Prin sentinta nr. 881 din 29 decembrie 2008, Tribunalul Mures a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiunea si a inadmisibilitatii. A admis actiunea formulata si precizata de reclamantul G. I. D. în contradictoriu cu pârâtii Consiliul local B. J., Primarul comunei B. J. si a dispus anularea Hotarârii nr. 23 din 19 noiembrie 2008, emisa de Consiliul Local B. J.. Pârâta a fost obligata sa emita o hotarâre prin care sa aprobe vânzarea a jumatate din grajdul situat în comuna B. J., sat S., dat în folosinta gratuita prin contractul de închiriere nr. 954/2002, în caz contrar hotarârea judecatoreasca va tine loc de contract de vânzare-cumparare.
S-a dispus suspendarea dispozitiilor art. 3, art. 4, art. 5 din HCL 23/2008 pâna la solutionarea definitiva si irevocabila prezentei cauze.
S-a respins actiunea reconventionala formulata de pârâtul Consiliul Local B. J. si primarul comunei B. J., obligând pârâtii sa achite reclamantului suma de 8 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut ca prin contractul de închiriere nr. 954/2002 Consiliul B. J. s-a atribuit în folosinta gratuita constructia zootehnica dezafectata din localitatea Suseni, prevazându-se la Cap. VI din contract, clauza cala expirarea termenului de 5 ani de la data atribuirii în folosinta gratuita, sa aduca la cunostinta Consiliului local Beica de Jos în scris dorinta de cumparare sau restituire.
La data de 23 ianuarie 2007 petentul a formulat cerere prin care a solicitat atribuirea în folosinta gratuita a ½ parte din grajdul dezafectat conform contractului de închiriere, cererea fiind respinsa pe motiv ca terenul de sub grajd si terenul aferent grajdului se afla în litigiu la Curtea de Apel Târgu-Mures .
Consiliul local B. J. a aprobat în principiu, prin proiectul de hotarâre din 6 martie 2008 vânzarea imobilului în cauza cu suma de 3.924 lei reprezentând 10% din valoarea contabila a grajdului la momentul atribuirii în folosinta gratuita si apoi, fara sa revoce aceasta dispozitie, s-a emis Hotarârea nr. 23/2008, prin care s-a hotarât vânzarea în favoarea reclamantului a jumatate din grajdul din localitatea S., care a fost dat în folosinta gratuita.
Prin sentinta civila nr. 234/2007 a Judecatoriei Reghin, parintii reclamantului, G. M. si G. I., au obtinut terenul aferent grajdului de animale dat în folosinta de Primaria B. J., reclamanta în calitatea sa de mostenitoare testamentara a defunctului N. Z.
Instanta de fond a statuat ca Hotarârea nr. 23/2008 emisa de Consiliul local B. J. este nelegala, întrucât pretul de 218.000 lei, care constituie valoarea de expertiza este nelegal, nu reprezinta cota de 10% din valoarea contabila a imobilului atribuit în folosinta gratuita potrivit Normelor Metodologice de aplicare a OUG nr. 168/1991, care este de 392,416 lei conform contractului de închiriere.
Astfel, fata de cele retinute, prima instanta a admis cererea formulata de reclamant si a respins cererea reconventionala formulata de pârât, considerând ca petentul foloseste imobilul atribuit în mod gratuit si fiind îndreptatit la cumpararea acestuia la pretul constând în 10% din valoarea contabila la momentul atribuirii în folosinta gratuita.
Împotriva acestei sentinte au declarat recurs Consiliul local al comunei B.J. si Primarul acestei comune, solicitând casarea hotarârii, rejudecarea pe fond a cauzei si în urma rejudecarii respingerea actiunii reclamantului.
În motivarea cererii de recurs se arata ca prima instanta s-a pronuntat asupra unei hotarâri revocate, respectiv asupra hotarârii Consiliului local nr. 23/2008 si nu a avut în vedere modificarea actiunii reclamantului prin care arata ca prin actiunea dedusa judecatii întelege sa solicite anularea Hotarârii 33 din 19 noiembrie 2008, precum si suspendarea efectelor acestei hotarâri pâna la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de anulare.
Daca se trece peste acest motiv de casare si se analizeaza pe fond cererea dedusa judecatii, se sustine ca hotarârea primei instante este nelegala si netemeinica, întrucât autoritatea administrativa nu poate fi obligata sa vânda un obiectiv pe care legea l-a apreciat ca facând parte din proprietate publica.
