Divorţ fără minori - motive

Dosar Nr. 95 (14.01.2010)

DREPT CIVIL

Dosar nr. 2830/324/2009

Sentinta civila nr. 95/14.01.2010

Divort fara minori - motive

Prin cererea înregistrata la aceasta instanta sub nr.2830/324/2009, reclamantul I F,

domiciliata în comuna C sat C jud.Gl, a chemat în judecata pe pârâta IP, domiciliata în comuna M, , jud.G, ,

solicitând desfacerea casatoriei din vina pârâtei revenirea la numele anterior încheierii casatoriei, acela de I.

Din actele si lucrarile dosarului, rezulta urmatoarele:

În motivarea actiunii, arata reclamantul ca solicita desfacerea casatoriei, deoarece în urma

cu 10 luni si-a gasit un post de lucru în Italia, dar sotia sa a început o relatie extraconjugala cu patronul sau i

si ca nu poate ierta acest lucru.

Ulterior, IF a completat cererea de divort, precizând ca s-au casatorit la 10.08.2004, s-au

înteles bine doar în aparenta, deoarece nu aflase ca aceasta întretine relatii cu alti barbati. Astfel, desi lucra

în Italia înca înainte de casatorie, a ramas un timp în tara, în vederea statornicirii relatiei. La insistentele

pârâtei a plecat în Italia, s-a reîntors în Italia. Din tara primea informatii ca sotia sa întretine relatii

extraconjugale.

A revenit si pârâta în Italia, i-a tolerat foarte multe insulte si jigniri, iar dupa ce si-a gasit un

loc de munca, a fost contactat de sotia patronului si aceasta i-a adus dovezi ca pârâta este amanta

patronului.

Fiind pus în fata dovezilor de netagaduit, aceasta si-a recunoscut infidelitatea.

În aceste împrejurari, considera reclamantul ca relatiile dintre soti sunt grav si iremediabil

vatamate, infidelitatea fiind de altfel, un motiv temeinic pentru promovarea cererii de divort. Arata ca sunt

despartiti în fapt si ca nu mai doresc convietuirea.

În drept, si-a întemeiat actiunea pe disp.art.37 alin.2 c.fam.

Actiunea este legal timbrata cu 0,30 lei timbru judiciar si 39 lei taxa timbru.

Pârâta, a formulat în termen cerere reconventionala, prin care a solicitat respingerea actiunii

formulata de reclamant ca nefondata si admiterea cererii reconventionale, desfacerea casatoriei din vina

exclusiva a reclamantului-pârât, revenirea la numele avut anterior încheierii casatoriei, acela de „I” si

cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, arata ca destramarea relatiilor se datoreaza în exclusivitate reclamant

ului-pârât, care s-a dovedit a fi exagerat de gelos. Dupa casatorie, a plecat si ea în Italia, fiind astfel

împreuna tot timpul. Arata ca si-a dorit aceasta casatorie, ca a fost fidela sotului, nu asa cum afirma acesta

ca ar fi avut legaturi extraconjugale cu patronul si ca le-ar fi recunoscut. Toate acestea sunt minciuni

scornite de reclamant pentru a o denigra în fata prietenilor, a cunostintelor, deoarece ea aflase de relatiile

reclamantului cu alte femei.

Arata reclamanta ca în perioada cât reclamantul a fost în tara, iar ea ramasese în Italia,

acesta a fost vazut de rude si cunostinte la petreceri, însotit fiind de o tânara. Gelozia reclamantului era

dusa la extrem, astfel ca atunci când veneau în casa prieteni de sex masculin, nu avea voie sa stea în

aceeasi camera, fiind astfel pusa în situatii penibile, mai ales ca reclamantul o apela cu cuvinte triviale de

genul „fufa”, asemenea situatii petrecându-se si în fata parintilor sai.

Arata pârâta ca, ca în Italia locuiau în aceeasi casa cu mai multe familii trebuind sa aiba

grija permanent sa nu se întâlneasca în bucatarie sau pe hol cu barbatii acelor familii, deoarece crizele sale

de gelozie erau cumplite, o batea, o insulta. Arata pârâta ca nu avea voie sa mearga nicaieri fara reclamant,

interzicându-i chiar sa mearga la nasii de cununie.

Mai arata pârâta ca a fost adepta cultului adventist si a renuntat la religie pentru reclamant,

întrucât într-o sâmbata, în Italia, s-a dus la o adunare împreuna cu o cumnata, iar când s-a întors,

reclamantul a batut-o si i-a interzis cu desavârsire sa mai faca parte din acest cult, în acest fel suparându-si

si parintii.

Pe perioada sederii în Italia, desi au lucrat împreuna, ea câstigând mai bine decât

reclamantul, nu-i lasa nici un ban, nu-i permitea sa cheltuie singura nici un ban, nici pentru casa, nici pentru

necesitati personale.

