Decizia civila nr. 273/r

Dosar Nr. 273/R (03.07.2008)

Dosar nr. 6/322/2007

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA

SECTIA CIVILA

DECIZIA CIVILA Nr. 273/R

Sedinta publica de la 3 iulie 2008

Pe rol fiind pronuntarea asupra recursului formulat de reclamanta B. M., domiciliata în … împotriva Sentintei civile nr. 990/19.12.2007, pronuntata de Judecatoria Tg. Secuiesc în dosar nr. 6/322/2007.

La apelul nominal, se constata lipsa partilor.

Procedura de citare este legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei, dupa care :

Dezbaterile în cauza de fata au avut loc în sedinta publica din 24 iunie 2008, când partile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de sedinta din aceea zi, care face parte integranta din prezenta decizie, iar instanta în vederea deliberarii a amânat pronuntarea cauzei pentru data de 1 iulie 2008 si apoi pentru data de astazi 3 iulie 2008.

T R I B U N A L U L

Constata ca prin sentinta civila nr. 990/2007 a Judecatoriei Tg. Secuiesc pronuntata în dos. 6/322/2007 instanta de fond a respins atât exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, exceptia nulitatii absolute a antecontractului de vânzare-cumparare sub semnatura privata, cât si actiunea formulata de reclamanta B. M. în contradictoriu cu pârâtul V. I. si pârâta Comuna Zabala prin primar.

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele: imobilul înscris în CF 173 Zabala nr . cadastru 398/1 si 399/1- casa si gradina în suprafata de 402 mp formeaza proprietatea Comunei Zabala, singura, cu titlu de comasare.

Potrivit art. 8 din Decretul - Lege 42/1990 terenul aferent casei de locuit si anexele gospodaresti, curtea si gradina din jurul acesteia constituie proprietatea particulara a detinatorilor data de la care acestea putea fi înstrainate si lasate mostenire. S-a mai aratat ca înainte de 1990, potrivit prevederilor art. 30 din Legea 58/1974 si art. 44 din Legea 59/1974, vânzarea-cumpararea imobilelor se putea face numai în forma autentica, iar în speta prin antecontract de vânzare-cumparare sub semnatura privata se puteau înstraina numai constructiile.

Referitor la actiunile întemeiate pe prevederile art. 22 din D-L 115/1938 acestea sunt actiuni personale si imprescriptibile, în speta neoperând prevederile art. 3 din Decretul 167/1958 privitor la termenul general de prescriptie, motiv pentru care instanta a respins exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, si sanctiunea nulitatii absolute a antecontractului de vânzare-cumparare.

În ceea ce priveste fondul cauzei instanta a retinut ca la data de 7 noiembrie 1983 pârâtul V. I. a vândut reclamantei B. M. imobilul descris mai sus pentru suma de 30.000 lei, data de la care imobilul a intrat în posesia reclamantei potrivit înscrisului de la dosar, desi în raspunsurile la interogatoriile administrate partilor retine ca dupa încheierea antecontractului de vânzare-cumparare imobilul a ramas în posesia pârâtului.

Chiar daca pârâtul V. I. a contestat la interogatoriul luat semnatura de pe înscrisul de care partea adversa se prevaleaza, în urma expertizei întocmite în cauza nr. 179/2007 s-a stabilit ca semnatura de la rubrica vânzator apartine pârâtului.

Instanta a mai retinut ca în actul original se face referire la imobilul situat sub nr. administrativ 246 si nu cel de la nr. 296, iar în cauza nu s-a facut vreo dovada ca în anul 1989 numarul administrativ al imobilului era 246, ceea ce ridica semne de întrebare cu privire la obiectul conventiei.

Fata de aceste considerente precum si fata de situatia ca înainte de 22.12.1989 imobilele nu se aflau în circuitul civil, neputându-se tranzactiona asupra dreptului de proprietate instanta a respins actiunea, cu aplicarea art. 274 C.p.civ.

Împotriva acestei sentinte a declarat recurs recurenta B. M. care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei atacate, în sensul admiterii actiunii, cu cheltuieli de judecata în ambele instante, pentru urmatoarele considerente: sentinta atacata este nelegala si netemeinica întrucât s-a dovedit printr-un înscris sub semnatura privata vânzarea-cumpararea imobilului proprietatea pârâtului, precum si achitarea pretului în întregime, astfel încât instanta de fond nu avea nici un motiv sa respinga actiunea.

Faptul ca între timp casele de locuit din localitate au fost renumerotate, iar numarul administrativ al casei vândute nu corespunde numarului actual al casei, nu înseamna ca partile au avut o reprezentare falsa asupra obiectului material al tranzactiei.

