Contract schimb terenuri, perfectat între un ocol silvic si o societate comerciala privata, urmare a scoaterii acestuia din circuitul civil, în scopul realizarii unui proiect de agrement. Competenta instantei de drept civil
Împrejurarea ca perfectarea contractului de schimb de terenuri în litigiu a avut la baza o etapa premergatoare, constând într-o „aprobare” ce se constituia ca un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, de sine statator, nu este de natura a conferi caracter administrativ si contractului ce s-a perfectat de organul administrativ cu un tert, din moment ce în acest raport juridic recurenta a realizat o manifestare de vointa ca subiect de drept civil, pentru tertul beneficiar al schimbului neavând vreo relevanta modul de formare a vointei juridice, în cadrul institutiei partenere de contract.
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 227/CA din 14 aprilie 2008
Prin sentinta civila nr. 3920/CA/13.12.2007 a Tribunalului Iasi s-a hotarât: respingerea exceptiei inadmisibilitatii actiunii, ca neîntemeiata; admiterea exceptiei tardivitatii formularii actiunii; respinge actiunii, astfel cum a fost modificata, formulata de reclamantul I.T.R.S.V. - Suceava, în contradictoriu cu pârâtii Directia Silvica Iasi, si S.C. „C.” S.A. Iasi, ca fiind tardiv formulata; s-a luat act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel a retinut instanta de fond:
În fapt, prin contractul de schimb de terenuri autentificat la data de 28 decembrie 2004 sub nr. 2395, de catre B.N.P.A. „S.F. si E.-L.F.”, a fost cedata pârâtei S.C. „C.” S.A. suprafata de 9.999 m.p. teren din amenajamentul Ocolului Silvic Iasi, U.P.I. „C.”, u.c. 52 B, 52 F, ca urmare a scoaterii acestei suprafete din circuitul silvic prin ocuparea definitiva cu compensare anticipata si echivalent de catre pârâta, în scopul realizarii proiectului „Baza de agrement C.-C.”, judetul Iasi, conform aprobarii nr. 16 din data de 1 noiembrie 2004 a reclamantului I.T.R.S.V. - Suceava.
La data de 12 decembrie 2005, reclamantul I.T.R.S.V. - Suceava a transmis pârâtilor Directia Silvica Iasi si S.C. „C.” S.A. Iasi adresa nr. 9793, prin care le-a adus acestora la cunostinta „faptul ca aprobarea nr. 16 din 1 noiembrie 2004 eliberata de catre D.T.R.S.V. Suceava nu mai este valabila (art. 6 din Aprobarea nr. 16 din 1 noiembrie 2004) ca urmare directa a faptului ca nu s-a mentinut scopul si solutia de amplasare a obiectului”. Totodata, s-a solicitat partilor restabilirea situatiei legale dinaintea producerii efectelor aprobarii sus-mentionate, printre care si anularea contractului de schimb de terenuri.
În drept, instanta a apreciat ca actul juridic dedus judecatii, respectiv contractul de schimb de terenuri autentificat la data de 28 decembrie 2004 sub nr. 2395, de catre B.N.P.S. „S.F. si E.-L.F.”, este un act administrativ în întelesul art. 2 lit. c) teza finala din Legea nr. 554/2004, raportat la dispozitiile O.G. nr. 96/1998 republicata, astfel cum a fost modificata si completata si H.G. nr. 409/2004 si H.G. nr. 535/2004, în cauza fiind vorba despre o suprafata de teren împadurit ce a facut parte din fondul forestier national, apartinând domeniului public al statului.
Fata de aceasta calificare, având în vedere dispozitiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, instanta apreciaza ca actiunea de fata este admisibila, orice persoana „care se considera vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea în termen legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atât privat, cât si public”.
Astfel, fara a putea analiza conditiile de fond si forma ale cererii reclamantului, în cauza nefiind invocat nici un fine de neprimire, la aprecierea admisibilitatii actiunii, instanta va da eficienta dreptului la acces la justitie, garantat la nivel constitutional si conventional, astfel ca va respinge exceptia ca neîntemeiata.
În privinta exceptiei tardivitatii, instanta apreciaza ca actiunea promovata de catre reclamant la data de 27 decembrie 2006, pentru anularea contractului de schimb de terenuri autentificat la data de 28 decembrie 2004 sub nr. 2395, este tardiv formulata, ca urmare a decaderii sale din termenul de 1 an de la data luarii la cunostinta de motivul anularii si încercarii efectuarii consilierii prealabile, la data de 12 decembrie 2005.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, Legea contenciosului administrativ, astfel cum a fost modificata si completata, „Pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicarii actului, data luarii la cunostinta, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, dupa caz”, termen calificat ca fiind de decadere de catre alin. 5 al aceluiasi act normativ.
Cum reclamantul solicita anularea contractului de schimb, sanctiune ce intervine pentru încalcarea unor norme edictate de lege la încheierea actului atacat, acesta ar fi trebuit sa conteste acest act înca de la data luarii la cunostinta a actului, sa încerce concilierea prealabila si apoi sa introduca actiunea în contencios administrativ cu respectarea termenelor prevazute în art. 11 din Legea nr. 554/2004.
Chiar daca motivatia în fapt a reclamantului nu sustine temeiul juridic al cererii acestuia, referindu-se la neîndeplinirea unor conditii ulterioare încheierii actului, care ar putea, cel mult, atrage rezolutiunea acestuia, instanta va avea în vedere ca data de referinta, pentru verificarea respectarii termenelor legale, data emiterii adresei nr. 9793 de catre reclamant, 12 decembrie 2005, ca fiind data initierii procedurii de conciliere, întrucât reclamanta nu a facut dovada unei alte încercari de conciliere sau a existentei unui proces-verbal de conciliere.
