Drept procesual civil. Necercetarea fondului de catre instanta de apel.
Neanalizarea de catre instanta de apel a starii de fapt sub niciun aspect si neexaminarea motivelor de apel echivaleaza cu necercetarea cererii de apel, încalcând garantiilor unui proces echitabil, astfel cum sunt statuate prin art. 6 alin.1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Sectia civila - Decizia civila nr. 115/12 martie 2009
Prin actiunea înregistrata la 11.10.2006 pe rolul Judecatoriei Agnita sub dosar nr. 359/174/2006, astfel cum a fost precizata, reclamantul A.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtii V.M. si V.E., sa se stabileasca linia de granita între imobilele partilor si sa fie obligati pârâtii sa-i respecte reclamantului dreptul de proprietate asupra suprafetei de aproximativ 2000 mp pe care au ocupat-o.
Pârâtii au solicitat respingerea actiunii invocând lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtului V.M. si nulitatea precizarii de actiune privind pe pârâta V.E. întrucât nu sunt îndeplinite cerintele art. 112 Cod procedura civila.
Prin sentinta civila nr. 402/2007, Judecatoria Agnita a admis actiunea si a stabilit linia de granita între imobilul înscris în CF 6046 Agnita, nr. top 196, nr. cadastral 1885/6, proprietatea reclamantului si imobilul cu nr. cadastral 1885/7, aflat în posesia pârâtilor, pe aliniamentul 6-8 din expertiza întocmita în cauza.
Pârâtii au fost obligati sa-i respecte reclamantului dreptul de proprietate asupra fâsiei de 918 mp pe aliniamentul 4 – 6 – 8 si sa-i lase aceasta suprafata în deplina folosinta si posesie si au fost obligati la plata sumei de 1078,60 lei cheltuieli de judecata, fiind respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca reclamantul este proprietarul terenului cu nr. cadastral 1885/6 care se învecineaza cu terenul cu nr. cadastral 1885/7, folosit de pârâti. Din raportul de expertiza întocmit în cauza, instanta de fond a constatat ca pârâtii ocupa o suprafata de 918 mp din terenul reclamantului.
În privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, prima instanta a retinut ca aceasta exceptie este neîntemeiata, deoarece actiunea în granituire poate fi îndreptata fie împotriva proprietarului fondului limitrof, fie împotriva titularului unui alt drept real, inclusiv al dreptului de folosinta. Pârâtii, desi nu au depus la dosar titlul de proprietate, au recunoscut ca sunt proprietarii parcelei învecinate cu reclamantul.
Împotriva acestei sentintei au declarat apel pârâtii V.M. si V.E aducându-i critici de nelegalitate si netemeinicie.
Acestia sustin ca instanta de fond nu s-a pronuntat asupra exceptiei acre nu a fost invocata, respectiv lipsa calitatii procesuale pasive a pârâtei V.E..
Se mai arata ca prima instanta a respins în mod nelegal si nemotivat efectuarea contraexpertizei, proba care a fost solicitata în termenul legal, apelantii invocând în fata primei instantei inadvertente în concluziile expertizei, raportat la modul de folosinta.
Prin decizia civila nr. 403/2008, Tribunalul Sibiu a admis apelul pârâtilor, a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâtul V.M. si a stabilit linia de granita între imobilele în litigiu pe aliniamentul C1 – D1, conform expertizei întocmita de experti în apel.
Apelantii pârâti au fost obligati sa îi restituie reclamantului în deplina proprietate si folosinta suprafata de 40 mp, delimitata de punctele C1- C – I, au fost înlaturate dispozitiile contrare si au fost pastrate celelalte dispozitii din hotarârea atacata.
Intimatul a fost obligat sa plateasca apelantilor cheltuieli de judecata în suma de 1407,15 lei.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de apel a retinut ca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive trebuia respinsa deoarece, desi în CF figureaza doar V.E., bunul a fost dobândit în timpul casatoriei si se bucura de prezumtia de comunitate.
Pe fondul cauzei, instanta a retinut ca din expertiza întocmita în apel rezulta ca suprafata ocupata de pârâti este de 40 mp, iar aceasta varianta de granituire este mai echitabila, încadrata în realitatea zonei de referinta, care permite ca relatiile de vecinatate ale partilor sa nu ramâna tensionate.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul, sustinând ca expertiza administrata în apel nu are legatura cu natura litigiului, întrucât este o lucrare topografica, iar lotul pârâtilor nu este înscris în CF.
Instanta de apel nu îsi putea baza hotarârea de granita pe aceasta expertiza, care nu a avut în vedere dezmembrarea ulterioara a imobilului reclamantului.
Se mai sustine ca în mod eronat instanta de apel si-a întemeiat solutia pe concluzia expertilor si a apreciat tendentios ca nu s-a ales o varianta legala de granituire, ci una considerata echitabila, cu justificarea ca relatiile de vecinatate sa nu ramâna tensionate.
O ultima critica vizeaza gresita retinere a culpei procesuale a reclamantului si obligarea la cheltuieli de judecata în favoarea pârâtilor apelanti.
Recursul este legal timbrat.
Pârâtii – intimati au solicitat respingerea recursului si mentinerea ca temeinica si legala a deciziei atacate.
Verificând legalitatea deciziei prin prisma criticilor formulate, Curtea a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 261 Cod procedura civila, hotarârea judecatoreasca trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au înlaturat cererile partilor.
Decizia instantei de apel face referire tangential la expertiza întocmita în calea de atac, dar nu lamureste starea de fapt.
Instanta de apel nu analizeaza starea de fapt sub nici un aspect, nu examineaza motivele de apel si nu arata considerentele pe care îsi întemeiaza solutia, respectiv argumentele pentru care înlatura în totalitate probele administrate si analizate de prima instanta.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat în mod constant ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin 1 din Conventie înglobeaza, între altele, dreptul partilor de a prezenta observatiile pe care le considera elocvente pentru cauza lor.
Conventia nu doreste sa garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective, iar acest drept nu poate trece drept efectiv, decât daca observatiile sunt examinate riguros de instanta sesizata.
Ca urmare, art. 6 implica în special, în sarcina instantei, obligatia de a examina efectiv mijloacele, argumentele si probele propuse partilor. Cu alte cuvinte, notiunea de „proces echitabil” cere ca o instanta interna care nu si-a motivat decât pe scurt hotarârea, sa fi examinat cu adevarat problemele esentiale ce i-au fost supuse atentiei (cauza Boldea contra României).
Raportat la aceste principii, se constata ca instanta de apel nu a examinat sub nici un aspect motivele de apel si nu a analizat starea de fapt, ceea ce echivaleaza cu necercetarea cererii de apel.
Fata de aceste considerente, Curtea a admis recursul reclamantilor, a casat decizia atacata si a trimis cauza Tribunalului Sibiu pentru rejudecarea apelului.