Condiţii pentru încheierea convenţiei - cadru prevăzute de art. 16 alin.5 din Legea nr. 13/2007. Consimţământul părţilor

Dosar Nr. 107/CA (26.01.2010)

Conditii pentru încheierea conventiei - cadru prevazute de art. 16 alin.5 din Legea nr. 13/2007. Consimtamântul partilor

Prin sentinta nr. 107/com/26.01.2010 pronuntata de Tribunalul Iasi. Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ a fost respinsa ca neîntemeiata cererea reclamanta S.C. X S.R.L., prin care aceasta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. " E.MD" S.A., sa se dispuna: obligarea pârâtei la ridicarea stâlpilor de retea de tensiune medie aflati pe terenul proprietate a reclamantei; obligarea pârâtei la încheierea unui contract privind dreptul de folosinta asupra suprafetei de teren ocupata de stâlpii de retea, pâna la momentul ridicarii retelei de pe teren.

În cursul procesului, reclamanta si-a completat actiunea si cu o cerere de obligare a pârâtei sa-i plateasca contravaloarea lipsei de folosinta a terenului ocupat.

Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca, efect al contractului de vânzare - cumparare autentificat sub nr. ...de B.N.P. SB, reclamanta S.C. X S.R.L. a dobândit dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafata de 65.288,71 m.p. situat în municipiul Iasi. Pârâta S.C. " E.MD" S.A., detine licenta nr. 451/2002 pentru distribuirea energiei electrice, primind în concesiune si reteaua electrica ce strabate proprietatea reclamantei.

Potrivit constatarilor expertului, linia electrica de pe terenul reclamantei este de medie tensiune ( 20 KV), a fost construita în anii 1968 - 1969, cuprinde 11 stâlpi si are lungimea de 506 m.

Conform art. 41 alin. 4 din Legea nr. 13/2007, terenurile pe care se situeaza retelele electrice de distributie existente la intrarea în vigoare a acestei legi,sunt si ramân în proprietatea publica a statului. Prin urmare, suprafetele de teren pe care sunt amplasati cei 11 stâlpi ai retelei electrice apartin proprietatii publice a statului.

În scopul efectuarii de catre titularul licentei a lucrarilor de realizare si retehnologizare, respectiv de functionare a capacitatii energetice, art. 16 alin.2 din Legea nr. 13/2007 îi confera pârâtei un drept legal de uz si servitute asupra proprietatii reclamantei, pe durata respectivelor lucrari.

Însa, aliniatul 5 al acestui text prevede ca exercitarea drepturilor de uz si de servitute asupra proprietatilor private afectate de capacitatile energetice, care se vor realiza dupa intrarea în vigoare a acestei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind conditiile si termenii referitori la durata, continutul si limitele de exercitare a acestor drepturi, prevazute într-o conventie cadru, precum si pentru determinarea cuantumului indemnizatiilor si a despagubirilor si a modului de plata acestora, care se aproba, împreuna cu conventia,prin hotarîre de guvern.

Prin cererea sa de obligare a pârâtei la încheierea unui contract privind folosinta terenului, reclamanta urmareste, în fapt, substituirea de catre instanta a consimtamântului pârâtei la întocmirea conventiei - cadru prevazute de art. 16 alin.5 din Legea nr. 13/2007.

Dar, pâna în prezent, Guvernul nu a emis hotarârea prin care sa aprobe continutul acestei conventii cadru. Acest capat de cerere este neîntemeiat pentru absenta cadrului legal de reglementare.

Deoarece reteaua de transport a energiei electrice si terenul pe care se situeaza aceasta retea sunt bunuri proprietate publica a statului ( Anexa 1 a Legii nr. 213/1998 si art. 41 alin.4 din Legea nr. 13/2007), îndepartarea stâlpilor, ce fac parte din reteaua electrica situata pe terenul reclamantei, nu este posibila decât în baza legii.

Iar, din interpretarea logica a dispozitiilor art. 41 alin.7 din Legea nr. 13/2007,rezulta ca este posibila eliberarea unor amplasamente si modificarea instalatiilor de distributie a energiei electrice sub conditia suportarii cheltuielilor de catre cel care a generat modificarea.

