Conflict de munca Reorganizarea activitatii societatii angajatoare în întelesul prevederilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 nu presupune cu necesitate existenta unei situatii economice precare
Decizia civila nr. 1996 din 30 martie 2009
Reorganizarea activitatii societatii angajatoare în întelesul prevederilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 nu presupune cu necesitate existenta unei situatii economice precare a societatii fiind suficient a se dovedi ca a fost modificata schema de personal, în functie de oportunitatile societatii.
Decizia de restructurare, ca a urmare a restrângerii activitatii de consultanta a societatii a fost adoptata de Adunarea Generala a Asociatilor la propunerea directorului general al societatii avându-se în vedere referatul Directorului general.
Curtea apreciaza ca, prin înscrisurile depuse, recurenta a dovedit faptul ca desfiintarea locului de munca al reclamantului a fost reala si efectiva, iar postul acestuia nu se mai gaseste în statutul de functii si organigrama.
Tribunalul Ialomita - Sectia Civila a admis cererea formulata de reclamantul ADD în contradictoriu cu pârâta S.C. RC SRL Bucuresti; a anulat decizia nr.x din 08.07.2008 emisa de pârâta si a dispus reintegrarea reclamantului în postul detinut anterior.
A obligat pârâta sa plateasca reclamantului drepturile salariale prevazute în contractul de munca.
Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca desi potrivit art.287 din Codul muncii, sarcina probei în conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile în apararea sa pâna la prima zi de înfatisare, din probele administrate în cauza pârâta nu a dovedit temeinicia masurii luate, respectiv ca desfiintarea postului detinut anterior de reclamant este efectiva, din contra acesta a publicat un anunt în vederea ocuparii unui post de consultant, post similar cu cel ocupat de reclamant si ca are la baza o cauza reala si serioasa, aceasta nedepunând la dosarul cauzei înscrisuri din care sa rezulte reorganizarea activitatii, nu a depus organigrama înainte si dupa pentru a se putea observa restrângerea activitatii.
De asemenea faptul ca atributiile reclamantului vor fi preluate de un alt salariat,asa cum arata pârâta, însotit de pozitia acesteia în sensul ca si-a manifestat intentia de a angaja o persoana pe postul de consultant, dând publicitatii pe site de specialitate acest lucru, este o dovada clara ca postul reclamantului nu a fost desfiintat.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs motivat în termen legal ambele parti.
Recurentul-reclamant a criticat sentinta pentru motive ce nu au fost încadrate în drept, dar a caror dezvoltare face posibila încadrarea lor în dispozitiile art. 304 pct. 7 C. pr. civ.
În motivarea recursului se sustine ca instanta nu s-a pronuntat asupra cererii privind obligarea pârâtei la plata sumei de 4000 euro reprezentând veniturile pe care reclamantul le obtinea în urma activitatii desfasurate în cadrul societatii.
Se precizeaza ca aceasta suma nu reprezinta numai drepturile salariale prevazute în contractul de munca, ci bonusurile pe care reclamantul le în casa la finalizarea fiecarei lucrari ce îi era repartizata.
Prin recursul declarat de catre pârâta se critica sentinta pentru motivele prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 C. pr. civ.
În motivare se arata ca hotarârea este lovita de nulitatea absoluta, instanta încalcând dispozitiile imperative ale art. 76 din Legea nr. 168/1999. Astfel, se arata ca potrivit dispozitiilor acestui act normativ, la prima zi de înfatisare, înainte de intrarea în dezbateri, instanta are obligatia de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împacarea partilor.
În ciuda acestor prevederi exprese si imperative ale legii, instanta a trecut direct la judecarea cauzei în fond, fara a îndeplini procedura prealabila ceruta de lege. Recurenta face precizarea ca instanta era obligata sa consemneze în încheierea de la prima zi de înfatisare sau în sentinta pronuntata îndeplinirea sau neîndeplinirea acestei proceduri prealabile iar, în ultimul caz, motivul pentru care nu s-a putut realiza împacarea partilor.
Totodata, recurenta a subliniat si faptul ca procedura prealabila prevazuta de art. 76 din Legea nr. 168/1999 nu depinde de atitudinea partilor în proces si nu este lasata la libera lor apreciere si nici a instantei, ea trebuind îndeplinita în virtutea legii, neexistând nici o disponibilitate în acest sens.
Ori, nici în încheierile premergatoare si nici în hotarârea pronuntata în fond, instanta nu a consemnat absolut nimic cu privire la procedura prealabila a împacarii partilor impusa în mod expres si imperativ de dispozitiile art. 76 din Legea nr. 168/1999 motiv pentru care sentinta civila nr. 687/F/04.09.2008 este nula absolut, prezenta instanta urmând sa anuleze aceasta sentinta si sa trimita cauza spre rejudecare instantei de fond.
Recurenta mai arata ca decizia nr. 04/08.07.2008 a fost data cu respectarea dispozitiilor legale si ale contractului colectiv de munca. Instanta Tribunalului Ialomita îsi bazeaza hotarârea pronuntata pe un anunt depus de intimat prin care recurenta scoate la angajare un post de Consultant fonduri europene, de aici instanta de fond tragând concluzia ca desfiintarea postului intimatului nu a fost una reala.
Ceea ce instanta de fond a ignorat a fost faptul ca respectivul post a fost scos pentru angajare nu datorita încetarii contractului de munca al intimatului ci datorita demisiei altui angajat al recurentei care a formulat o cerere scrisa prin care solicita recurentei încetarea contractului sau de munca cu acordul ambelor parti.
