Diminuarea cheltuielilor de judecata reprezentând onorariul de avocat, conform art.274(3) Cod de procedura civila. Inadmisibilitatea micsorarii onorariilor avocatilor sub cele prevazute in tabelul onorariilor minimale când se constata ca sunt nepotrivit de mari.
Decizia civila nr. 1882/2011.2009 pronuntata de Tribunalul Dâmbovita în dosarul nr. 2397/315/2008
Prin cererea înregistrata sub nr. 2397/315/2008 din 07.04.2008 reclamantul L D în contradictoriu cu pârâta S O a solicitat, ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea pârâtei la solicitand instantei obligarea paratei la plata contravalorii pagubelor produse de aceasta autoturismului proprietatea reclamantului
In motivarea actiunii s-a aratat ca la data de 30.01.2008 parata o produs din culpa ei un accident soldat cu avarierea auturismului nr.BZ 448 BH proprietatea lui L D.
In drept au fost invocate dispozitiile art.998-999 cod civil
Parata a formulat intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive si a aratat ca desi a acrosat la data de 30.01.2008 autoturismul reclamantului nu i-a produs avarii care sa necesite reparatii.
La data de 09.06.2008 reclamantul a precizat ca evalueaza pagubele suferite la suma de 2400 lei.
La aceeasi data instanta a unit exceptia invocata de parata cu fondul cauzei.
Reclamantul a solicitat, iar instanta a admis proba cu inscrisuri, interogatoriul paratei si cea testimoniala, fiind audiati doi martorii.
Din oficiu instanta a dispus efectuarea unei expertize tehnice
La dosarul cauzei au fost depuse autorizatie de reparatii nr.1537887, oferta de pret din 28.05.2008, raport din 03.08.2008, declaratie din 30.01.2008, chitanta nr.78101168, adresa nr.49187/2008, raport de expertiza tehnica.
Cauza a fost solutionata prin sent.civ. nr.1168/23.02.2009 prin respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei S O, admiterea in parte a actiunii, obligarea paratei la plata catre reclamant a sumei de 1790 lei reprezentand contravaloarea reparatiei avariilor autoturismului reclamantului si obligarea paratei la plata catre reclamant a sumei de 1149 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
În considerentele sentintei s-a retinut ca potrivit art.998 cod civil orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara, ca potrivit art.54 alin.1 din OUG 195/2002 in vigoare la data savarsirii faptei, conducatorul de vehicul care urmeaza sa efectueze o intoarcere ori sa mearga cu spatele este obligat sa semnalizeze din timp si sa se asigure ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
Asadar parata avea obligatia de rezultat de a evita producerea oricarui accident, nerespectarea acestei obligatii proband atat conditia caracterului ilicit al faptei cat si vinovatia lui S O.
In ceea ce priveste prejudiciul instanta a constatat ca potrivit autorizatiei de reparatii nr.1537887 si a raportului de expertiza efectuat reclamantul a suferit o paguba constand in contravaloare deteriorarii portierei stanga fata si stanga spate
Aceasta paguba a fost stabilita pe baza de expertiza la suma de 1790,27 lei avand astfel un caracter cert si determinat. In ceea ce priveste suma solicitata de catre reclamant instanta o gaseste neintemeiata in conditiile in care prin expertiza judiciara administrata in cauza s-a stabilit ca pentru remedierea urmarilor accidentului este suficienta plata a 1790,27.Mai mult instanta are in vedere ca suma de 7099 lei din oferta de pret depusa de L D are un caracter subiectiv fiind emisa la solicitarea reclamantului si neputand fi impusa astfel paratei.
Instanta nu a retinut nici sustinerea reclamantului in sensul ca devizul stabilit de expert nu cuprinde si contravaloarea manoperei, in conditiile in care aceasta este indicata ca avand o valoare de 840 lei.
Împotriva acestei sentinte reclamantul recurent a declarat recurs pentru motive de netemeinicie si nelegalitate atât în ceea ce priveste cuantumul despagubirilor acordate cât si a cheltuielilor de judecata, întrucât instanta de fond în mod discretionar a refuzat sa faca aplicarea art.225 C.p.civ., desi pârâta a fost citata la interogatoriu si i s-a sustras fara nici un motiv.
În acelasi mod netemeinic si nelegal instanta de fond nu a obligat-o pe pârâta decât la plata unei parti nesemnificative din valoarea daunelor produse, respectiv doar 1.790 lei, si nu 7-099 asa cum rezulta din devizul depus la dosar, respectiv 25% din paguba reala. Pentru a diminua cuantumul despagubirii instanta de fond a retinut ca devizul depus la dosar ar avea caracter subiectiv desi fusese întocmit de un service autorizat.
