Prin sentinta nr.514 din 28 iulie 2009, Tribunalul Mures a admis cererea formulata de reclamantul S. L., în contradictoriu cu pârâta Administratia Pietelor Tg-Mures si a dispus suspendarea executarii actului administrativ nr.1735/29.06.2009 emis de pârâta, pâna la pronuntarea pe fond cu privire la anularea actului.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca prin actul administrativ nr.1735/29.06.2009 pârâta a interzis reclamantului desfacerea si comercializarea laptelui în halele de lactate din perimetrul centrelor publice de desfacere, respectiv din pietele din Tg-Mures.
S-a apreciat ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art.14 din Legea nr.554/2004 deoarece martorii propusi de reclamant au relatat ca reclamantul respecta conditiile de igiena necesare pentru comercializarea laptelui.
Prima instanta a retinut ca masura interzicerii activitatii reclamantului este mult prea drastica si duce la pierderea veniturilor si a clientelei.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs Administratia Pietelor Tg-Mures, solicitând admiterea acestuia modificarea sentintei atacate si respingerea actiunii.
În motivele de recurs s-a aratat ca activitatea de comercializare a laptelui de catre reclamant în perioada de vara peste orarul stabilit poate avea consecinte grave asupra consumatorilor, la fel ca si nerespectarea conditiilor de igiena necesare exercitarii activitatii.
Intimatul a depus întâmpinare si a solicitat respingerea recursului deoarece a apreciat ca exista un caz bine justificat si o paguba iminenta fiind îndeplinite conditiile prevazute de art.14 din Legea nr.554/2004
S-a apreciat ca neregulile constatate nu se refera la produsele vândute ci doar la alte conditii referitoare la exercitarea activitatii si ca martorii ascultati au confirmat pozitia reclamantului.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art.3041 C.pr.civ. instanta a retinut urmatoarele:
Prin actul administrativ nr.1735/29.06.2009, (fila 10 dosar fond), s-a interzis reclamantului desfacerea si comercializarea laptelui în halele de lactate din pietele din Tg-Mures.
Masura a fost justificata prin încalcarea repetata a prevederilor referitoare la comercializarea laptelui în „Piata 1848”.
S-au invocat Ordinul nr.99/2004 privind conditiile de transport, depozitare si comercializare a laptelui si Dispozitia nr.104/2008 a inspectorului sef a Administratiei pietelor, aratându-se ca nu s-au respectat conditiile de igiena cu privire la vânzarea si transportul laptelui, cu privire la echipamentul de protectie, cu privire la programul de vânzare a laptelui în perioada de vara, precum si reguli minime de comportament civilizat, retinându-se ca personalul pietei a fost amenintat si tratat necorespunzator.
La filele 21 – 23, 25, 30-31 din dosarul de fond, exista referate ale medicilor veterinari angajati la Administratia Pietelor Tg-Mures precum si un referat al sefului de piata prin care se confirma situatia de fapt descrisa mai sus.
La fila 24 din dosarul de fond se afla un proces verbal de contraventie încheiat de catre Serviciul Public de Politie Comunitara al municipiului Tg-Mures prin care s-a aplicat o sanctiune reclamantului pentru „acte de violenta”.
La fila 26 din dosarul de fond exista un proces verbal încheiat în data de 16.04.2009 de Inspectia sanitara de stat din cadrul Directiei de Sanatate Publica Mures prin care s-au constatat anumite nereguli, iar la fila 28 un proces verbal încheiat de aceeasi inspectie la 20 martie 2008, prin care se constata lipsa unor documente cu privire la reclamant.
Cir daca ulterior aceste documente au fost depuse la dosarul de fond, acestea nu schimba în nici un fel constatarile din actul administrativ atacat.
Chiar daca reclamantul a adus doi martori în fata instantei de fon care au dat declaratii în favoarea lui, acestea nu pot fi luate în considerare câta vreme exista înscrisuri oficiale prin care se constata o alta stare de fapt.
În ce priveste sustinerea primei instante ca respingerea cererii ar cauza prejudicii reclamantului si familiei acestuia, aceasta nu poate constitui un motiv pentru perpetuarea unei stari de fapt care poate influenta negativ starea de sanatate a consumatorilor.
Desfasurarea activitatii de comercializare a laptelui în conditii optime de igiena nu ar fi creat situatia data.
Fata de aceste aspecte aparenta actului atacat este una de legalitate, iar conditiile prevazute de art.14 din Legea nr.554/2004 nu sunt îndeplinite, neexistând un caz bine justificat, iar paguba iminenta ar fi doar una personala, cu referire la reclamant, care putea însa sa fie evitata prin adaptarea comportamentului reclamantului la conditiile de igiena si la normele sociale corespunzatoare.
În consecinta, în baza art.312 alin.1-3 C.pr.civ., instanta a admis recursul, a modificat integral hotarârea atacata si a respins cererea de suspendare.
Recurenta nu a solicitat cheltuieli de judecata.