra apartamentului ce a facut obiectul contractul de închiriere nr. …a carei fisa a suprafetei locative, solicita sa fie anulata, si a contractului de vânzare cumparare ….a carei anulare partiala o cere. Prin urmare reclamanta justifica un folos practic prin promovarea acestei actiuni. Pentru aceste motive instanta apreciaza exceptia lipsei de interes neîntemeiata urmând a fi respinsa.
În ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei fata de pârâtul Municipiului … prin primar si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului … prin primar, instanta constata urmatoarele:
Într-adevar la data încheierii contractul de închiriere nr. ….si ulterior la data încheierii vânzare cumparare …..nu au existat raporturi locative între reclamanta si RA Goscom …actualmente Municipiul .., prin primar.
Însa prin prezenta actiune reclamanta tinde chiar la recunoasterea acelor raporturi locative , prin înscrierea sa, în fisa locativa a apartamentului ce a facut obiectul contractului de închiriere, motivat de faptul ca avea calitate de sotie a titularului de contract, si ca art. 15 din Legea 5/1973 enumera si sotul titularului de contract printre persoanele care puteau dobândi drepturi locative alaturi de titularul de contract.
Astfel, în ipoteza în care s-ar admite acest capat de cerere, s-ar recunoaste reclamantei practic, calitatea de chiriasi, si ar avea si ea dreptul de a cumpara apartamentul respectiv în conditiile Decretului Lege 61/1990.
Reclamanta afirmând existenta unui drept locativ propriu cu privire la apartamentul închiriat sotului ei, precum si un drept la cumpararea acestui apartament, are calitate procesuala activa în cauza.
În ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a Municipiul … prin primar, instanta constata ca Municipiul… prin primar a preluat fondul locativ ce a fost administrat de RA Goscom…, care era la acea data întreprinderea specializata subordonata comitetelor executive ale consiliilor populare care administra locuintele ce faceau parte din fondul locativ de stat. În consecinta are calitate procesuala pasiva în ceea ce priveste capatul de cerere privind anularea fisei locative anexa la contractul de închiriere, si obligarea sa la încheierea contractului de vânzare cumparare cu privire la acel apartament si cu reclamanta.
Pentru aceste motive instanta apreciaza ca sunt neîntemeiate atât exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei fata de pârâtul Municipiului … prin primar, cât si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Municipiului ….prin primar, urmând a fi respinse.
Pe fondul cauzei instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
La data de 10.01.1990 pârâtul TGI a încheiat cu Întreprinderea Judeteana – Gospodarie Comunala si Locativa…, contractul de închiriere nr. …având ca obiect închirierea unei locuinte din fondul locativ de stat, respectiv apartamentul nr. ..situat în….
Închirierea s-a facut în conditiile art. 8 alin. 3 din Legea 5/1973, întrucât TGI fusese transferat în interes de serviciu de la un spital din judetul …. la Spitalul Judetean…., conform dispozitiei de repartitie nr…...
În fisa locativa a suprafetei locative anexa la contractul de închiriere nr. …au fost trecuti titularul contractului de închiriere pârâtul TGI , tatal si mama acestui pârât, precum si DGC ca sotie nelegitima a pârâtului TGI.
În fisa locativa anexa a contractului de închiriere nu au fost trecuti reclamanta UV , care la data respectiva avea calitatea de sotie a pârâtul TGI si fiul acestora AV.
Din sentinta civila nr. …a Judecatoriei …instanta retine ca UV a fost casatorita cu pârâtul TGI în perioada 1976 – 1994, însa se retine în sentinta de divort ca sotii au fost despartiti în fapt din 1989.
Practic la data încheierii contractului de închiriere, reclamanta UV , si pârâtul TGI nu locuiau împreuna, reclamanta UV locuia în Ploiesti, fiind si ea titulara unui contract de închiriere cu privire la o locuinta situata în Ploiesti, str. …..ce facea parte din fondul locativ de stat, respectiv contractul de închiriere nr….., beneficiul acestui contract la desfacerea casatoriei, a fost atribuit reclamantei. De altfel reclamanta a cumparat aceasta în data de 17.11.1994, dupa divortul de pârâtul TGI.
