Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu

Contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu

Dosar nr. 2460/258/2008 – decizia civilă nr. 142/R din 24.02.2009

Potrivit art.400 alin.2 C.pr.civ., contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Aşa fiind, clarificarea şi interpretarea dispozitivului intră în căderea instanţei care a emis hotărârea supusă criticilor contestatorului, context în care sunt aplicabile normele generale prevăzute de art. 400 alin (2) C.pr.civ. 

Prin sentinţa civilă nr.2076 din 17.11.2008, pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc, în dosarul nr.2460/258/2008, s-a respins  excepţia lipsei competenţei materiale de soluţionare a prezentei cauze de către Judecătoria Miercurea-Ciuc.

S-a admis în parte cererea de contestaţie la executare formulată de către contestatoarea SC T SA, legal reprezentată prin Preşedintele Consiliului de Administraţie, în contradictoriu cu intimata SC C SRL, legal reprezentată prin director, în sensul că s-a diminuat suma totală de 99.138,50 lei cu suma de 10.214 lei reprezentând TVA pentru penalităţile de 53.759 lei.

S-a dispus îndreptarea somaţiei, a dispoziţiei de poprire, a înştiinţării de plată emise în dosar execuţional E-194/2008 al BEJ, în sensul că suma totală de 99.138,50 lei s-a  diminuat cu suma de 10.214 lei reprezentând TVA pentru penalităţile de 53.759 lei.

Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut că între părţile în cauză, SC T SA şi SC C SRL, s-a încheiat un contract de consultanţă în domeniul managementului, turismului şi hotelăriei, contract care apoi a făcut obiectul unei acţiuni în pretenţii formulată de către SC C SRL în calitate de reclamant  în contradictoriu cu SC T SA în calitate de pârâtă şi soluţionată în sensul admiterii ei prin sentinţa civilă nr.1098 din 14.06.2007, pronunţată de Judecătoria Sfântu-Gheorghe, în urma strămutării de la Judecătoria Miercurea-Ciuc. Sentinţa civilă nr.1098 din 14.06.2007 pronunţată de Judecătoria Sfântu-Gheorghe a fost menţinută prin decizia civilă nr. 4/R/08.01.2008, pronunţată de către Tribunalul Covasna.

Astfel, s-a dispus obligarea contestatoarei din prezenta cauză la plata sumei de 22.045 lei, reprezentând contravaloare prestare consultanţă şi penalităţi de întârziere, precum şi a sumei de 1.358 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La data de 01.09.2008, SC T SA a fost somată de către BEJ să achite creditoarei SC C SRL suma de 99.138,50 lei. Suma de 10.214 lei reprezentând TVA pentru penalităţile în valoare de 53.759 lei nu se justifică, având în vedere dispoziţiile art.137 alin. 3 lit. b din Codul Fiscal potrivit cărora „ nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele: b) …, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale.”

Motivat de acest aspect, instanţa de fond a apreciat ca întemeiată în parte contestaţia şi astfel a admis-o în acest sens.

Celelalte motive ale contestaţiei au fost apreciate ca nefondate având în vedere că titlul executoriu menţionează distinct sumele care trebuie achitate şi cu ce titlu. S-a mai reţinut că, faza punerii în discuţie a taxei de timbru este depăşită la acest moment, iar cheltuielile de executare pretinse rezultă din actele depuse la dosar.

Referitor la excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Miercurea Ciuc, instanţa de fond a respins această excepţie, motivat de faptul că efectele admiterii cererii de strămutare au vizat doar judecata în primă instanţă şi în căile de atac ordinare şi extraordinare, or, contestaţia la executare reprezintă o cale de atac dar cu caracter special (nefiind nici una ordinară nici extraordinară).

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatoarea SC T SA, solicitând admiterea recursului formulat şi casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei instanţei competente, respectiv Judecătoria Sfântu-Gheorghe, suspendarea procedurilor de executare desfăşurate în dosarul execuţional E194/2008 al BEJ, până la soluţionarea contestaţiei la executare, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, recurenta arată că, criticile pe care le aduce sentinţei recurate se referă, pe de o parte, la respingerea de către instanţa de fond a excepţiei necompetenţei materiale a Judecătoriei Miercurea Ciuc, în condiţiile în care aspectele învederate în cadrul contestaţiei la executare vizau împrejurări legate de interesul, întinderea şi aplicarea titlului executoriu reprezentat de o sentinţă pronunţată de Judecătoria Sfântu-Gheorghe, fiind astfel incidente prevederile de ordine publică ale art.400 alin.2 Cod pr.civilă pe de o parte, şi pe de altă parte, la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină în ceea ce priveşte criticile respinse din cuprinsul contestaţiei.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art.304 alin.3 Cod pr.civilă, se arată că, contestatoarea SC T SA a formulat la data de 11.09.2008 o contestaţie la executare împotriva formelor de executare desfăşurate în dosarul execuţional E-194/2008 al BEJ, contestând în principal întinderea sumei care face obiectul executării, în sensul că reclamanta-pârâtă SC C SRL solicitase şi obţinuse în cadrul acţiunii în pretenţii, care a făcut obiectul judecării în dosarul nr.704/258/2006 al Judecătoriei Sfântu-Gheorghe, suma de 22.045 lei, reprezentând contravaloarea unor pretinse prestaţii efectuate societăţii recurente SC T SA şi penalităţi de întârziere.

