Drept procesual civil. Calitatea procesuală. Justificarea interesului legitim şi a calităţii procesuale pasive în acţiunea în constatarea deschiderii succesiunii

 Drept procesual civil. Calitatea procesuală.

 Justificarea interesului legitim şi a calităţii procesuale pasive în acţiunea în constatarea deschiderii succesiunii

Vocaţia de succesor a statului intervine „ope legis", conform cu prev. art. 680  C. civ., încă de la data deschiderii succesiunii, încât reclamantul care pretinde acceptarea succesiunii are interes să opună cererea făcută peste termenul de acceptare şi prin care urmăreşte recunoaşterea drepturilor patrimoniale.

Prin sentinţa civilă nr. 5552/22.10.2009 Judecătoria Giurgiu a respins excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, a respins excepţia privind lipsa de interes invocată de pârâtul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, a admis excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei comuna Ghimpaţi, jud. Giurgiu, reprezentată de primar, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta S.V., împotriva pârâtului STATUL ROMÂN, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, aşa cum a fost modificată şi restrânsă, a constatat deschisă succesiunea defunctului P.V., decedat la data de 07.06.2007, cu ultimul domiciliu în jud. Giurgiu, a constatat că de pe urma defunctului P.V. a rămas ca unică moştenitoare reclamanta S.V., în calitate de fiică, a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P.V. se compune din dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă totală de 2,04 ha., situate în  jud. Giurgiu, drept reconstituit prin titlul de proprietate emis de C.J.S.D.P.T. Giurgiu; şi dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit alcătuită din patru camere şi dependinţe cu suprafaţa de 36 mp., edificată pe terenul intravilan cu suprafaţa de 2.500 mp., situat în jud. Giurgiu, a respins acţiunea formulată împotriva pârâtei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi a luat act că reclamanta nu solicită obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că la data de 07.06.2007, a decedat P.V., cu ultimul domiciliu în jud. Giurgiu, iar, de pe urma acestuia a rămas ca unic moştenitor legal reclamanta S.V., în calitate de fiică, potrivit art. 669 C.civ., din înscrisurile depuse la dosar, rezultând că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P.V. se compune din dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă totală de 2,04 ha., situate în jud. Giurgiu, drept reconstituit prin titlul de proprietate emis de C.J.S.D.P.T Giurgiu şi dreptul de proprietate asupra imobilului casă de locuit alcătuită din patru camere şi dependinţe cu suprafaţa de 36 mp., edificată pe terenul intravilan cu suprafaţa de 2.500 mp., situat în jud. Giurgiu.

A mai reţinut instanţa de fond că în cazul acţiunilor prin care se solicită să se constate deschisă succesiunea, calitatea de moştenitor şi masa succesorală, calitate procesuală pasivă pot avea persoanele pentru care se prevede vocaţie succesorală legală, prin dispoziţiile art. 650-680 C.civ., sau în situaţia în care defunctul a dispus instituirea unui legatar.

În speţa de faţă, au fost chemaţi în judecată pârâtele comuna Ghimpaţi, prin primar, şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, însă comuna, ca unitate administrativ-teritorială are patrimoniu, dar nu se prevede pentru aceasta vocaţie succesorală, putând avea vocaţie succesorală numai statul, în situaţia moştenirii vacante, potrivit art. 680 C.civ.

Pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice a invocat şi excepţia privind lipsa de interes, ori nu se poate vorbi că reclamanta nu are interes în promovarea unei astfel de acţiuni, pentru a se stabili calitatea sa de succesor al defunctului P.V., aceasta având ca efect constatarea în patrimoniul reclamantei a unor drepturi patrimoniale, neavând posibilitatea formulării unei acţiuni în realizarea dreptului, iar, prin admiterea unei astfel de excepţii, s-ar încălca dreptul reclamantei de acces liber la justiţie, instituit prin art. 21 din Constituţia României.