Este adevarat ca la data încheierii contractul de închiriere nr. ….de catre de pârâtul TGI , reclamanta avea calitatea de sotie a acestuia si cei doi aveau si un fiu.
Potrivit art. 15 din Legea 5/1974 în baza caruia s-a încheiat contractul de închiriere, locuinta din fondul locativ de stat se atribuie în folosinta titularului contractului de închiriere si membrilor familiei sale, care vor fi prevazuti nominal în contractul de închiriere. Potrivit alin. 2 al acestui articol, fac parte din familie, în întelesul alineatului precedent, sotii si copiii, precum si parintii sotilor, întretinuti de acestia.
Acest text de lege recunostea o vocatie la dobândirea unor drepturi locative, cu privire la locuinta închiriata nu numai titularului de contract ci si membrilor familiei sale, printre care sotia si copilul.
Însa pentru dobândirea dreptului locativ, nu este suficient sa ai numai calitatea de sot sau copil, ci este necesar sa ca sotia sau copilul sa locuiasca efectiv în aceasta locuinta. Ori este cert ca nici reclamanta si nici fiul ei nu au locuit niciodata în aceasta locuinta, la data încheierii contractului de închiriere, era despartita în fapt de pârâtul TGI si locuia în Ploiesti, unde avea la rândul ei închiriata o locuinta din fondul locativ de stat.
Conditia privind locuirea efectiva în locuinta pentru a dobândi drepturi proprii locative cu privire la acea locuinta, chiar daca nu este prevazuta în mod expres în Legea 5/1974, rezulta din interpretarea altor texte de lege.
Astfel în art. 19 din lege se prevedea ca persoanele care se muta definitiv în alta localitate îsi pastreaza dreptul de folosinta asupra locuintei pe care o detin, cel mult 6 luni de la data mutarii, fara a o putea subînchiria pe aceasta perioada, iar în art. 20 se prevedea ca în cazul persoanelor care sunt transferate în interes de serviciu în alta localitate, spatiul ocupat de acestea si de membrii familiei cu care se muta devine disponibil la obtinerea altei locuinte în localitatea respectiva. Din acest din urma text de lege rezulta ca reclamanta fiind titulara unui contract de închiriere a unei locuinte din fondul locativ de stat nici nu mai putea dobândi vre-un drept locativ asupra altei locuinte din fondul locativ de stat.
Instanta constata ca pârâta DGC, desi nu avea calitatea de sotie a pârâtului TGI la data încheierii contractului de închiriere, a locuit efectiv cu pârâtul TGI în apartamentul închiriat, în calitate de sotie nelegitima a acestuia, si a fost trecuta în fisa suprafetei locative, cu acordul Întreprinderii Judetene – Gospodarie Comunala si Locativa…, care avea în administrare aceasta locuinta si cu care s-a încheiat contractul de închiriere. În aceste conditii pârâta DGC a dobândit cu privire la apartament un drept locativ propriu.
Este adevarat ca art. 15 din Legea 5/1974 prevedea ca locuinta din fondul locativ de stat se atribuie în folosinta titularului contractului de închiriere si membrilor familiei sale, reclamanta nefacând parte dintre membrii de familie ai titularului contractului de închiriere enumerati în alin. 2 al aceluiasi articol, însa nici un text de lege nu interzicea ca o alta persoana care nu era membru de familie cu titularul contractului de închiriere, sa locuiasca într-o astfel de locuinta, si pe cale de consecinta sa dobândeasca un drept locativ propriu cu privire la locuinta, daca aceasta persoana locuia cu acordul titularului de contract, si cu acordul institutie ce avea în administrare locuinta.
