.divorţ. încredinţare minor. criterii de apreciere.

Dosar Nr. 251 (24.04.2007)

7.DIVORT. ÎNCREDINTARE MINOR. CRITERII DE APRECIERE.

Odata cu pronuntarea divortului instanta este obligata sa hotarasca si cu privire la încredintarea copilului minor, prevalând interesul superior al acestuia asa cum prevad dispozitiile art.42 din Codul familiei, precum si art.30, 31 si 44 din Legea nr.272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

Judecatoria a admis în parte actiunea de divort formulata de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul si cererea reconventionala a acestuia si în consecinta, a pronuntat divortul dintre parti din culpa comuna si a încredintat minora rezultata din casatorie pârâtului, cu obligarea reclamantei la contributia de întretinere.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate, ambii soti contribuind, prin atitudinea avuta fata de valorile familie, la deteriorarea iremediabila a relatiilor dintre ei.

Din casatoria partilor a rezultat minora, aflata în prezent în grija pârâtului.

Reclamanta a solicitat încredintarea copilului în conditiile în care, locuind la Bucuresti împreuna cu un alt barbat, a lasat-o pe minora în grija tatalui ei în vârsta de 66 ani, persoana care mai avea responsabilitatea cresterii a înca doi nepoti.

În aceste circumstante, pârâtul a intervenit, luând fetita la domiciliul sau, fapt ce a nemultumit-o pe mama.

Ancheta sociala întocmita în cauza a facut referire la conditiile de locuit de care dispune familia pârâtului si familia, la care reclamanta a insistat sa se efectueze ancheta, motivând intentia sa de a se stabili în acest loc, - instanta retinând ca prima familie prezinta conditii superioare atât ca spatiu si numar de persoane, cât si ca situatie materiala.

În acest context, retinând ca minora s-a aflat în ultimele luni la tata, între acestia stabilindu-se o legatura afectiva puternica, ca pârâtul beneficiaza de ajutorul mamei si bunicii, având în vedere si starea actuala de graviditate a reclamantei, componenta familiei acesteia în care intentioneaza sa se integreze, prima instanta a apreciat ca este în interesul minorei sa fie încredintata spre crestere si educare tatalui, cu obligarea mamei la plata unei pensii de întretinere.

Reclamanta a promovat apel, criticând hotarârea cu privire la masura de încredintare a copilului.

În esenta a motivat ca instanta a sanctionat-o pentru faptul ca dupa despartire de pârât a început o relatie cu alt barbat la care locuieste si cu care intentioneaza sa se casatoreasca, ca fetita nu este atasata de tata, care lucreaza alt oras si vine acasa când poate, fiind ajutat de bunica sa, iar în prezent minora locuieste împreuna cu ea, fiind atasata de noua familie, de copiii viitorului sot si de aceasta si ca are conditii mai bune pentru cresterea si întretinerea minorei.

Tribunalul a admis apelul si schimbând în parte sentinta, a respins cererea reconventionala a pârâtului, în sensul ca a încredintat pe minora spre crestere si educare mamei, cu obligarea pârâtului la pensie de întretinere.

Instanta de apel a retinut ca din probele administrate a rezultat faptul ca minora a fost initial îngrijita de ambii parinti, iar dupa separarea acestora a fost crescuta o perioada de mama, si ulterior de tata, iar în prezent se afla din nou în îngrijirea mamei.

În perioada în care mama copilului era plecata din localitate, minora a locuit la domiciliul tatalui, care cu sprijinul mamei sale si a bunicii s-a ocupat de cresterea si educarea copilului.

Din continutul anchetelor sociale întocmite în cauza, reiese faptul ca tatal are conditiile materiale necesare cresterii si educarii minorei, însa nu poate fi mereu alaturi de aceasta, întrucât este angajat în munca într-o alta localitate.

