Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante reclamanta UNIUNEA JUDETEANA C.N.S.L.R.-FRATIA a solicitat în contradictoriu cu pârâta INSTITUTIA PREFECTULUI pronuntarea unei hotarâri judecatoresti prin care sa se dispuna anularea adresei , sa fie obligata pârâta sa recunoasca dreptul de folosinta si proprietate al reclamantei asupra spatiului reprezentând birouri si anexe în suprafata de 384,26 mp detinut din 1968 sau restituirea în natura a creantei la acest edificiu.
În motivare, reclamanta a învederat ca odata cu înfiintarea judetului Buzau s-a ivit necesitatea construirii unui sediu politico-administrativ în care sa-si desfasoare activitatea organizatiile judetene de atunci si anume P.C.R, U.G.S.R, U.T.C.; ca urmare, în mun Buzau, în perioada 1967-1968, s-a construit un imobil cu destinatia de birouri si anexe la edificarea caruia a contribuit si U.G.S.R, prin Consiliul Judetean al Sindicatelor Buzau, al carui succesor de drept sunt actualele filiale judetene ale sindicatelor ( de exemplu, prin sentinta civila a Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, prin care CNSLR a preluat prin absorbtie, ca succesor universal patrimoniul C.C al U.G.S.R)
A mai aratat reclamanta ca potrivit adresei Secretariatului General al Guvernului României, prorogata si prin adresa aceluiasi oficios prin adresa…, pâna la rezolvarea problemei patrimoniului sindicatelor, fapt nepetrecut pâna în prezent, din motive independente fiind de notorietate s-a negociat între Sindicate si Guvernul României un proiect de lege pentru reglementarea situatiei, însa acesta nu a fost înaintat înca Parlamentului României pentru dezbatere si adoptare.
Contributia sindicatelor a constat la acea vreme prin aport de investitie în suma de 1270000 lei asa cum rezulta din dispozitiile de plata nr 228 din aprilie 1962 si nr 30.12.1967 iar suprafata de 384,26 m.p. a fost cuprinsa în evidentele contabile a fostului U.G.S.R Buzau conform fisei tehnice de spatiu din 17.11.1968, la vremea respectiva neântocmindu-se acte de proprietate din motive lesne de înteles.
Reclamanta a precizat ca din anul 1991 Prefectura Judetului Buzau, prin adresa .. i-a adus la cunostinta ca imobilul a fost trecut în proprietatea statului prin Decretul Lege nr 30/1990, dar recunoaste dreptul de creanta . Cu toate demersurile întreprinse nu a reusit recuperarea acestei creante sau sa obtina titlu de proprietate asupra imobilului solicitat.
În urma notificarii, prin adresa nr .., printre altele, Prefectura Judetului Buzau, a dispus la punctul 3 repartizarea spre folosinta gratuita a spatiului în suprafata de 115,80 mp aflat în Corp A etaj 2 pâna la rezolvarea actiunii cu privire la posibila proprietate.
Fata de aceasta adresa, a sustinut reclamanta, s-a considerat în continuare comodatar de buna credinta al spatiului, desfasurându-si activitatea în imobil pâna la data de 25.09.2008 când i-a fost comunicata adresa nr … prin care i se comunica sa paraseasca spatiul detinut fara înstiintare sau somatie prealabila iar la intrarea în institutie i s-a interzis accesul prin reprezentantii Jandarmeriei Buzau, fiind pusi în fata faptului împlinit si nemaiavând posibilitatea accesului la documentele si bunurile ce îi apartin în vederea sustinerii cauzei si activitatilor sale.
Actiunea nu a fost motivata în drept.
În ceea ce o priveste pe pârâta, aceasta a depus prin serviciul registratura al instantei, la filele 23-25 dosar, cerere de chemare în judecata a titularului dreptului, respectiv Statul Român reprezentat de Ministerul Finantelor, conform art 12, alin 5 din Legea nr 213/1998.
În motivarea în fapt a aratat ca potrivit art 1 si 2 din HG nr 706/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, palatele administrative din municipiile resedinte de judete, trecute în proprietatea statului sunt bunuri proprietate publica de interes national aflate în administrarea prefecturilor iar palatul administrativ situat în Buzau include si spatiul revendicat de reclamanta, destinatia acestui imobil fiind aceea de sedii ale institutiilor publice de interes national si judetean, respectiv pentru prefecturi, servicii publice descentralizate ale ministerelor, birouri parlamentare, etc, si în limita spatiului disponibil, pentru confederatii, federatii sindicale si redactiile ziarelor, cu respectarea normelor legale.