Din moment ce reclamanta este cea care solicita modificarea retelei electrice prin adoptarea unei solutii tehnice ce presupune îndepartarea stâlpilor si cablurilor electrice de pe terenul sau, îi revine si sarcina de a achita costurile ce decurg dintr-o asemenea operatiune.

Dar reclamanta nu a dovedit ca a intentionat în mod efectiv si serios sa abordeze în acest fel relatia sa cu pârâta, neexistând probe ca s-ar fi încercat ajungerea la un acord echitabil pentru ambele parti.

În plus, expertul electroenergetician a conchis ca mutarea liniei de medie tensiune de pe proprietatea S.C. " AJC AM" S.R.L. se poate face în baza unui studiu de solutie care sa cuprinda datele tehnice necesare.

În absenta unui probatoriu bine documentat tehnic care sa permita identificarea variantelor posibile de repozitionare a retelei electrice, este inacceptabila, având în vedere repercusiunile asupra interesului public, masura obligarii pârâtei de a ridica stâlpii retelei electrice aflati pe proprietatea reclamantei.

În consecinta, si aceasta pretentie este neîntemeiata.

Nefondat este si cel de-al treilea capat de cerere promovat de catre reclamanta,ce vizeaza obligarea pârâtei la achitarea de despagubiri.

Dispozitiile art. 16 alin.9 din Legea nr. 13/2007 permit proprietarilor terenului afectati de exercitarea de catre titularii de licenta a drepturilor de uz si servitute sa fie despagubiti pentru prejudiciile suferite.

Iar la calculul despagubirilor vor fi avute în vedere criterii ca: suprafata de teren afectata cu ocazia efectuarii lucrarilor; tipurilor de culturi si plantatii, precum si amenajarile afectate de lucrari; activitatile restrânse cu ocazia lucrarilor.

În primul rând, Tribunalul a retinut ca reclamanta nu a precizat nici o activitate realizata de catre pârâta care i-ar fi produs daune.

Pe tot parcursul procesului reclamanta a invocat, în principal, ca motiv al dezdaunarii sale simpla existenta a retelei electrice pe terenul sau. Însa, exprimarea legii este neechivoca ,în sensul ca ,doar pagubele survenite din exercitarea dreptului de uz si de servitute pot fi reparate.

Art.19 din Legea nr. 13/2007 detaliaza continutul dreptului de uz si de servitute ale titularului de licenta si, în speta, nu exista dovezi ale exercitarii acestor drepturi de catre pârâta într-o maniera daunatoare pentru reclamanta.

Astfel, nu s-a demonstrat în litigiu ca pârâta a executat lucrari de realizare sau retehnologizare a capacitatii energetice amplasate pe proprietatea reclamantei ori lucrari pentru asigurarea functionarii normale a acestei capacitati si ca, în cursul efectuarii acestora: a depozitat pe terenurile necesare executarii lucrarilor, materiale, echipamente, utilaje; a desfiintat culturi sau plantatii, constructii sau alte amenajari existente ale reclamantei ori numai le-a restrâns; a oprit sau a restrâns activitati ale reclamantei.

Presupusele daune invocate de catre reclamanta ( lipsirea de folosinta efectiva a 4.000 m.p. teren, afectarea grava a activitatii sale comerciale, împiedicarea extinderii constructiilor sale si accesului în unele dintre acestea, afectarea sanatatii angajatilor si a recoltelor terenului) nu au fost si confirmate prin probe concludente si,în plus, nu au ca izvor exercitarea de catre pârâta a drepturilor de uz si servitute.

În cazul în care reclamanta este prejudiciata doar prin simpla amplasare pe proprietatea sa a capacitatii energetice, are posibilitatea de a solicita si suporta financiar mutarea retelei energetice.

De altfel, nici nu s-ar putea retine vreo culpa în sarcina pârâtei rezultata din existenta retelei electrice întrucât edificarea acesteia a avut loc mult anterior dobândirii dreptului de proprietate de catre reclamanta ( în urma cu 40 de ani) iar pârâta, ca operator de distributie ( în definitia data de art. 3 pct.34 din Legea nr. 13/2007) nu raspunde decât de operarea, asigurarea întretinerii si dezvoltarea retelei de distributie.