Ca urmare a acestei cereri, pe care recurenta a acceptat-o, aceasta a publicat pe internet în data de 30.07.2008 un anunt de angajare a unui consultant pentru fonduri europene, anunt pe care intimatul l-a printat si depus la dosarul cauzei sustinând ca recurenta ar fi cautat sa angajeze pe postul sau un alt consultant în management. Ori, în aceste conditii, este evident ca instanta de fond s-a aflat într-o grava eroare în momentul în care a considerat ca anuntul depus la dosar viza postul intimatului când, în realitate, acest anunt viza un cu totul alt post si fusese dat publicitatii din cu totul alte considerente.
Astfel, decizia de încetare a contractului individual de munca al intimatului a avut la baza desfiintarea postului de consultant în management ca urmare a restrângerii activitatii de consultanta a societatii.
Aceasta decizie de restructurare a fost adoptata de Adunarea Generala a Asociatilor care a avut în vedere Referatul Directorului General în care se arata în mod elocvent faptul ca înfiintarea postului de consultant în management s-a facut avându-se în vedere o serie de realitati economico-sociale, realitati care însa, data fiind si situatia politica (alegerile locale), s-a schimbat în cursul anului 2008. Aceasta schimbare a dus la o lipsa a contractelor pentru care fusese înfiintat postul de consultant în management, începând cu luna aprilie 2008.
Asadar, desfiintarea postului de consultant în management a avut la baza un motiv serios si obiectiv, o cauza reala, care nu a tinut nici de angajat si nici de angajator, lipsa pe o perioada îndelungata a contractelor de elaborare a strategiilor de dezvoltare economico-sociale pentru care fusese înfiintat postul ocupat de intimat, reprezentând o dificultate economica pentru societate care nu mai justifica existenta acelui post.
Pe de alta parte, recurenta arata instantei faptul ca desfiintarea postului de consultant în management a fost una efectiva, el nemairegasindu-se în organigrama societatii.
Analizând actele si lucrarile dosarului din perspectiva criticilor formulate, dar si a dispozitiilor art. 3041 C. pr. civ., Curtea retine urmatoarele:
Solutia de admitere de catre Tribunal a cererii reclamantului s-a întemeiat pe retinerea faptului ca pârâta nu a dovedit temeinicia masurii luate, respectiv ca desfiintarea postului detinut anterior de reclamant este efectiva. S-a retinut ca pârâta a publicat un anunt în vederea ocuparii unui post de consultant, post similar cu cel ocupat de reclamant.
Prin înscrisurile noi depuse în recurs, recurenta-pârâta a facut dovada caracterului real serios, obiectiv al desfiintari postului ocupat de catre reclamant.
Din înscrisurile depuse a rezultat ca desfiintarea postului de consultant în management (pe care îl ocupa reclamantul), a fost efectiva, el neregasindu-se în organigrama societatii dupa data încetarii contractului de munca al reclamantului (fila 7).
Reorganizarea activitatii societatii angajatoare în întelesul prevederilor art. 65 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 nu presupune cu necesitate existenta unei situatii economice precare a societatii fiind suficient a se dovedi ca a fost modificata schema de personal, în functie de oportunitatile societatii.
Decizia de restructurare, ca a urmare a restrângerii activitatii de consultanta a societatii a fost adoptata de Adunarea Generala a Asociatilor la propunerea directorului general al societatii avându-se în vedere referatul Directorului general.
A rezultat ca lipsa, pentru o perioada îndelungata a contractelor de elaborare a strategiilor de dezvoltare economico-sociale pentru care fusese înfiintat postul ocupat de catre recurent reprezinta o dificultate pentru societate, astfel ca nu se mai justifica existenta acestui post.
Gresit a interpretat instanta si aspectele legate de anuntul scoaterii la angajare a unui post de consultant fonduri europene.
Din coroborarea înscrisurilor depuse a rezultat ca anuntul depus la dosar de catre reclamant privea postul altui angajat.
Curtea apreciaza ca, prin înscrisurile depuse, recurenta a dovedit faptul ca desfiintarea locului de munca al reclamantului a fost reala si efectiva, iar postul acestuia nu se mai gaseste în statutul de functii si organigrama.
Pentru motivele aratate, Curtea considera ca actiunea reclamantului trebuia respinsa si, în temeiul art. 304 pct. 9 C. pr. civ., recursul SC RGIR Consultanta S.R.L. va fi admis, iar sentinta va fi modificata în tot, în sensul respingerii contestatiei.
Curtea a înlaturat motivul de recurs întemeiat pe sustinerea societatii ca instanta de fond a încalcat dispozitiile art. 76 din Legea nr. 168/1999, deoarece nu a încercat stingerea litigiului prin împacarea partilor.
Aceasta procedura priveste conflictele de drepturi în care obiectul cererii de chemare în judecata îl reprezinta drepturi salariale si indemnizatii de asigurari sociale, si mai putin cele privind concedierea întemeiata pe dispozitiile art. 65 alin. 1 din Codul muncii.
În aceasta situatie obligatia instantei este de a verifica daca au fost respectate dispozitiile legale aplicabile, deoarece daca, urmare a acestei verificari se ajunge la concluzia ca desfiintarea postului a avut o cauza reala, serioasa si a fost efectiva, problema împacarii partilor nu se mai pune, contestatorul urmarind repunerea în situatia anterioara.
Analizând actele si lucrarile dosarului, rezulta ca luarea masurii în discutie a fost facuta cu respectarea tuturor dispozitiilor legale, concedierea fiind determinata de necesitatile de reorganizare.
Pentru aceste motive, Curtea apreciaza ca actiunea trebuia respinsa ca neîntemeiata si, în temeiul art. 312 alin. 1 C. pr. civ., recursul SC RGIC CONSULTANTA SRL va fi admis, iar sentinta atacata va fi modificata în tot, în sensul aratat.
Pentru aceleasi motive, recursul declarat de catre recurentul Apostol Dan Dumitru nu a mai fost analizat.