22. Dreptul muncii. Stimulente primite de un consilier juridic din cadrul Ministerului Justitiei în perioada 2006 - 2008. Solicitarea acestora si de catre asistentii judiciari.
Dreptul muncii. Stimulente primite de un consilier juridic din cadrul Ministerului Justitiei în perioada 2006 - 2008. Solicitarea acestora si de catre asistentii judiciari
Deciziile Curtii Constitutionale nr. 818/8198/820
din 3 iulie 2008, art. 14 C.E.D.O.
În conditiile unei non-identitati între asistentii judiciari din cadrul instantelor si consilierii juridici din Ministerul Justitiei, raportata la specificul muncii fiecaruia, nu poate fi vorba despre o situatie identica sau asemanatoare care sa implice un tratament - în ce priveste remunerarea - egal.
Curtea de Apel Bacau – Sectia civila, minori si familie,
conflicte de munca si asigurari sociale
Decizia civila nr. 1105 din 05 octombrie 2009
Prin sentinta civila nr. 589/15.06.2009 pronuntata de T. Nt. în dosarul nr. 911/103/2009 s-a respins ca nefondata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului M.F.P., exceptie invocata de acest pârât prin reprezentantul legal D.G.F.P.Nt.
A fost admisa actiunea formulata de reclamantii V.B.G. s.a.. Neamt în contradictoriu cu pârâtii M.J.L.C., CA. Bc, T. Nt, M. F. P. si în consecinta:
A obligat pârâtii sa plateasca, fiecarui reclamant, cu titlu de despagubiri, echivalentul stimulentelor primite în perioada 2006 - 2008 de un consilier juridic din cadrul Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, asimilat magistratilor, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei si pâna la momentul platii efective.
A obligat pârâtul M.F.P. sa aloce si sa includa în bugetul pârâtului M.J.L.C. sumele acordate reclamantilor cu titlu de despagubiri prin prezenta hotarâre.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele : Prin cererea înregistrata pe rolul T. Nt. - sub nr. 911/103/2009 reclamantii V. B. s.a., au solicitat în contradictoriu cu pârâtii M.J., T.Nt., C.A.Bc si M.Ec.F. obligarea acestora sa îi plateasca fiecarui reclamant, cu titlu de daune, echivalentul stimulentelor primite în perioada 2006 -2008 de un consilier juridic asimilat magistratilor din cadrul MJ.
Au mai solicitat ca aceste sume sa fie actualizate, de la data nasterii dreptului la actiune, pâna la plata efectiva, obligarea pârâtului M.Ec.F. sa vireze M.J. sumele necesare efectuarii platii.
Analizând probatoriul administrat si sustinerile partilor tribunalul a constatat ca actiunea de fata este întemeiata urmând a fi admisa, iar exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtului M.Ec.F. va fi respinsa, pentru urmatoarele considerente:
Pentru magistratii judecatori, cu care reclamantii, ce detin functia de asistenti judiciari sunt asimilati - având în vedere ca de la numirea în functie salarizarea acestora s-a realizat în temeiul Legii nr. 50/1996 cu modificarile ulterioare, iar apoi aceasta a fost reglementata prin aceleasi acte normative ca si pentru magistrati, respectiv prin OUG nr. l77/2002,OUG nr. 26/2007 si Legea nr.45/2007 - dispozitiile art. 3 alin. 1 din Normele interne prevad ca principalele criterii de repartizare individuala a stimulentelor constau în rezultatele meritorii în activitate, care se apreciaza, în principal, în raport de numarul de dosare rulate, numarul de hotarâri pronuntate si numarul de sedinte la care au participat, complexitatea cauzelor solutionate, operativitatea în solutionarea cauzelor, în raport de volumul de activitate si complexitatea cauzelor, lipsa unei sanctiuni disciplinare în cele 12 luni anterioare acordarii stimulentului, aportul direct la realizarea unor masuri prevazute în Strategia de reforma a sistemului judiciar.
S-a retinut ca, acordarea stimulentelor din fondul constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa se faca în baza criteriilor obiective prevazute în art. 2 si 3 din Normele interne, în functie de realizarile individuale în activitatea fiecareia dintre persoanele premiate.
Cu alte cuvinte, pentru înlaturarea arbitrariului în acordarea stimulentelor, în ordinul ministrului justitiei trebuie sa se indice în ce constau meritele fiecarei persoane premiate - iar aceasta nu se poate face decât prin motivarea lui.