Pe de alta parte s-a dovedit cu expertiza ca actul tagaduit poarta semnatura pârâtului, semn ca între parti a intervenit contractul de vânzare-cumparare.

Recursul este legal timbrat.

Examinând recursul declarat raportat la sentinta pronuntata, la actele si lucrarile dosarului tribunalul retine urmatoarele:

Reclamanta cheama în judecata atât pe pârâtul V. I. pentru prestatie tabulara, cât si comuna Zabala pentru „opozabilitate”, desi mentioneaza în actiune ca imobilul --constructiile se afla în proprietatea comunei Zabala.

Potrivit extrasului de CF 173 Zabala, nr. top 398/1, 399/1, atât casa cât si gradina se afla în proprietatea Comunei.

Se recunoaste de catre Comisia Locala pentru Aplicarea Fondului funciar din cadrul comunei Zabala ca terenul (deci este vorba doar de teren) care initial avea nr. top 398 cu suprafata de 4830 m.p. a fost atribuit cu multi ani în urma unor cetateni pentru construirea de locuinte, printre care figureaza si V. I., singurul care dupa dezmembrarea nu si-a înscris dreptul de proprietate în CF nici asupra terenului, nici asupra constructiei.

Tot din nota de sedinta depusa la filele 22-23 (Comisia Locala de Aplicare a fonului funciar nu este parte în proces) reiese ca reclamanta a fost concubina pârâtului V. I. în perioada 1989-1999 si au locuit împreuna la locuinta numitului V. I., dar dupa data de mai sus nu a mai locuit la acea adresa.

Instanta de fond retine ca prestatia tabulara este o actiune personala dar imprescriptibila motiv pentru care respinge exceptia prescriptiei.

Tribunalul apreciaza ca fiind vorba de o obligatie de a face prin care se tinde la dobândirea unui drept de proprietate, actiunea este într-adevar una personala, dar prescriptibila si acest aspect trebuie apreciat dupa cum partea interesata care promoveaza o astfel de actiune a intrat sau nu în posesia imobilului, întrucât daca a intrat în posesie se întrerupe cursul prescriptiei, iar daca nu a intrat în posesie actiunea se prescrie în 3 ani de la data nasterii dreptului la o astfel de actiune.

În speta de fata solutia se întemeiaza pe cele doua interogatorii ale partilor, fiecare sustinând contrariul, motiv pentru care se impunea administrarea probei testimoniale pentru a se dovedi de când a intrat reclamanta în posesie, daca a parasit imobilul, daca este în posesie în prezent, si alte aspecte care sa fundamenteze corect si legal o astfel de hotarâre.

Pe de alta parte, tinând cont ca imobilul potrivit extrasului de CF este în proprietatea statului, instanta în virtutea rolului sau activ trebuia sa puna în discutie, conform art. 129 C.pr.civ. si acest aspect, inclusiv daca solicita mai întâi intabularea dreptului de proprietate al pârâtului V. I. în CF, stiut fiind ca numai o persoana care îsi înscrie dreptul poate dispune ulterior de el.

Prin urmare se impune a se clarifica mai întâi daca actiunea s-a prescris sau nu raportat la data întocmirii actului (chiar daca în act se mentioneaza ca s-a preluat imobilul la data întocmirii 7-11.1989), deoarece în situatia în care reclamanta nu a fost în posesia imobilului decât o perioada scurta, cursul prescriptiei s-a întrerupt în acea perioada, dar a curs dupa ce nu a mai avut posesia, aspect ce impune probe utile si concludente, respectiv martori, care cunosc situatia imobilului, cine locuieste în imobile, de când, pe ce perioada a locuit reclamanta, etc.

Vazând si prevederile art. 304/1 C.pr.civ. tribunalul urmeaza a admite recursul declarat, va casa sentinta raportat la cele retinute mai sus, întrucât neadministrarea probelor concludente inclusiv neclarificarea celorlalte aspecte, retinute mai sus, echivaleaza cu o necercetare a fondului cauzei, si trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, fara cheltuieli de judecata ce urmeaza a fi acordate sau nu în functie de solutia ce se va pronunta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta B. M. împotriva sentintei civile nr. 990/2007 a Judecatoriei Tg. Secuiesc, pronuntata în dosar nr. 6/322/2007, pe care o caseaza si trimite cauza spre rejudecare la aceiasi instanta, Judecatoria Tg. Secuiesc.

Fara cheltuieli de judecata.

Irevocabila.

Pronuntata în sedinta publica azi 03.07.2008.