Recurenta precizează că, în cadrul contestaţiei formulate a arătat faptul că, atâta timp cât pârâtă SC C SRL a achitat exclusiv suma de 1.353 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, stabilită conform calculului detaliat în cadrul contestaţiei la executare pentru suma de 22.045 lei, singura sumă care putea fi executată era aceea de 22.045 lei, suma de 53.759 lei cerută în cadrul executării cu titlu de penalităţi de întârziere nefiind prinsă ca atare în cuprinsul titlului executoriu.

Tocmai de aceea era necesară intervenţia instanţei de fond care,  a pronunţat hotărârea care constituie titlul executoriu, pentru a lămuri întinderea, înţelesul şi aplicarea acestuia.

Competenţa instanţei de legiuitor în cuprinsul art.400 alin.2 Cod pr.civilă, este o competenţă materială de ordine publică, iar nesocotirea ei nu poate determina altă consecinţă decât nulitatea, condiţii în care se impune casarea cu trimitere spre rejudecare a contestaţiei formulate la instanţa competentă, respectiv Judecătoria Sfântu-Gheorghe.

În ceea ce priveşte motivul de casare prevăzut de art.304 alin.7 Cod pr.civilă, recurenta învederează instanţei că, deşi acest motiv poate fi analizat doar sub aspect teoretic, date fiind consecinţele radicale ale primului motiv analizat, faptul că prima şi cea de-a treia critică ridicată de către contestatoare în cuprinsul contestaţiei la executare formulate, au rămas în afara analizei instanţei de fond, aceasta neprezentând nicio motivare a respingerii acestora.

Prin întâmpinarea depusă, intimata SC C SRL, solicită respingerea recursului şi menţinerea hotărârii atacate ca fiind legală şi temeinică.

În motivele întâmpinării, intimata arată că, criticile pe care recurenta le aduce sentinţei atacate se referă la excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, critici care nu au nici un temei.

 În fapt, susţine intimata, recurenta-contestatoare a înregistrat la Judecătoria Miercurea-Ciuc o contestaţie la executare, prin care solicita: suspendarea procedurilor de executare desfăşurate în dosarul execuţional E.194/2008 şi anularea formelor de executare.

Se mai arată că, contestaţia la executare a fost introdusă în mod corect la instanţa de executare (art.373, art.400 alin.1 Cod pr.civilă), respectiv la Judecătoria Miercurea-Ciuc.

Intimata arată că, împotriva acestei cereri a formulat întâmpinare şi şi-a expus punctul de vedere.

Prin Încheierea nr.2 din 07.10.2008 instanţa a admis primul capăt de cerere al contestatoarei şi a suspendat procedurile de executare.

În şedinţa de judecată din 13.11.2008, într-o fază avansată a judecării cauzei şi după ce instanţa a soluţionat primul capăt de cerere, contestatoarea a încercat să schimbe obiectul cererii sale iniţiale, solicitând să fie pusă în discuţie excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, invocând prevederile art.400 alin.2 din Codul de procedură civilă.

Intimata apreciază că, este evident faptul că prin ridicarea respectivei excepţii, contestatoarea nu a încercat altceva decât să tergiverseze cât mai mult judecarea cauzei, întrucât prevederile art.400 din Codul de procedură civilă sunt cât se poate de lămuritoare, în sensul că, contestaţia se introduce la instanţa de executare iar contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

 Se mai arată că, contestatoarea a formulat o contestaţie la executare şi nu o contestaţie privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, şi în mod corect instanţa competentă, Judecătoria Miercurea-Ciuc, s-a pronunţat asupra acestei cereri, respingând excepţia ridicată. Dacă SC T SA ar fi dorit să afle care este întinderea titlului executoriu, ar fi trebuit să formuleze o cerere la Judecătoria Sfântu-Gheorghe, înainte de a cere instanţei de executare prin contestaţia depusă, anularea formelor de executare.

