SENTINTA CIVILA nr.4539
Sedinta publica din data de 27.03.2008
Constatarea nulitati absolute a titlului de proprietate ulterior pronuntarii unei hotarari judecatoresti in revendicare.Lipsa interesului in promovarea actiunii
Daca actiunea în revendicare s-a solutionat fara sa se fi cerut nulitatea absoluta atunci nu se mai poate invoca ulterior nulitatea absoluta a titlului de proprietate pe calea unei actiuni separate, întrucât a operat decaderea persoanei care a fost parte în actiunea în revendicare de a mai solicita constatarea nulitatii absolute, titlul care a fost analizat de instanta care a solutionat actiunea în revendicare. O astfel de interpretare este determinata, în primul rând de aspectul negativ al puterii de lucru judecat, în sensul ca partea care a pierdut procesul nu mai poate pune în discutie dreptul sau într-un alt litigiu, iar, în alt doilea rând de necesitatea asigurarii principiului securitatii raporturilor juridice, care implica, între altele, ca solutia definitiva data de o instanta cu privire la orice litigiu sa nu mai poata fi repusa în discutie. Acest ultim principiu reiese si din jurisprudenta constanta a Curtii Europene, dreptul la un proces echitabil în fata unei instante judecatoresti, garantat de art. 6 alin. 1, se interpreteaza conform preambulului Conventiei, care enunta suprematia dreptului ca element din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care implica, între altele, ca solutia definitiva data de instante cu privire la orice litigiu sa nu mai fie repusa în cauza (Hotarârea CEDO în cauza Androne împotriva României).
Pentru toate ratiunile expuse instanta constata ca reclamantii nu mai justifica interes în promovarea prezentei actiuni si urmeaza sa admita exceptia lipsei de interes si pe cale de consecinta sa respinga actiunea.
***************
Prin cererea înregistrata la 16.10.2007, reclamantii M. Gh. si M.C., în contradictoriu cu pârâtii R. N., Comisia Locala de aplicare a Legii nr.18/1991-Craiova si Comisia Judeteana de aplicare a legii 18/1991-Prefectura Judetului Dolj au solicitat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr.1902-9551/04.08.1997, emis pe numele pârâtului, ca mostenitor al autorului S.F.F.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca sunt proprietarii imobilului casa si teren, situat în Craiova, strada F., nr.X, proprietate dobândita în baza sentintei civile nr.3272/01.04.2004, pronuntata de Judecatoria Craiova, în dosar nr.16274/2003.
Au mai aratat ca terenul pe care îl stapânesc l-au dobândit în anul 1996 de la numitii M. G. D. si M. N. ,data de la care a folosit fara sa fie tulburati de vreo persoana.
S-a mai învederat ca la data de 04.08.1997 Comisia Judeteana de aplicare a legii fondului funciar a emis titlul de proprietate pe numele pârâtului, titlul în care se regaseste si o parte din terenul lor, fara ca acesta sa fi apartinut vreodata autorilor pârâtului.
In drept a invocat dispozitiile art. III din legea 169/1997.
La dosarul cauzei au fost depuse urmatoarele înscrisuri: sentinta civila nr.3272/01.04.2004, copie de pe încheierea nr.9411/2004, copie de pe titlul de proprietate nr.1902-9551/04.08.1997 si copii de pe procesul verbal de punere în posesie.
Din oficiu instanta a solicitat înscrisurile care au stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat, acestea fiind depuse cu adresa nr.341524/12.12.2007 de catre Primaria Craiova.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
Prin titlul de proprietate nr. 1902-9551/04.08.1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de teren de 1 ha si 6000 m.p, pe raza localitatii Craiova, sat Cernele, din care suprafata de teren de 1300 m.p , situat în intravilanul localitatii în T54 P36, beneficiarul reconstituirii fiind R.St.N., ca mostenitor al autorului S. F.F.
Titlul de proprietate reprezinta actul prin care se finalizeaza activitatea autoritatilor publice special înfiintate, în vederea punerii în aplicare a L.g 18/ 1991 modificata si a Comisiilor Judetene, care sunt autoritati publice administrativ jurisdictionale.
Asadar titlul de proprietate are o natura juridica complexa, conferita pe de o parte, atât de caracterul autoritatii emitente, acela de autoritate administrativa, cât si de procedura speciala administrativa, de emitere a actului, iar pe de alta parte de caracterul drepturilor care decurg, în puterea legii, din aceasta.
