Competenta teritoriala a instantei în cazul cererii având ca obiect revendicare mobiliara si pretentii.
Prin actiunea civila înregistrata sub nr. 780/335/2009 din 24.04.2009 pe rolul Judecatoriei Videle, reclamantul SM a chemat în judecata pe pârâtul N G, solicitând ca, prin hotarârea ce se va pronunta, sa se dispuna obligarea pârâtului la restituirea bunului pe care i l-a împrumutat, respectiv un tractor UTB 650, precum si la plata despagubirilor civile în cuantum de 8000 lei reprezentând lipsa de folosinta a bunului în perioada 2007-2009.
În motivarea în fapt a actiunii reclamantul a aratat ca în cursul anului 2007 i-a împrumutat pârâtului tractorul cu nr. de înmatriculare ………….., pentru a efectua o serie de lucrari agricole. Desi i-a solicitat în nenumarate rânduri sa restituie bunul împrumutat, pârâtul a refuzat, fapt ce l-a determinat sa-l notifice prin intermediul unui executor judecatoresc. Ca urmare a neutilizarii tractorului în litigiu, reclamantul a fost nevoit sa suporte costuri suplimentare pentru efectuarea lucrarilor agricole, în suma de 8000 lei, în cursul anilor 2007-2009.
Prin întâmpinare pârâtul a formulat a invocat exceptiei de necompetenta teritoriala a Judecatoriei Videle în considerarea dispozitiilor art. 5 Cod procedura civila.
Sub aspectul exceptiei invocate în cauza, instanta a retinut urmatoarele :
Regula de drept comun în materia competentei teritoriale este înscrisa în art. 5 Cod procedura civila, potrivit cu care „ cererea se face la instanta domiciliului pârâtului ”.
În speta, Judecatoria Videle a fost învestita cu o actiune având un capat de cerere principal - revendicarea mobiliara si un capat de cerere accesoriu - pretentii.
În lipsa unei dispozitii legale exprese care sa stabileasca altfel, cererile reale si acelea personale ( în care se încadreaza revendicarea mobiliara si cererea în pretentii) sunt solutionate de instanta de la domiciliul pârâtului.
Coroborând mentiunile cartii de identitate a pârâtului cu celelalte înscrisuri depuse la dosar, cât si cu declaratia martorului M G, instanta a retinut ca pârâtul are domiciliul, în sensul de locuinta statornica, în municipiul Bucuresti, aceasta adresa a fost indicata si de catre reclamant în cererea de chemare în judecata.
Au fost apreciate ca neîntemeiate sustinerile reclamantului cu privire la incidenta în speta a dispozitiilor art. 6 Cod procedura civila, care reglementeaza competenta teritoriala alternativa.
Ramânând aplicabila regula de drept comun în materia competentei teritoriale, instanta a admis exceptia de necompetenta teritoriala si în baza art. 137 alin.1 raportat la art. 158 alin. 3 Cod de procedura civila a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei în favoarea Judecatoriei Sectorului 6 Bucuresti.