Intimata arată că, prin sentinţa nr. 2076/2008, Judecătoria Miercurea Ciuc s-a pronunţat  asupra  ceea ce s-a cerut prin contestaţia la executare şi prin întâmpinarea depusă, cu respectarea prevederilor legale privind competenţa teritorială a instanţelor, respingând excepţia ridicată.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, intimata solicită a se constata că nu există nici un motiv pentru admiterea acestei cereri.

Având în vedere cele arătate, intimata consideră că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică, drept pentru care solicită menţinerea sentinţei civile  nr.2076/2008 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, pronunţată în dosarul nr.2460/258/2008 şi respingerea cererii de recurs formulată împotriva acesteia.

În drept, se invocă prevederile art.308, art.373 şi art.400 din Codul de procedură civilă.

Tribunalul, analizând hotărârea atacată sub aspectul motivelor de recurs invocate, precum şi sub toate aspectele, în sensul prevăzut de art. 304/1 C.pr.civ., constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1098 din 14 iunie 2007, pronunţată în dosarul nr. 704/258/2006, Judecătoria Sfântu-Gheorghe, în urma strămutării cauzei, a admis acţiunea introdusă de recurenta SC C SRL în contradictoriu cu pârâta SC T SA şi în consecinţă, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma le 22.045 lei reprezentând contravaloarea prestaţiilor de consultanţă şi penalizări de întârziere, a respins cererea reconvenţională ca neîntemeiată şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 1358 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Această hotărâre a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr. 4 din 08 ianuarie 2008, pronunţată în dosarul nr.704/258/2006 de Tribunalul Covasna, în urma respingerii recursului declarat de pârâta SC T SA.

Contestatoarea SC T SA, a formulat la data de 11.09.2008 o contestaţie la executare împotriva formelor de executare desfăşurate în dosarul execuţional E-194/2008 al BEJ, contestând în principal întinderea sumei care face obiectul executării, în sensul că reclamanta-pârâtă SC C SRL solicitase şi obţinuse în cadrul acţiunii în pretenţii, care a făcut obiectul judecării în dosarul nr.704/258/2006 al Judecătoriei Sfântu-Gheorghe, suma de 22.045 lei, reprezentând contravaloarea unor pretinse prestaţii efectuate societăţii recurente SC T SA şi penalităţi de întârziere.

Recurenta a precizat în cadrul contestaţiei formulate în faţa instanţei de fond că, atâta timp cât pârâtă SC C SRL a achitat exclusiv suma de 1.353 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, stabilită conform calculului detaliat în cadrul contestaţiei la executare pentru suma de 22.045 lei, singura sumă care putea fi executată era aceea de 22.045 lei, suma de 53.759 lei cerută în cadrul executării cu titlu de penalităţi de întârziere nefiind cuprinsă ca atare în titlul executoriu, ori astfel, instanţa de fond care a pronunţat hotărârea care constituie titlul executoriu, trebuie să lămurească întinderea, înţelesul şi aplicarea acestuia.

Instanţa de recurs reţine că, potrivit art.400 alin.2 C.pr.civ., contestaţia privind lămurirea înţelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu, se introduce la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută. Aşa fiind, clarificarea şi interpretarea dispozitivului intră în căderea instanţei care a emis hotărârea supusă criticilor contestatorului, context în care sunt aplicabile normele generale prevăzute de art. 400 alin (2) C.pr.civ. 

În acest context, instanţa de recurs constată că, competenţa instituită de legiuitor în cuprinsul art.400 alin.2 C.pr.civ., este o competenţă materială exclusivă, de ordine publică, astfel, este incident motivul de recurs invocat în acest sens. În aceste condiţii, în baza art. 312 alin.1 C.pr.civ., se impune admiterea recursul declarat de recurenta SC T SA, împotriva nr.2076 din 17.11.2008, pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc.

În consecinţă, în baza art.304 pct.3 Cod procedură civilă, hotărârea va fi casată, urmând  să se  stabilească competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare formulată de contestatoarea SC T SA, în contradictoriu cu intimata SC C SRL, în favoarea Judecătoriei Sfântu-Gheorghe, aceasta fiind instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

În ceea ce priveşte cererea de suspendare a executării silite, instanţa de recurs va respinge cererea recurentei privind suspendarea executării silite pornite în dosarul execuţional nr.194/2008 al B.E.J., deoarece, potrivit art. 403 alin.1 C.pr.civ., până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, doar instanţa competentă poate suspenda executarea, ori în speţă, instanţa competentă să dispună asupra acestei cereri, este Judecătoria Sfântu-Gheorghe.

Domenii speta

Spete similare