Acesta a fost si motivul pentru care s-au modificat si concluziile anchetei sociale întocmita în cauza, potrivit carora se mentioneaza ca este în interesul minorei sa fie încredintata mamei si ca urmare a acordului parintilor în sensul aratat, acord care s-a întemeiat pe considerentul ca tatal minorei si-a schimbat locul de munca, lucrând în deplasare.

Având în vedere aceste concluzii, precum si schimbarea împrejurarilor intervenite pe parcursul judecatii, referitoare la situatia sociala a mamei, având în vedere si criteriul vârstei copilului, care are 5 ani, tribunalul a apreciat ca este în interesul minorei sa fie încredintata mamei spre crestere si educare.

Pârâtul a promovat recurs împotriva deciziei pronuntate de tribunal, solicitând respingerea apelului reclamantei si mentinerea sentintei data de instanta de fond, masura dispusa fiind în contradictie cu probele ce au demonstrat atasamentul copilului fata de tata si dezinteresul mamei fata de acesta, iar obligarea la pensie în raport de data de 6.02.2006 este gresita.

A solicitat refacerea anchetei sociale, sustinând ca cea efectuata în apel la domiciliul parintilor concubinului reclamantei nu corespunde realitatii.

Instanta de recurs, în raport de dispozitiile Legii nr. 272/2004, a încuviintat, la solicitarea reclamantului, efectuarea unei noi anchete sociale la domiciliul partilor, cu privire la posibilitatile materiale si morale de care dispun si modul de relationare din punct de vedere afectiv al minorei fata de parinti.

Examinând criticile formulate în raport de probele administrate la instantele de fond si de apel, precum si noua ancheta sociala efectuata, Curtea le-a retinut nefondate, pentru urmatoarele considerente:

În cazul existentei unor neîntelegeri între parinti cu privire la exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor parintesti, instanta hotaraste, potrivit interesului superior al minorului. Parintii sunt obligati sa asigure copilului locuinta, hrana, îmbracaminte, conditii igienico-sanitare adecvate, îndrumare, posibilitati de a participa la procesul instructiv educativ, sa faca demersuri pentru asigurarea unei bune stari de sanatate (art. 107 Codul familiei si art. 44 din Legea nr. 272/2004, privind protectia si promovarea drepturilor copilului).

Îndeplinirea acestor deziderate implica participarea directa si nemijlocita a parintilor la procesul de educare, îngrijire si formare a copiilor minori.

Noul raport de ancheta sociala a relevat ca mama se ocupa nemijlocit de cresterea si educarea minorei, aceasta urmeaza o forma de învatamânt prescolar - gradinita, relationeaza bine cu toti membrii familiei, de care este atasata si cu colegii de gradinita.

Mama si fiica locuiesc împreuna cu familia, într-un imobil corespunzator ca spatiu si dotari.

Drept consecinta, este relevanta propunerea Comisiei comunitare pentru protectie sociala, pentru ca minora sa fie încredintata spre crestere si educare mamei, situatie ce confirma înca o data temeinicia masurii luata de instanta de apel.

Într-adevar, minora a locuit o perioada la tatal recurent, însa de îngrijirea ei se ocupa bunica paterna, care este o persoana în vârsta, tatal fiind ocupat cu serviciul, în prezent lucrând în constructii, având un program de lucru încarcat, inclusiv în zilele de sâmbata, situatie rezultata din ancheta sociala efectuata în recurs. La data solutionarii apelului, recurentul era angajat în munca într-o alta localitate, încât, contributia sa directa ca parinte la cresterea si educarea copilului este minima.

În ce priveste data acordarii pensiei de întretinere, nu sunt certe perioadele în care minora a locuit la fiecare din cei doi parinti, astfel ca nu se poate retine apararea recurentului.

În raport de argumentele expuse, Curtea, a constatat ca decizia pronuntata de instanta de apel se circumscrie respectarii dispozitiilor art. 99 si art. 100 din Codul familiei si art. 30 si 31 din Legea nr. 272/2004, motive pentru care, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, a respins recursul ca nefondat.

Decizia civila nr.251/14.03.2007 a Curtii de Apel Bacau