Reglementarea specifica si derogatorie de la dreptul comun a contenciosului administrativ justifica termene speciale, legale, de introducere a acestor actiuni, prevazute în art. 11. Ratiunea acestor termene relativ scurte este data de necesitatea sporita a unei stabilitati juridice în ceea ce priveste actele administrative, o astfel o interpretare corespunzând principiilor generale afirmate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului în jurisprudenta sa, referitoare la respectarea principiului securitatii raporturilor juridice, fara posibilitatea de a anula fara limita de timp un act administrativ individual, intrat în circuitul juridic civil.
Curtea a constatat ca recursul promovat de reclamant ca fiind întemeiat, pentru considerentele de mai jos.
Astfel, prin actiunea înregistrata la Judecatoria Iasi sub nr. 27.442/245/2007, reclamantul a investit instanta de drept comun cu o actiune având ca obiect anularea contractului de schimb terenuri nr. 2395 din 28 decembrie 2004, încheiat la Biroul Notarilor Publici Asociati „S.F. si E.-L.F.”, anularea înscrierii în cartea funciara nr. 47.652 a Municipiului Iasi a dreptului de proprietate rezultând din acest contract de schimb si constatarea nulitatii Aprobarii nr. 16 din 1 noiembrie 2004 a D.T.R.S.V. Suceava, certificata prin adresa nr. 9793 din 12 decembrie 2005, la termenul de judecata din 6 martie 2007 reclamantul renuntând expres la judecata capatului privitor la constatarea nulitatii Aprobarii nr. 16/2004, întrucât prin adresa nr. 9793/2005 aceasta fusese anulata de emitenta, ramânând ca instanta sa cenzureze doar legalitatea contractului de schimb nr. 2395 din 28 decembrie 2004.
Eronat au retinut însa în cauza instantele de fond, raportat situatiei de fapt sus-evocate, faptul ca obiectul investirii l-ar constitui un act administrativ, - constând în contractul de schimb terenuri nr. 2395 din 28 decembrie 2004 -, pe considerentul ca obiectul contractului îl constituie un teren împadurit, ce a facut parte din fondul forestier national si apartinea domeniului public al statului, ori ca acest contract s-ar constitui ca un accesoriu al actelor administrative reprezentate de Aprobarea nr. 16 din 1 noiembrie 2004 si adresa nr. 9793 din 12 decembrie 2005 de revocare a aprobarii, si ca aceste aspecte erau de natura a atrage competenta instantei de contencios administrativ.
Ori, chiar daca pentru suprafata de teren din fondul forestier national - de 0,9999 ha -, aflata în circuitul silvic si administrarea D.S. Iasi, legiuitorul a prevazut o procedura speciala de urmat, pentru eventualitatea schimbarii naturii lui juridice, cu individualizarea competentelor specifice ale organelor din conducerea institutiei publice, abilitate a efectua actele administrative de dispozitie premergatoare perfectarii unui raport juridic cu tertii, (procedura materializata în speta în Aprobarea nr. 16/2004 a D.T.R.S.V.), aceasta nu poate conduce însa la confundarea celor doua categorii de acte, cum s-a procedat de instantele de fond.
Asa fiind, în cauza procedura administrativa premergatoare emiterii unui act juridic de dispozitie , - respectiv aprobarea nr. 16/2004 sus-evocata, care oricum nu a fost supusa cenzurii instantei de contencios administrativ, fiind anulata de însusi emitentul ei -, se constituie ca un „act administrativ” în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, de sine statator, persoana eventual vatamata într-un drept al sau recunoscut de lege, având deschisa calea unei actiuni în contencios administrativ pentru a-l ataca, cale neurmata însa în speta de intimata S.C. „C.” S.A. Iasi.
Împrejurarea ca urmare a derularii acestei proceduri administrative, necesare emiterii de organul silvic a unui act juridic de dispozitie, a fost perfectat de recurent contractul de schimb terenuri în cauza, nu este de natura a conferi acestui din urma contract un caracter administrativ, din moment ce în cadrul acestui raport juridic recurenta a realizat o manifestare de vointa ca subiect de drept civil într-un contract translativ de proprietate, pentru tertul beneficiar al schimbului de terenuri neavând vreo relevanta modul de formare a vointei juridice în cadrul institutiei partenere de contract.
Asa fiind, ipoteza reluata de reclamantul-recurent, a existentei unui viciu în elaborarea vointei juridice ce a stat la baza perfectarii contractului de schimb în litigiu, poate fi cenzurata doar de instanta de drept comun, raportat caracterului civil al conventiei respective, din moment ce anularea aprobarii nr. 16/2004 prin adresa nr. 9793/2005 nu a fost atacata în contencios administrativ de persoana ce s-ar fi putut considera vatamata, respectiv intimata S.C. „C.” S.A. Iasi.
În cauza, Curtea a procedat la admiterea recursului promovat de reclamantul I.T.R.S.V. - Suceava, cu consecinta casarii sentintei civile nr. 3920/CA din 13 decembrie 2007 a Tribunalului Iasi, în temeiul art. 304 pct. 3 Cod procedura civila, întrucât actul de schimb ce constituie obiectul cauzei nu intra sub sfera de competenta a instantelor de contencios administrativ, dosarul fiind trimis spre competenta solutionare Judecatoriei Iasi, ca prima instanta în materie civila.