La pronuntarea hotarârii recurate, prima instanta nu a avut în vedere dispozitiile cuprinse în art. 7 alin. 1 din OUG 168/2004, dar nici cele cuprinse în Legea nr. 335/2004.
Prin întâmpinarea depusa la dosar, reclamantul solicita respingerea recursului ca nefondat, mentinerea solutiei primei instante ca fiind temeinica si legala, sustinând ca instanta de fond atunci când a pronuntat hotarârea recurata, a avut în vedere dispozitiile legale invocate chiar de catre pârâti, dispozitii care obliga autoritatea sa vânda obiectivele închiriate.
Examinând sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si în limitele prevazute de art. 3041 Cod procedura civila curtea a constatat ca recursul este fondat, pentru urmatoarele considerente:
Prin actiunea dedusa judecati, reclamantul G. I. D. a solicitat obligarea pârâtilor Consiliul local B. J. si primarul comunei B. J., sa emita o hotarâre prin care sa aprobe vânzarea constructiei zootehnice situata în comuna B. J, sat S. si sa încheie cu el contract de vânzare-cumparare, iar în caz contrar hotarârea judecatoreasca sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare.
La primul termen de judecata reclamantul îsi modifica cererea introductiva si solicita anularea hotarârii nr. 23 din 3 septembrie 2008, emisa de pârâtul Consiliul local B. J., doar cu privire la pretul de 218.000 lei, stabilit în baza unei expertize de evaluare al grajdului, suspendarea executarii acestei hotarâri pâna la pronuntarea cererii de anulare precum si obligarea pârâtilor sa-i vânda jumatatea din grajdul situat în comune B. J., sat S., care i-a fost dat în folosinta gratuita conform OUG nr. 168/2001 la pretul de 3924,16 lei, potrivit art. 7 alin. 1 din OUG nr. 168/2001.
La sedinta publica din 22 decembrie 2008, reclamantul îsi modifica din nou actiunea dedusa judecatii, în sensul ca solicita anularea hotarârii 33 din 19 noiembrie 2008, emisa de pârâtul Consiliul local B.J., prin care s-a revocat hotarârea 23/2008 si obligarea pârâtilor sa emita o hotarâre prin care sa-i aprobe vânzarea obiectivului descris în actiunea dedusa judecatii. Solicita de asemenea suspendarea efectelor acestei hotarâri pâna la solutionarea cererii de anulare.
Instanta de fond a încuviintat aceasta modificare a actiunii, însa la pronuntarea hotarârii nu a avut în vedere modificarea, dispunând anularea hotarârii 23 din 19 noiembrie 2008, desi s-a retinut ca aceasta hotarâre a fost revocata prin Hot.33 din 19 noiembrie 2008.
Potrivit dispozitiilor art. 129 alin. 6 Cod procedura civila judecatorii sunt obligati sa se pronunte asupra obiectului cererii dedusa judecatii, respectând în acest fel principiul disponibilitati partilor specific procesului civil , instantelor nefiindu-le permis sa procedeze la schimbarea cadrului procesual stabilit de reclamant.
În speta, asa cum s-a aratat mai sus, reclamantul a facut pe parcursul cercetarii judecatoresti mai multe modificari a actiunii dedusa judecatii, modificari încuviintate de catre prima instanta, iar conform ultimei modificari reclamantul a solicitat anularea Hotarârii Consiliului local 33 din 19 noiembrie 2008, suspendarea efectelor acestei hotarâri, precum si obligarea pârâtilor sa-i aprobe vânzarea obiectivului descris în actiune.
Instanta de fond nu s-a pronuntat asupra capetelor de cerere conform ultimei modificari si a analizat legalitatea hotarârii 23 din 19 noiembrie 2008, desi se retine la data încuviintarii modificarii actiunii ca aceasta hotarâre a fost revocata de autoritatea administrativa printr-un alt act administrativ emis ulterior, astfel ca modalitatea de solutionare a cauzei echivaleaza cu o necercetare a fondului si încalcarea principiului disponibilitatii partilor în procesul civil. Prin urmare în baza dispozitiilor art. 312 alin. 5 Cod procedura civila , curtea a casat hotarârea primei instante si a trimis cauza spre rejudecare, cu ocazia rejudecarii instanta urmând sa analizeze actiunea dedusa judecatii asa cum a fost ea modificata la termenul din 22 decembrie 2008.