Faţă de aceste considerente, instanţa a respins excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice şi excepţia privind lipsa de interes invocată de pârâtul Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice şi a admis excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a pârâtei comuna Ghimpaţi, jud. Giurgiu, reprezentată de primar, şi, în consecinţă, respingând acţiunea formulată împotriva pârâtei comuna Ghimpaţi, jud. Giurgiu, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Împotriva sentinţei civile nr. 5552/22.10.2009 pronunţată de Judecătoria Giurgiu a declarat recurs, în termen legal, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Giurgiu în numele Statului Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate, care, potrivit art. 304 pct. 9 cod proc. Civ. a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii şi respingerea acţiunii faţă de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Consideră recurenta că în mod greşit instanţa de fond a admis acţiunea reclamantei faţă de pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, neţinând cont de dispoziţiile art. 680 şi art. 724 cod civil care stabilesc că „în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului", respectiv „dacă după expirarea termenelor pentru facerea inventarului şi pentru deliberare, nu se prezintă nimeni ca să reclame succesiunea şi dacă nu este nici un erede cunoscut, sau dacă erezii cunoscuţi s-au lepădat de succesiune, succesiunea este privită ca vacantă".

Astfel, în raport de art. 680 cod civil, Statul poate avea vocaţie succesorală în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, însă în cauza dedusă judecăţii nu este vorba despre o moştenire vacantă, atâta vreme cât există ca unic moştenitor reclamanta, iar aceasta nu renunţă la moştenire.

Prin lipsă de moştenitori, reclamanta consideră că se înţelege nu numai absenţa acestora în sens fizic, ci şi absenţa lor în sens juridic, determinată de renunţarea la succesiune sau de înlăturarea lor de la moştenire. Nefiind vorba despre o moştenire vacantă, consideră că în speţă nu s-a făcut dovada că Statul Român are calitate procesuală pasivă în cauză.

Recurenta pârâtă a învederat instanţei că înţelege să invoce excepţia lipsei de interes a reclamantului.

în susţinerea acestei excepţii se arată de către aceasta că interesul este una dintre cerinţele necesare pentru existenţa dreptului la acţiune, prin interes înţelegându-se folosul practic urmărit de cel ce a pus în mişcare acţiunea civilă, interesul putând fi material, dar şi moral, el trebuind să fie născut şi actual, să existe în momentul în care se exercită dreptul la acţiune, astfel partea s-ar expune la un prejudiciu, dacă nu ar recurge în acel moment la acţiune.

Se mai arată de către acesta că, potrivit dispoziţiilor art. 651, art. 653 alin. 1 şi art. 654 alin. 1 cod civil, succesiunea se deschide prin moarte, descendenţii având posesia succesiunii din momentul morţii defunctului şi cum interesul trebuie să fie născut şi actual, cât timp nimeni nu a contestat calitatea de moştenitor a reclamantei nu se justifică interesul acesteia în promovarea acţiunii, motiv pentru solicită respingerea acesteia ca fiind lipsită de interes.

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă potrivit art. 242 alin. 2 cod proc. civ.

Recurenta nu a solicitat administrarea de noi probatorii în faţa instanţei de

recurs.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 680, 685 cod civil, precum şi cele ale art. 304 pct. 9 cod proc. civ.

Intimata-reclamantă nu a formulat întâmpinare, însă la termenul de judecată din data de 12.02.2010 prin apărătorul său a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca legală şi temeinică a hotărârii pronunţată de prima instanţă.

în drept, au fot invocate dispoziţiile art. 115-118 cod proc. Civ.

Intimata pârâtă Comuna Ghimpaţi prin Primar nu a formulat întâmpinare la recurs şi nici nu a solicitat probe noi în această fază procesuală.

Examinând actele şi lucrările dosarului în raport de sentinţa pronunţată şi recursul formulat, tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Acţiunea reclamantei a avut ca obiect constatarea deschiderii succesiunii defuncţilor P.V. decedat la data de 07.06.2007 cu ultimul domiciliu în corn. Ghimpaţi, jud. Giurgiu, constatarea masei succesorale rămase de pe urma acesteia, precum şi a calităţii sale de unic moştenitor, pe baza probelor administrate, această calitate nefiind anterior stabilită.