Întrucât în sediul palatului administrativ functioneaza numeroase institutii publice, la acest moment nu exista spatiu disponibil pentru a fi închiriat reclamantei iar potrivit art 3 alin 2 din HG nr 706/1994 prefectii raspund de administrarea, folosinta, conservarea si protectia palatelor administrative; în plus, conform art 12 alin 3 din Legea nr 213/1998 titularul dreptului de administrare poate sa dispuna de acesta în conditiile actului prin care i-a fost dat bunul.
Pârâta a sustinut ca, respectând prevederile legale mai sus mentionate, cât si a altor acte normative în vigoare, a solicitat reclamantei, prin adresa …. sa prezinte la Cancelaria Prefectului actul în baza caruia ocupa spatiul în care îsi desfasoara activitatea, ulterior prin adresa nr … i s-a comunicat reclamantei sa elibereze spatiul întrucât acesta va fi folosit în activitatile personalului tehnic de specialitate al Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
S-a mai precizat ca în ceea ce priveste dreptul de proprietate pretins de reclamanta, în Legea 213/1998 se mentioneaza ca terenurile si cladirile în care îsi desfasoara activitatea serviciile publice descentralizate fac parte din domeniul public al statului, bunurile fiind inalienabile; ca urmare, nu poate fi transmis reclamantei dreptul de proprietate
În vederea respectarii dispozitiilor imperative ale art 12 alin 4 si 5 din Legea nr 213/1998, potrivit carora, în litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligatia sa arate instantei cine este titularul dreptului de proprietate.
În drept au fost invocate dispozitiile art 115-118 C.p.c
Pârâta prin întâmpinarea depusa la filele 26-28 dosar a solicitat respingerea ca neîntemeiata a actiunii motivat în esenta ca bunul în litigiu este de interes national trecut în administrarea prefecturii, în limita spatiullui disponibil poat functiona în acesta confederatii, federatii sindicale, etc si întrucât în sediul palatului administrativ functioneaza numeroase institutii publice, la acest moment nu exista spatiu disponibil pentru a fi închiriat reclamantei; în plus, prin adresa a carei anulare s-a solicitat, a fost adus la cunostinta reclamantei sa elibereze spatiul fiind necesar în activitatile personalului tehnic de specialitate al M.I.R.A., spatiul facând parte din domeniul public al statului este inalienabil , dreptul de proprietate nu poate fi transmis reclamantei.
În drept au fost invocate dispozitiile art 115-118 C.p.c.
În conditiile art 132 alin 1 Cpc, reclamanta si-a modificat cererea de chemare în judecata , solicitând obligarea pârâtului sa respecte adresa emisa de acesta sub nr … prin care i-a fost repartizat spre folosinta gratuita un spatiu în suprafata totala de 115,8 mp aflat în Corpul A, et 2 al Prefecturii, restrângând actiunea în ceea ce privesc celelalte capete de cerere( filele 31-32 dosar), reiterând motivarea în fapt din cererea introductiva.
Cererea modificata nu a fost motivata în drept.
Statul Ramân, prin D.G.F.P. Buzau, prin întâmpinarea depusa la filele 35-36 dosar a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesual pasive, iar pe fond respingerera cererii de chemare în judecata a titularului dreptului.
În motivare, pârâtul a învederat în esenta ca, în contextul în care la termenul de judecata din 27.10.2008 reclamanta în temeiul art 132 Cpc si-a modificat cererea de chemare în judecata, cadrul în care se desfasoara procesul este fixat de reclamant care a indicat si persoana împotriva careia se îndreapta si pretentiile sale, respectiv Institutia Prefectului, organ ce raspunde de administrarea, folosinta conservarea palatelor administrative , nu are calitate procesual pasiva; în plus, la dosar a fost depusa notificarea nr … prin care reclamanta a solicitat restituirea în natura a spatiului însa partile nu au aratat modul de solutionare a acesteia.
Institutia Prefectului, prin întâmpinarea formulata la cererea modificata, a solicitat respingerea acesteia întrucât, în plus fata de cele aratate anterior, în cauza sunt aplicabile prevederile imperative ale art 4 alin 2 din HG nr 706/07.10.1994, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora confederatiile, federatiile sindicale si redactiile ziarelor vor suporta cheltuielile de întretinere si vor plati chirie, iar destinatia imobilului în discutie este mentionata în art 3 alin 1 al aceluiasi act normativ si anume ca sedii ale institutiilor publice de interes national si judetean si în limita spatiului disponibil, pentru confederatii, federatii sindicale si redactiile ziarelor, cu respectarea normelor legale( filele39-41 dosar)
Întrucât la termenul din15.12.2008, pârâta a renuntat la cererea de chemare în judecata a titularului dreptului si a solicitat scoaterea din cauza a pârâtului Statul Român, instanta a încuviintat solicitarea respectiva si a apreciat ca nu se mai impune punerea punerea în discutia partilor a exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a pârâtului Statul Român invocata de acesta.
