Contencios administrativ. termenul în care se poate revoca actul administrativ.

Dosar Nr. 1026/R-C (31.10.2008)

CONTENCIOS ADMINISTRATIV. TERMENUL ÎN CARE SE

POATE REVOCA ACTUL ADMINISTRATIV.

- art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004 privind

contenciosul administrativ;

- art. 6 din Conventia Europeana pentru

Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor

fundamentale

Revocarea actului administrativ, neintrat în circuitul civil,

nu poate interveni dupa expirarea termenului de un an de la

emiterea sa. Masura revocarii nu poate fi luata oricând, ci

înauntrul acestui termen de un an, pentru a se respecta principiul

securitatii raporturilor juridice.

(Curtea de Apel Pitesti – s.c.c.a.f., decizia nr. 1026/R-

C/31 oct. 2008 )

Prin cererea înregistrata la Tribunalul Vâlcea sub nr.

5004/90/2007, reclamantul T.V. a chemat în judecata pe pârâtele U.C.

si F.A. din cadrul acesteia, solicitând instantei ca, prin hotarârea ce se va

pronunta sa se dispuna anularea deciziei nr.14B/16.05.2007 emisa de

U.C., prin care i-a fost anulata diploma de conversie profesionala seria

A nr. 0005126 emisa sub nr. 702/08.04.2005, recunoasterea si în

continuare a drepturilor conferite de lege ca urmare a emiterii acestei

diplome si suspendarea efectelor deciziei atacate, cu consecinta

acordarii în continuare a posibilitatii exercitarii activitatilor scolare

permise de lege ca urmare a eliberarii diplomei. Totodata, a solicitat

obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecata.

Prin sentinta nr.785 din 10 iunie 2008, Tribunalul Vâlcea –

Sectia comerciala si de contencios administrativ a admis actiunea

reclamantului si a dispus suspendarea deciziei nr. 141B/156.05.2007 pâna

la solutionarea irevocabila a cauzei.

Totodata, a dispus anularea deciziei respective si

recunoasterea în continuare a drepturilor reclamantului, conferite de

diploma. A obligat-o pe pârâta U.C. sa plateasca reclamantului suma de

304,3 lei - cheltuieli de judecata.

Împotriva sentintei au formulat recurs pârâtele care,

invocând dispozitiile art.304 pct.9 Cod pr.civila, au criticat sentinta

pentru nelegalitate si netemeinicie atât sub aspectul masurii suspendarii

executarii actului administrativ, cât si sub aspectul anularii pe fond a

respectivului act.

Examinând sentinta prin prisma motivelor de recurs invocate,

Curtea a constatat ca recursurile sunt nefondate.

În privinta masurii suspendarii executarii deciziei

nr.141B/16.05.2007 dispusa de catre instanta de fond, Curtea a retinut ca

existenta îndoielii asupra legalitatii actului administrativ profita

contestatorului – în speta, reclamantul – iar nu autoritatii publice – în

speta, pârâtele.

În privinta fondului cauzei, Curtea a retinut mai întâi ca

anularea diplomei de conversie profesionala a fost dispusa de pârâta U.C.

pentru ca reclamantul nu îndeplinea conditiile legale de a urma cursurile

postuniversitare de conversie profesionala si de a obtine diploma, în

sensul ca studiile sale universitare au fost de scurta durata.

În al doilea rând, Curtea a retinut ca masura anularii a fost

dispusa la data de 16.05.2007, deci la peste doi ani de la emiterea

Diplomei respective.

Potrivit art.1 alin.6 din Legea contenciosului administrativ

nr.554/2004, autoritatea publica emitenta a unui act administrativ

unilateral nelegal poate sa ceara instantei anularea actului daca acesta nu

mai poate fi revocat pentru ca a intrat în circuitul civil. Actiunea trebuie

introdusa în termen de un an de la data emiterii actului.

Chiar daca în cauza s-ar putea aprecia ca actul administrativ

unilateral – diploma de conversie profesionala - nu a intrat în circuitul

civil si nu a produs efecte, întrucât reclamantul nu a profesat noua

specializare recunoscuta prin diploma, se constata ca, trecând mai mult

de un an de la emitere, revocarea acesteia nu mai era posibila.

Astfel, de vreme ce legea stabileste si pentru actiunea în

justitie pentru anularea actului administrativ un termen maxim de

exercitare – un an de la emiterea actului – cu atât mai mult revocarea –

care este o masura unilaterala a autoritatii publice – nu poate interveni

peste respectivul termen.

Termenul de un an pentru actiunea în justitie respecta

principiul securitatii raporturilor juridice care rezulta din dispoz. art. 6

din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor

Fundamentale (Conventia), ratificata de România prin Legea nr. 30 din 18

mai 1994, principiu care implica, între altele, respectarea caracterului

definitiv al unui act ce nu a fost atacat în justitie în termenul unei actiunii

de drept comun în materie sau, în lipsa, într-un termen rezonabil –

înainte de a fi considerat ca devenit „definitiv”.

Posibilitatea de a ataca fara limita în timp un act administrativ

unilateral cu caracter individual pune în pericol ordinea juridica în sensul

ca raporturile juridice si cele sociale ordonate de primele pot fi

modificate oricând, fiind afectata în acest fel însasi ordinea sociala. Ori,

orice relatie sociala si orice relatie juridica trebuie sa aiba un termen

suficient pentru a fi, la nevoie, consacrate în justitie, termen dincolo de

care nu mai pot interveni modificari prin verificarea legalitatii sau a altor

aspecte ce caracterizeaza raportul respectiv.

Aceleasi considerente sunt valabile si pentru posibilitatea

revocarii actului administrativ de catre emitent, masura neputând, deci, fi

luata oricând, ci într-un termen care sa respecte principiul securitatii

raporturilor juridice.

Nelegalitatea anularii propriului act de catre emitenta însasi a

fost invocata de catre reclamat în cererea de chemare în judecata si este

întemeiata. Chiar daca, ulterior, reclamantul a stabilit ca temei de drept al

sustinerilor sale dispozitiile art.38 alin. 3 din Regulamentul privind actele

de studii si documentele scolare în învatamântul preuniversitar, aprobat

prin Ordinul MEC nr.3502/3.03.2005, si care reglementeaza anularea

actelor de studii prin hotarâre judecatoreasca, instanta este obligata sa

dea calificarea în drept corecta pretentiilor partilor. Astfel, art. 38 sus

amintit stabileste ca un act de studii poate fi anulat si în baza unei

hotarâri judecatoresti, fara a exclude posibilitatea legala pentru emitentul

actului de a-l revoca în conditiile art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004.

Asa cum s-a aratat anterior, însa, în cauza de fata de dispoz. art. 1 alin. 6

nu sunt respectate.

Pe de alta parte, Curtea constata ca recurentele-pârâte

niciodata nu au adus la cunostinta reclamantului faptul ca acesta urmeaza

„studii de specializare”, iar ambiguitatea asupra formei de învatamânt a

existat din momentul formularii de catre reclamant a cererii de înscriere

la „cursul postuniversitar” si pe tot parcursul cursurilor.

Prin urmare, „greseala” proprie pe care o invoca pârâtele nu a

existat doar la momentul înscrierii reclamantului la cursuri, ci pe tot

parcursul formei de învatamânt urmate de acesta, iar revocarea/anularea

diplomei - ca act final al studiilor/cursurilor - de catre emitenta însasi ei

nu mai poate interveni dupa un an de la emiterea acestuia.