Practic concluzia care s-a desprins din analizarea motivatiilor ordinelor aflate la dosar si a categoriilor de personal ce au beneficiat de aceste premii, este aceea ca respectivul fond a fost utilizat cu destinatia clara de a mari exclusiv -cu exceptiile mai sus mentionate -veniturile salariale ale personalului din minister, pentru ca din probele de la dosar se desprinde concluzia ca premierea s-a facut lunar, iar nu de putine ori si cu alte prilejuri, cum ar fi de exemplu : Ziua Justitiei (OMJ nr. 1778/C/09.07.2007, f 110 - 116), luna cadourilor (OMJ nr. 3449/C/l3.12.2007, f. 160 - 169), cu prilejul integrarii României în Uniunea Europeana (OMJ nr. 2360 din octombrie 2006, f. 62 - 66).
Ca este asa reiese fie din faptul ca în marea majoritate a cazurilor persoanele care îndeplineau aceeasi functie au primit aceeasi suma (ex. OMJ nr. 3449/C/l3.12.2007), fie din faptul ca s-a acordat aceeasi suma indiferent de functie (de ex. OMJ nr. 3421/C/12.12.2007), dar si din faptul ca, fara exceptie, întreg personalul din minister a fost premiat (în anexa la OMJ nr. 3449/C/13.12.2007 lista salariatilor ministerului care au fost premiati cuprinde 376 de nume, iar suma totala a stimulentelor acordate este de 1.049.739 lei, revenind în medie câte 2792 lei/salariat).
Procedând astfel pârâtul M.J. a aplicat reclamantilor un tratament discriminatoriu în privinta acordarii stimulentelor din fondul constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, deoarece în perioada 2006 - 2008 nici unul dintre ei nu a fost premiat în conditiile în care - spre deosebire de personalul pârâtului - ei au contribuit la alimentarea acestui fond.
Tratamentul discriminatoriu este si mai evident în conditiile în care din Normele interne privind repartizarea fondului reiese ca magistratii si personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti se bucura de drepturi egale cu celelalte categorii de personal în privinta repartizarii stimulentelor. Ei au fost însa înlaturati fara nici o explicatie de la acordarea lor - desi nu ministrul justitiei este cel care decide daca un salariat din cadrul instantelor judecatoresti merita sau nu sa fie stimulat, ci colegiile de conducere ale acestora în timp ce prin ordinele incriminate întregul personal din subordine a fost premiat, fara sa se indice criteriile de la art. 3 din Normele interne în baza carora s-a facut aceasta.
În aceasta situatie, chiar daca acordarea stimulentelor nu este garantata de lege personalului din sistemul justitiei, ci reprezenta doar o vocatie pentru el, este greu de explicat cum vocatia salariatilor M.J. s-a transformat într-un drept încasat lunar.
Ori, ministrul justitiei în exercitarea atributiilor sale de ordonator principal de credite conferite de prevederile art. 1 alin. 3 din Normele interne, nu poate acorda stimulente în mod discretionar, doar anumitor categorii de personal, fara a încalca principiul nediscriminarii în cadrul relatiilor de munca prevazut de art. 5 din Codul muncii.
Desigur, activitatea de elaborare a noilor coduri nu trebuie exclusa din rândul celor ce trebuie avute în vedere la acordarea stimulentelor, cu atât mai mult cu cât alin. 4 din Normele interne prevede expres aceasta posibilitate, însa alin. 5 din Norme dispune ca „în acordarea stimulentelor prevazute la alin. (4) se au în vedere natura activitatilor, importanta acestora pentru promovarea si realizarea obiectivelor generale ale M.J., inclusiv a celor cuprinse în Strategia de reforma a sistemului judiciar, modul de realizare a activitatilor în termenele stabilite."
O alta concluzie care se desprinde din aceste prevederi, despre care s-a facut vorbire si mai sus, este ca motivarea ordinelor de acordare a stimulentelor, cu indicarea meritelor personale ale fiecarui salariat premiat, este esentiala pentru înlaturarea oricarui abuz. în acest context, teza a Il-a a alin. 4 a art. 3 din Norme, potrivit carora „Motivarea ordinului de acordare a stimulentelor va cuprinde indicarea perioadei de activitate avute în vedere si indicarea lucrarilor, evenimentelor, activitatilor în considerarea carora s-au acordat stimulentele " nu reprezinta un element de noutate, ci o precizare expresa a ceea ce era pâna atunci doar subînteles.