La filele 62-63 dosar pârâta a depus cerere de renuntare la cererea de chemare în judecata a titularului dreptului
În cauza instanta a administrat la solicitarea partilor proba cu înscrisuri în cadrul careia au fost atasate în copie xerox:adresa emisa sub nr …. de pârâta, adresele nr .. emise de pârâta, adresele nr … emise de Guvernul României- Departamentul Pentru Administratie Publica Locala, adresa nr … emisa de BNR-Sucursala Buzau, adresa nr … emisa de Ministerul Finantelor, adresa nr … emisa de Ministerul Justitiei, adresele nr … emise de CNSLR Fratia Bucuresti, notificare nr … emisa de reclamanta, chitanta nr .., adresa nr … emisa de reclamanta,adresa nr … emisa de Ministerul Economiei si Finantelor, adresa nr … a Judecatoriei Buzau, încheiere din sedinta Camerei de Consiliu din 22.02.1990 a Judecatoriei Buzau, sentinta civila nr … a Judecatoriei Buzau, sentinta civila F.N. din 24.02.1997 a Judecatoriei Buzau, sentinta civila nr … a Tribunalului Buzau , sentinta nr … a Judecatoriei Buzau, încheiere din sedinta Camerei de Consiliu din 24.04.2003 în dosar … al Judecatoriei Buzau.
Analizând materialul probator administrat în cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept::
Potrivit art 129 C.p.c, dând expresie principiului disponibilitatii partii în procesul civil, instanta este obligata sa solutioneze cauza în cadrul juridic determinat de reclamant, nefiindu-i permis sa procedeze la schimbarea calificarii date de parte; partea este cea care stabileste cadrul procesului, în ce priveste persoana cu care se judeca si obiectul pricinii.
Din prevederile art 130 alin ultim C.p.c, potrivit caruia judecatorii sunt datori sa hotarasca numai asupra celor ce formeaza obiectul pricinii supuse judecatii, rezulta ca instanta nu poate depasi limitele investirii sale.
Litigiul a aparut între parti din interpretarea diferita a obligatiilor asumate, prin întelegerile intervenite între acestea.
În primul rând, este necesar a stabili vointa reala a partilor, care trebuie circumscrisa naturii contractului intervenit între ele, pentru a determina efectele specifice unui asemenea contract.
Astfel, prin adresa nr ….- fila 6 dosar-pârâta , pâna la rezolvarea actiunii reclamantei, cu privire la posibila proprietate asupra etajului II, Corp D din Palatul Administrativ Buzau, „ a dispus repartizarea spre folosinta gratuita a spatiului în suprafata totala de 115,80 mp, aflat în Corp A, etaj 2”, cu „ obligatia platii c/v energiei electrice consumate începând cu data de 1 dec.2001, corespunzator spatiului folosit”.
Este neîndoielnic, din cele ce preced, ca vointa partilor a fost aceea ca au dorit sa încheie un contract de comodat.
Obligatiile caracteristice unui asemenea contract si care îl delimiteaza de alte contracte de alta natura sunt, în principal, doua: comodantul remite spre folosinta temporara altei persoane un lucru nefungibil si, respectiv comodatarul trebuie sa restituie lucrul, la termen, în individualitatea sa.( art 1560 C. civ.)
Comodatul face parte din categoria contractelor reale, pentru încheierea lui fiind necesara atât realizarea acordului de vointa, cât si traditiunea lucrului care formeaza obiectul contractului, ambele conditii fiind îndeplinite în speta, astfel cum reiese si din atitudinea procesuala a partilor exprimata în motivarea în fapt a actiunii si a întâmpinarii ( si care sub aspect probatoriu au valoare juridica a unor marturisiri judiciare reglementate de art 1204 C. civ.)
În reglementarea normelor de interpretare a conventiilor, Codul civil stabileste câteva reguli precise a caror aplicare se realizeaza în mod unitar.
Potrivit art 977 C.civ, interpretarea se face dupa intentia comuna a partilor si nu dupa sensul literal al termenilor.
Când o clauza este privitoare la doua întelesuri, conform art 978 C. civ, ea se interpreteaza în sensul ce poate avea un efect si nu în acela ce n-ar putea produce niciunul, iar când termenii sunt susceptibili de doua întelesuri, art 974 C. c se impune întelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului.
Clarificarea în interpretare o aduce art 981 C.civ care prevede ca într-un contract clauzele obisnuite se subînteleg, desi nu sunt expres într-însul si o concretizeaza art 970 C. civ care consacra principiul de a executa cu buna-credinta conventiile, stabilind o regula foarte importanta pentru interpretarea acestora si anume ca ele obliga nu numai la ce este expres prevazut în acestea, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei, dupa natura sa.
Cu alte cuvinte, partile nu pot evita obligatiile specifice unui anumit contract( prevazute de normele legale în vigoare), pentru ca, potrivit art 969 C. civ, conventia are putere de lege pentru parti numai daca este legal facuta.
