Prin cererea înregistrata sub numarul 4831/E/2003 la Tribunalul Botosani – Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ – Prefectul judetului Botosani a solicitat în temeiul art. 134 si 135 din Legea nr. 215/2001, ca în contradictoriu cu Consiliul Local Saveni, judetul Botosani sa se dispuna anularea hotarârii nr. 38 din 12 iulie 2003 emisa de pârât.
S-a aratat în actiune ca prin aceasta hotarâre s-a aprobat organigrama si statul de functii în cadrul aparatului propriu al Consiliului Local Saveni, hotarâre care însa vine în contradictoriu cu Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici si Legea nr. 161/2003 deoarece acestea nu prevad posibilitatea ca în cadrul autoritatilor si institutiilor publice sa fie încadrate persoane cu jumatate de norma.
Prin întâmpinarea depusa Consiliul Local Saveni a solicitat respingerea, ca nefondata, a actiunii, aratând ca în cadrul dezbaterii proiectului de hotarâre privind statul de functii si organigrama aparatului propriu propus de primar a rezultat ca cele doua posturi avizate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu au încarcatura necesara pentru norme întregi, consilierii hotarând ca pentru activitatea de audit intern si consilier juridic sa fie încadrati functionari publici cu contract partial de munca (1/2 norma).
Instanta, a respins, ca nefondata, actiunea formulata, cu motivarea ca aprobarea în organigrama a posturilor de auditor si consilier juridic cu 1/2 norma nu este contrara legii deoarece nu au fost aprobate alte functii decât cele avizate de A.N.F.P., ci s-a facut o normare pe criterii de eficienta deoarece norma întreaga nu era necesara în raport de volumul de activitate.
Curtea de Apel Suceava – prin decizia nr. 276 din 17 septembrie 2004 – a admis recursul prefectului si a modificat sentinta, în sensul admiterii actiunii si anularii hotarârii Consiliului Local Saveni.
S-a motivat ca hotarârea Consiliului Local este nelegala deoarece a modificat, implicit organigrama avizata de A.N.F.P. (singura autoritate care gestioneaza evidentele functionarilor publici), legea neprevazând criterii de normare a functionarilor publici.
Instanta de control judiciar a avut în vedere si faptul ca, printr-o hotarâre ulterioara, Consiliul Local Saveni a aprobat organigrama în care cele doua posturi în discutie aveau norma întreaga.
Problema de drept evocata de speta este aceea daca un functionar public poate fi încadrat pe post cu 1/2 norma.
Sub acest aspect, sunt relevante art. 98, 32 si 103 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, art. 3, 4, 5, 10 si 38 al. 2 lit. e) din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale si prevederile art. 1, 101 Codul muncii.
Potrivit dispozitiilor Codului muncii, angajatorii pot încheia contracte de munca cu timp partial, cu respectarea cerintelor de forma si fond stabilite de aceasta lege.
Art. 103 din Statutul functionarilor publici stabileste ca dispozitiile Legii 188/1999 se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, în masura în care nu contravin legislatiei specifice functiei publice.
Din nici o prevedere a Statutului nu rezulta interdictia expresa – nici macar implicita – ca o functie publica de executie – în speta, consilierul juridic si auditorul sunt functionari publici de executie din clasa I, conform prevederilor art. 13 al. 1 din Legea 188/1999 – nu ar putea fi exercitata cu timp partial (cu o fractiune de norma).
Reglementarea de la art. 98 din Statut, stabileste doar faptul ca functiile publice se stabilesc de consiliul local cu avizul A.N.F.P., situatie respectata în speta deoarece functiile de executie erau prevazute în organigrama avizata de respectiva autoritate.
De observat ca norma evocata stabileste numai cuprinderea în organigrama a unei functii nu si faptul ca respectivele functii sunt sau nu cu norma întreaga.
Este de suveranitatea de necontestat a Consiliului local de a stabili, în virtutea prerogativelor sale legale referitoare la descentralizare si autonomie locala (art. 1 – 5 din Legea 215/2001), daca functia publica avizata în organigrama se va presta cu norma întreaga sau cu timp partial, în sensul permis de art. 101 si urmatoarele Codul muncii.
Ca urmare, motivarea Curtii în sensul ca H.C.L. ar fi fost în contradictie cu organigrama, în sensul ca ar fi operat o modificare a acesteia, ca nu exista în Statut „normare” sau „criterii de normare” pentru functionarii publici sau ca, în sfârsit, Consiliul local si-ar fi recunoscut greseala de vreme ce, printr-o hotarâre ulterioara, a aprobat ocuparea celor doua functii cu norma întreaga, nu au suport legal.
Asa cum s-a aratat, A.N.F.P. are doar prerogativa de a aviza sau nu, cuprinderea unei functii publice în organigrama, competenta de a stabili încadrarea cu norma întreaga sau cu timp partial revenind exclusiv Consiliului local, la propunerea primarului (art. 38 al. 1 lit. e) din Legea nr. 215/2001).
Negarea acestei competente, nu are suport în dispozitii exprese ale Statutului, astfel încât trebuie observat ca devin incidente dispozitiile generale ale legislatiei muncii, compatibila cu Statutul functionarilor publici. Interpretarea data de instanta de recurs goleste, totodata, de continut dispozitiile referitoare la autonomia locala, principiu al carui exercitare are ca limita doar legea care, în speta, nu a fost încalcat.
Pentru argumentele prezentate, consider gresita solutia instantei de recurs.
(Sentinta civila nr. 1193 din 4 decembrie 2003, pronuntata în dosarul nr. 4831/E/2003)