Potrivit art. III din legea 169/1997, pe calea actiunii în constatarea nulitatii absolute se poate obtine desfiintarea actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, legiuitorul având în vedere, în principiu titlurile de proprietate si procesele verbale de punere în posesie, care au menirea de a stabili faptic amplasamentul terenurilor cuprinse în titlul de proprietate.
Pentru promovarea unei actiuni în constatarea nulitatii absolute a actelor de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate este necesar ca persoana reclamanta sa justifice un interes. Interesul care fundamenteaza actiunea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie legitim, sa fie personal si sa fie nascut si actual. Si în aceasta situatie interesul de care se prevaleaza reclamanta trebuie sa îndeplineasca conditiile mai sus mentionate. Dreptul de a invoca nulitatea este un drept potestativ care trebuie exercitat în conditiile impuse de legea speciala sub sanctiunea decaderii. Nulitatea absoluta a titlurilor de proprietate poate fi invocata pe calea unei actiuni principale, fie pe cale de exceptie pe calea unei actiuni în revendicare.
Prin sentinta civila nr.10001/28.11.2006, pronuntata de Judecatoria Craiova, în dosar nr.1943/C/2006, s-a admis în parte actiunea în revendicare formulata de R. N., împotriva numitilor M. Gh. si M. C. si au fost obligati acestia din urma sa lase în deplina proprietate si linistita posesie lui R. N., terenul în suprafata de 714 m.p. situat în Craiova, strada F., T54 P36 având urmatoarele vecinatati: la N-Nicolae Marin; la E-Cehi Sorin, la S-strada Fermierului si la V-Chiriac Alexandru.
Din considerentele expuse în aceasta sentinta instanta retine ca s-au analizat titlurile de proprietate evocate de ambele parti, respectiv titlul de proprietate nr.1902-9551/04.08.1997, a carui nulitate se solicita si sentinta civila nr.3272/2004 a Judecatoriei Craiova, prin care s-a constatat valabilitatea conventiei de vânzare cumparare încheiata de reclamanti cu numitii M. Gh. D. si M. N., având ca obiect terenul în suprafata de 808, 77 m.p, retinându-se cu putere de lucru judecat ca titlul de proprietate nr. 1902-9551/04.08.1997, este preferabil întrucât S. F.F., autorul lui R. N. a detinut terenul în suprafata de 1300 m.p, înainte de 1962, teren care a fost preluat de CAP, iar dupa aparitia legii 18/1991, a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului pentru mostenitorul adevaratului proprietar, fata de reclamantii M.G. si M. C., care au încheiat un antecontract de vânzare cumparare cu numitii M. Gh. si N., fara a putea opune un titlu al acestora din urma.
Din considerentele expuse instanta retine ca în cadrul actiunii în revendicare solutionata prin sentinta civila nr.10001/28.11.2006, pronuntata de Judecatoria Craiova, în dosar nr.1943/C/2006, a avut loc o comparare a titlurilor de proprietate, invocate de partile din prezenta actiune, fara ca la aceea data reclamantii din prezenta actiune sa solicite nulitatea titlului de proprietate nr. 1902-9551/04.08.1997.
Daca actiunea în revendicare s-a solutionat fara sa se fi cerut nulitatea absoluta atunci nu se mai poate invoca ulterior nulitatea absoluta a titlului de proprietate pe calea unei actiuni separate, întrucât a operat decaderea persoanei care a fost parte în actiunea în revendicare de a mai solicita constatarea nulitatii absolute, titlul care a fost analizat de instanta care a solutionat actiunea în revendicare. O astfel de interpretare este determinata, în primul rând de aspectul negativ al puterii de lucru judecat, în sensul ca partea care a pierdut procesul nu mai poate pune în discutie dreptul sau într-un alt litigiu, iar, în alt doilea rând de necesitatea asigurarii principiului securitatii raporturilor juridice, care implica, între altele, ca solutia definitiva data de o instanta cu privire la orice litigiu sa nu mai poata fi repusa în discutie. Acest ultim principiu reiese si din jurisprudenta constanta a Curtii Europene, dreptul la un proces echitabil în fata unei instante judecatoresti, garantat de art. 6 alin. 1, se interpreteaza conform preambulului Conventiei, care enunta suprematia dreptului ca element din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale suprematiei dreptului este principiul securitatii raporturilor juridice, care implica, între altele, ca solutia definitiva data de instante cu privire la orice litigiu sa nu mai fie repusa în cauza (Hotarârea CEDO în cauza Androne împotriva României).
Pentru toate ratiunile expuse instanta constata ca reclamantii nu mai justifica interes în promovarea prezentei actiuni si urmeaza sa admita exceptia lipsei de interes si pe cale de consecinta sa respinga actiunea.????