Instanta de fond a diminuat si cheltuielile de judecata, respectiv taxa de timbru si timbrul judiciar cât si expertiza si onorariu de aparator. Prin aceasta instanta de fond a depasit puterea judecatoreasca.
În drept, art.3041, 304, pct.4, 9 din C.p.civ.
În dovedire solicita proba cu înscrisuri.
Analizând sentinta recurata, prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrarilor dosarului, precum si a dispozitiilor legale aplicabile în cauza, tribunalul constata ca recursul este fondat.
Motivul prevazut de art.304, pct.4 din C.p.civ. nu este întemeiat neputându-se re?ine ca instan?a de fond a depa?it atribu?iile puterii judecatore?ti. Acest caz devine aplicabil în situa?ia în care instan?a de judecata se substituie unei alte puteri în stat, savâr?ind acte care nu se circumscriu no?iunii de justi?ie.
Referitor la temeinicia solu?iei instan?ei de fond, tribunalul re?ine ca din declaratiile martorilor audiati rezulta ca în data de 30.01.2008 a avut loc un eveniment rutier în urma caruia i s-au produs autoturismului recurentului unele avarii în zona portierelor fata/spate stânga. Culpa în producerea accidentului a fost retinuta în mod corect de instanta de fond în sarcina intimatei S. O.
Instanta constata ca criticile recurentului referitoare la faptul ca instanta de fond nu a avut în vedere devizul (oferta de pret) întocmit de SC RC SRL la data de 28.05.2008 prezentat de acesta si din care rezulta ca valoarea reparatiilor se ridica la suma de 7099 este nefondat pentru ca, pe de o parte, nu se coroboreaza cu nici un alt mijloc de proba, iar pe de alta parte la întocmirea expertizei a fost avut în vedere printre altele si un alt deviz întocmit de S C G SRL la data de 06.01.2009.
De altfel, în cuprinsul completarii raportului de expertiza se arata expres ca nu s-a avut în vedere devizul depus de reclamant pentru ca acesta nu se refera la repararea avariilor suferite, ci la înlocuirea celor doua usi înfundate si zgâriate.
Din plansele foto aflate la dosar rezulta ca avariile suferite nu au fost atât de grave încât sa necesite înlocuirea totala a portierelor, acestea fiind utilizabile, chiar si dupa producerea evenimentului rutier. Ca atare, în mod corect, instanta de fond a admis în parte actiunea, partea adversa neputând fi obligata sa plateasca în totalitate reparatia autoturismului, atâta timp cât avariile produse ca urmare a accidentului nu au necesitat înlocuirea portierelor, valoarea prejudiciului fiind mai mica decât cea solicitata de reclamantul recurent.
În ceea ce priveste cheltuielile de judecata, instanta de fond le-a diminuat (timbraj, raport de expertiza si onorariu de aparator), întrucât a admis în parte pretentiile reclamantului, acordându-i suma de 1790, din 2400 lei cât solicitase reclamantul , fiind aplicabil textul art.276 C.pr.civ.
Referitor la mic?orarea onorariului de aparator, tribunalul constata ca în mod gre?it judecatoria a facut aplicarea art.274, alin.3 Codul procedura civila, deoarece chiar daca reclamantul recurent a beneficiat de asisten?a juridica doar la doua termene de judecata, aceasta situa?ie este justificata de faptul ca aparatorul par?ii a renun?at la aceasta calitate, depunând depozi?ie ca martor, împrejurare datorita careia a devenit incompatibil.
Un alt argument în sus?inerea acestei solu?ii este ?i faptul ca valoarea onorariului stabilit de aparator în suma de 1.000 lei este sub minimul prevazut în tabelul onorariilor avoca?iale, respectiv 1.500 lei, ori art.274, alin.3 Codul de procedura civila se refera la mic?orarea onorariului în func?ie de munca depusa de avocat ?i valoarea pricinii, în raport de onorariile prevazute în tabelul onorariilor minimale.
Ca atare, apare ca nejustificata reducerea unui onorariu care a fost stabilit deja sub plafonul minim al onorariilor avoca?iale.
Pentru aceste motive, tribunalul conform art.304, pct.4, 9 coroborat cu art.312, alin.3 Codul de procedura civila, va admite recursul ?i va modifica în parte sentin?a recurata în sensul ca va obliga pârâta intimata la plata sumei de 1649 lei reprezentând contravaloarea onorariului de aparator integral ?i par?ial contravaloarea timbrajului în raport de valoarea preten?iilor admise.