Aceasta concluzie se desprinde si din faptul ca Legea 5/1974 nu interzicea subînchirierea unei astfel de locuinte ce facea parte din fondul locativ de stat. Daca subînchirierea era permisa cu atât mai mult era permisa dobândirea unor drepturi locative de catre persoane, care chiar daca nu faceau parte dintre membri de familie ai titularului de contract, locuiau efectiv în locuinta cu acordul titularului de contract si cu acordul întreprinderii de stat ce avea în administrare o astfel de locuinta.
În conditiile în care reclamanta UV nu a dobândit nici un drept locativ asupra apartamentului închiriat pârâtul TGI prin contractul de închiriere nr…., iar DGC avea un drept locativ propriu cu privire la acest apartament, nu se poate dispune anularea fisei suprafetei locative, anexa la contractul de închiriere nr. …întrucât aceasta este legal întocmita, cuprinzând persoanele care au locuit efectiv în locuinta închiriata si au dobândit drepturi locative, motiv pentru care va fi respins acest capat de cerere.
În ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute partiale a contractului de vânzare cumparare nr…., instanta retine ca prin acest contract pârâtii TGI si DGC au cumparat de la RA GOSCOM…, apartamentul nr. ..situat în Buzau….inca nu.ce a facut obiectul contractul de închiriere nr. …
Potrivit art. 5 alin. 2 din Decretului Lege nr. 61/1990, locuintele ocupate de chiriasi se puteau vinde numai acestora, pe baza cererilor adresate direct unitatilor specializate în vânzarea locuintelor.
Acest contract a fost legal încheia având în vedere ca la data încheierii contractului pârâtii TGI si DGC aveau calitatea de chiriasi, si apartamentul putea fi înstrainat doar acestora.
Asa cum s-a aratat mai sus reclamanta nu a dobândit nici un drept locativ cu privire la aceasta locuinta, si neavând calitatea de chiriasi nu ar fi putut sa o cumpere. Nu se poate sustine ca prin cumpararea acestei locuinte si de catre pârâta DGC s-a diminuat comunitatea de bunuri a sotilor TGI si UV, casatoriti la acea data întrucât în aceasta materie nu se aplica dispozitiile codului familiei ci dispozitiile Legii 5/1973 si ale Decretului Lege 61/1990.
Contractul de vânzare cumparare nr…., fiind legal încheiat instanta va respinge capatul de cerere privind constatarea nulitatii partiale a acestui contract.
Fata de aceleasi motive instanta va respinge si capatul de cerere privind obligarea pârâtului Municipiul … sa perfecteze contractul de vânzare cumparare privitor la apartamentul în discutie, si cu reclamanta.
Referitor la capatul de cerere privind constatarea nulitatii absolute a contractului autentificat sub nr. ….de Notariatul de Stat Judetean …, instanta constata ca prin acest contract pârâtul TGI a înstrainat pârâtei DGC cota sa de ? din acelasi apartament, pârâta DGC devenind astfel proprietara întregului apartament.
Reclamanta solicita, constatarea nulitatii absolute a acestui contract, întrucât înstrainarea cotei de ? din apartament de catre pârâtul TGI s-a facut fara consimtamântul reclamantei, aceasta având calitatea de sotiei a pârâtului TGI la acea data.
Instanta constata ca acest motiv nu poate atrage nulitatea absoluta a contractului de vânzare cumparare, ci nulitatea relativa a acestui contract de vânzare cumparare, în conditiile în care reclamanta ar fi formulat o astfel de actiune în cadrul termenului de prescriptie de 3 ani. Referitor la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, instanta a respins aceasta exceptie în cauza de fata, tocmai pentru considerentul ca reclamanta a solicitat constatarea nulitatii absolute a acestui contract, actiune imprescriptibila absolut, si nu nulitatea relativa a contractului respectiv.
Pentru aceste considerente instanta va respinge si acest capat de cerere.
Reclamanta fiind în culpa procesuala va suporta, potrivit art. 274 cod procedura civila, cheltuielile de judecata efectuate de catre ea constând în taxa judiciara de timbru, timbru judiciar