În cazul dedus judecatii, natura contractului este clara si nu a ridicat controverse, discutiile se poarta asupra clauzelor referitoare la obligatiile partilor, legalitatea obiectului contractului si modalitatea încetarii acestuia.
Conform dispozitiilor art 1 si 2 din HG nr 706/1994, cu modificarile si completarile ulterioare, palatele administrative din municipiile resedinte de judete, trecute în proprietatea statului în temeiul Decretului-Lege nr 30/1990 si al HG nr 115/1990, sunt bunuri proprietate publica de interes national si au trecut în administrarea prefecturilor.
Suprafata în discutie, respectiv 115,80 mp, se afla în Corp A, etaj 2 din Palatul Administrativ situat în mun. Buzau, …..
Obiectul contractului de comodat îl poate forma orice lucru nefungibil, individual determinat, în masura în care împrumutarea nu este interzisa prin norme speciale ori permisa numai în anumite conditii.
În privinta bunurilor proprietate publica, se prevede, pe de o parte, inalienabilitatea, iar pe de alta parte, posibilitatea închirierii sau concesionarii ( art 135 alin 5 din Constitutie si art 11 din Legea 213/1998). În lipsa interdictiei, nu este exclusa nici posibilitatea transmiterii folosintei cu titlu gratuit( comodat). Legea administratiei publice locale permite darea în folosinta gratuita pe termen limitat a imobilelor( indiferent daca fac parte din domeniul public sau privat al unitatii administrativ-teritoriale) societatilor de binefacere sau de utilitate publica( art 78), persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice( art 17 din Legea nr 213/1998)
În acest context, având în vedere si dispozitiile art 3 alin 2 din H.G. nr 706/1994 ( conform caruia prefectii, ca reprezentanti ai Guvernului, raspund de administrarea, folosinta, conservarea si protectia palatelor administrative), instanta va înlatura sustinerile pârâtei potrivit carora aceasta nu poate da spre folosinta gratuita reclamantei spatiul în discutie.
În ceea ce privesc obligatiile partilor, principala obligatie a comodatarului este de a se restitui la scadenta lucrul împrumutat în natura sa specifica( art 1560 C.civ)
Referitor la scadenta obligatiei de restituire, comodantul nu poate cere restituirea lucrului înainte de împlinirea termenului stipulat( art 1572 C. civ) Partile au stabilit ca termen al contractului „ pâna la rezolvarea actiunii cu privire la posibila proprietate” a reclamantei referitoare la etaj 2, corp D( fila 6 dosar) , însa pâna în prezent nu a fost solutionata aceasta problema, astfel cum reiese din atitudinea procesuala a partilor, a notificarii nr … emisa de reclamanta- fila 16 dosar- si din faptul ca din nici o proba administrata în cauza nu a rezultat contrariul.
Daca comodantul ar cadea într-o trebuinta mare si neprevazuta, instanta poate, dupa împrejurari, sa-l oblige pe comodatar la restituirea lucrului chiar înainte de expirarea termenului stipulat, în temeiul art 1573 C.civ, însa pârâta nu a probat ( desi sarcina acestei probe îi incumba potrivit art 129 C.p.c si art 1169 C. c) nici existenta unei sentinte judecatoresti irevocabile prin care sa se fi dispus restituirea lucrului înainte de scadenta si nici împrejurarea în care , ulterior încheierii contractului, aceasta ar fi cazut într-o trebuinta mare si neprevazuta. Aceasta regula derogatorie se explica prin caracterul gratuit al comodatului.
Cu privire la stingerea împrumutului de folosinta, raporturile contractuale înceteaza prin restituirea lucrului la termenul prevazut în contract sau stabilit printr-o hotarâre judecatoreasca, asa cum reiese si din cele ce preced. În cazul împrumutului cu termen, caz incident în speta, numai comodatarul poate restitui bunul si înainte de termen, în mod voluntar însa, întrucât termenul este stipulat în favoarea sa.
Pe cale de consecinta, în temeiul textelor aratate, instanta va admite actiunea pendinte judecatii, astfel cum a fost modificata si va obliga pârâta sa respecte adresa în discutie.
Potrivit art 246 C.p.civ, renuntarea la judecata poate avea loc în tot cursul judecatii, în fata instantei, fie verbal în sedinta, fie prin cerere scrisa. Cum pârâta prin cererea scrisa depusa la fila 52 dosar a aratat ca renunta la cererea de chemare în judecata a titularului dreptului, instanta va lua act de aceasta manifestare de vointa.
Instanta având în vedere pe de o parte principiul disponibilitatii partii în procesul civil, iar pe de alta parte art 274 C.p.c, urmeaza sa ia act ca în cauza nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.