în lipsa unor alţi moştenitori legali sau testamentari, care să poată fi chemaţi ca pârâţi în cauză, reclamanta a formulat acţiunea în contradictoriu cu Statul Român, prin intermediul Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Comuna Ghimpaţi prin Primar.

Potrivit art. 680 Cod civil, în lipsă de moştenitori legali sau testamentari, bunurile lăsate de defunct trec în proprietatea statului, ceea ce înseamnă că vacanţa succesorală sau desherenţa este cauză ce determină calitatea de moştenitor a statului şi dreptul acestuia de a culege masa succesorală ca titular de drept al întregului activ şi pasiv succesoral.

Având în vedere împrejurarea că vocaţia de succesor a statului intervine „ope legis", (de la lege), încă de la data deschiderii succesiunii, statul putând oricând solicita eliberarea certificatului de vacanţă a moştenirii, termenul de prescripţie de 6 luni prevăzut de lege fiind inaplicabil deoarece statul nu are drept de opţiune succesorală, în mod corect la deschiderea succesiunii autorilor reclamantei, care s-a făcut mult peste termenul de acceptare a succesiunii, a fost citat ca parte şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, acesta putând avea drepturi proprii, hotărârea pronunţată fiindu-i opozabilă.

Susţinerea recurentei, în sensul că numai în cazul constatării moştenirii vacante, statul poate fi parte în cauză, este aşadar eronată, drepturile părţilor fiind stabilite cu ocazia prezentului proces, respectiv a deschiderii succesiunii.

Lipsa unui certificat de vacanţă succesorală nu poate împiedica promovarea acţiunii în contradictoriu cu statul, câtă vreme proprietarul bunurilor a decedat, iar în cazul neacceptării succesiunii şi de către reclamanta-unic moştenitor, succesiunea ar putea fi considerată vacantă, o altfel de interpretare conducând la îngrădirea accesului acesteia la justiţie, ori nimeni nu poate împiedica accesul unei persoane la justiţie fără încălcarea art. 21 din Constituţia României.

Cât priveşte motivul de recurs referitor la excepţia lipsei de interes a reclamantei în formularea acţiunii, tribunalul constată că din cererea de chemare în judecată şi actele depuse la dosar şi în special sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale formulată de reclamantă, rezultă că, prin acţiunea sa, aceasta urmăreşte recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra terenului rămas în succesiunea defuncţilor, dar şi asupra construcţiei casă de locuit ce a aparţinut defuncţilor, respectiv constituirea unui înscris constatator al dreptului său de proprietate asupra imobilelor.

Aşadar, este lipsit de relevanţă faptul că nimeni nu contestă calitatea sa de moştenitor şi că are posesia bunurilor succesorale, câtă vreme reclamanta şi nici defuncţii nu au deţinut vreun titlu de proprietate pentru casa de locuit situată în corn. Ghimpaţi, iar reclamanta nu poate dovedi prin acte autentice transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului către sine în faţa terţilor şi a autorităţilor, acesta fiind folosul practic pe care îl poate obţine exclusiv prin concursul instanţei.

în plus, câtă vreme, faţă de data decesului părinţilor săi, reclamanta nu se mai află în termenul de 6 luni de acceptare a succesiunii, aceasta nu mai poate uza de procedura nelitigioasă notarială de dezbatere a succesiunii, astfel că pentru constatarea situaţiei juridice invocate de aceasta, aceea a acceptării în termen a succesiunii defuncţilor, justifică un interes în obţinerea unei hotărâri judecătoreşti.

în consecinţă, Tribunalul constată că în mod legal instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Statul Român, pronunţând hotărârea în contradictoriu cu acesta, aşa încât, în baza art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 5552/22.10.2009.

1

Domenii speta

Spete similare