În drept, si-a motivat cererea pe disp.art.37 alin.2, 40 c.fam si art.119 c.p.c.

Cererea este legal timbrata cu 0,30 lei timbru judiciar si 39 lei taxa timbru.

În dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar certificatul de casatorie seria AA

nr.1000000, în original si copie xerox, procura aut.sub nr…../…...2009 pentru avocat, acte care atesta ca

acesta se afla în Italia la filele 24-27, precum si proba cu martorii I A si M N .

Din declaratiile martorilor , rezulta ca partile s-au casatorit în anul 2004, au locuit în Italia si

s-au despartit în fapt în mai 2009. Partile în Italia se întelegeau destul de bine. În mai 2009, se discuta prin

comuna ca partile s-au despartit, iar în august, când a venit reclamantul, acesta i-a spus ca s-au despartit

din cauza ca pârâta i-a fost infidela, deoarece a avut o relatie cu patronul sau. Martorul I A, precizeaza ca,

cunoaste partile, ca a fost amic cu acestea cât a fost în Italia, ca se întelegeau destul de bine si ca din

spusele reclamantului, a aflat ca pârâta l-a înselat cu altcineva. Pârâta a recunoscut reclamantului ca l-a

înselat, acesta a înregistr-o pe telefon si i-a pus si martorului înregistrarea si a ascultat-o. Precizeaza ca nu

a vazut-o niciodata pe pârâta în compania altui barbat, în afara de sotul ei. Cât timp partile au fost în Italia,

era ordine în gospodaria acestora. Din casatoria partilor, nu au rezultat copii.

În combaterea actiunii principale si în dovedirea cererii reconventionale, pârâta reclamanta a

solicitat proba cu martorii I G si I S. Din declaratiile martorilor rezulta ca partile se întelegeau foarte bine, dar

ca reclamantul le-ar fi spus martorilor ca pârâta ar fi avut relatii cu alti barbati si ca din acest motiv, s-ar fi

despartit. Precizeaza martora I G ca a locuit în Italia cu partile, ca acestea se întelegeau bine, ca

reclamantul era o fire geloasa si din acest motiv, ar fi banuit-o ca ar fi avut relatii cu un alt barbat. Niciodata

pârâta nu i-ar fi dat motive de gelozie reclamantului. Pârâta a fost de religie adventista, însa prin casatorie,

a împartasit religia ortodoxa, iar reclamantul o certa atunci când aceasta mergea fara stirea lui la întrunirile

adventiste.

Reclamantul si-a facut o casa în tara, a stat circa 3-4 luni, iar în acest timp, pârâta se afla în

Italia. În timpul cât a stat în tara, dupa ce termina treaba, pleca si venea la ore târzii, ba mai mult, a mers la

o petrecere în comuna N, petrecere la care reclamantul s-a dus cu o alta femeie.

Mai arata martorul ID ca i-a spus fiul sau si nora sa, ca reclamantul a lovit-o pe pârâta în

Italia pentru a recunoaste ca a avut relatii cu alta persoana acolo, lucru pe care n u l-a afirmat martora I G,

ca reclamantul ar fi lovit-o pe pârâta.

Fata de probele administrate în cauza, instanta urmeaza a constata ca relatiile dintre soti

sunt grav si iremediabil vatamate, ca, continuarea casatoriei nu mai este posibila, de acest fapt facându-se

vinovat atât reclamantul cât si pârâta, în sensul ca reclamantul în perioada cât a mers în tara, a mers în

compania altor femei, era o fire geloasa, cât si pârâta-reclamanta, care a dat dovada de infidelitate,

întretinând relatii cu un alt barbat.

Astfel fiind si având în vedere disp.art.37,38 c.fam., instanta urmeaza a admite actiunea

principala în parte si în parte cererea reconventionala. si a dispune desfacerea casatoriei încheiata si

înreg.sub nr. 00 din 2004, la starea civila a Primariei C, jud.Gl, din vina ambilor soti.

Potrivit art.40 c.fam., dupa desfacerea casatoriei, daca nu a intervenit o învoiala cu privire la

nume, pârâta-reclamanta va reveni la numele avut anterior încheierii casatoriei, acela de „I”.

Din casatoria sotilor nuau rezultat copii..

Potrivit disp.art.274 c.p.c., instanta urmeaza a obliga pe pârâta-reclamanta sa plateasca

reclamantului-pârât suma de 600 lei cheltuieli de judecata – 1/2 din onorariul de avocat, iar pe reclamantul-

pârât sa plateasca pârâtei-reclamante suma de 500 lei – reprezentând ½ onorariu avocat, conform chitantei

aflate la dosar.

Totodata urmeaza a compensa taxele de timbru si timbru judiciar, platite de parti în actiunea

principala si cererea reconventionala.