Tribunalul apreciaza ca din motivele aratate tratamentul discriminatoriu la care au fost supusi reclamantii nu a avut un scop legitim, justificat obiectiv, metoda lui de atingere nu a fost adecvata si a adus atingere principiului egalitatii în fata legii care presupune, conform Deciziei nr. 135/05.11.1996 a CC, „instituirea unui tratament egal pentru situatii care, în functie de scopul urmarit, nu sunt diferite."
Totodata, tribunalul apreciaza ca în cauza sunt incidente prevederile art. 14 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale referitoare la interzicerea discriminarii.
În ceea ce priveste apararea pârâtului M.F.P., invocata pe cale de exceptie, privind lipsa calitatii sale procesuale pasive, aceasta va fi înlaturata întrucât executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice se realizeaza din sumele aprobate prin bugetele acestora, astfel ca îi revine îndatorirea sa asigure sumele necesare efectuarii platilor.
Plata sumelor cuvenite reclamantilor se va face în functie de indicele de inflatie, conform art. 1084 C. civ., aspect ce trebuie interpretat nu ca o sanctiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care reclamantii sunt îndreptatiti sa o pretinda pentru repararea pierderii suferite, deoarece scaderea puterii de cumparare a sumelor datorate cu titlu de despagubiri nu se poate înlatura decât prin actualizarea lor cu indicele de inflatiei.
Împotriva acestei sentinte au promovat recurs D.G.F.P. Nt. în numele si pentru M.F.P. si M.J.L.C., recursuri declarate si motivate în termen, legal scutite de plata taxei de timbru si înregistrate pe rolul C.A.Bc. sub nr. 911/103/2009.
Recursul M.J.L.C. critica solutia primei instante pentru urmatoarele considerente :
- instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti în sensul art. 304 pct. 4 cod pr. civila;
- s-a facut o gresita aplicare a dispozitiilor legale, motiv prevazut de art. 304 pct. 9 cod pr. civila.
Recursul D.G.F.P. în numele si pentru M.F.P.
Critica solutia primei instante invocând ca în mod gresit s-a retinut faptul ca ar avea calitate procesuala pasiva atâta timp cât nu poate fi confundat cu Statul Român si cu bugetul de stat. Pe fond considera solutia netemeinica si nelegala.
Examinând recursurile Curtea constata urmatoarele:
În ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive:
Art. 1 din O.U.G. 22/2002 aprobata prin Legea 282/2002 prevede faptul ca executarea obligatiilor publice, în temeiul unor titluri executorii se realizeaza din sumele asigurate prin bugetul de stat cu titlu de cheltuieli, la care se încadreaza obligatia de plata respectiva.
Totodata, potrivit art. 19 din Legea 500/2002 privind finantele publice, M.F.P. coordoneaza actiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar si anume pregatirea bugetelor anuale, ale legilor de rectificari, precum si ale legii privind aprobarea contului general de executie, iar potrivit art. 3 alin.l pct. 2 din O.U.G. 2108/2005 în îndeplinirea functiilor sale, M.F.P. are în principal urmatoarele atributii - elaboreaza proiectul bugetului de stat, al legii bugetelor anuale si raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum si proiectul legii de modificare a bugetului de stat, operând rectificarile corespunzatoare.
Concluzionând, rolul M.F.P. este de a raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum si de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete.
În mod corect asadar instanta de fond a retinut calitatea procesuala a M.F.
Cu privire la aplicabilitatea deciziilor 818/819/820 din 3 iulie 2008 ale C. C. instanta apreciaza urmatoarele:
Deciziile sus-mentionate au în vedere cazul în care instantele de judecata ar înlocui norme cu putere de lege cu norme create pe cale judiciara sau norme cuprinse în alte acte normative, ceea ce nu e cazul în speta, întrucât prin cererea dedusa judecatii reclamantii au solicitat despagubiri, si nu drepturile cuprinse în alt act normativ. Deciziile nu înlatura dreptul si obligatia instantei de a acorda despagubiri în caz de discriminare. Chiar daca deciziile CC. ar fi interpretate in sensul ca instantele de judecata nu ar putea acorda despagubiri in caz de discriminare, acesta ar contraveni normelor conventionale. Astfel, decizia Curtii Constitutionale are caracterul unei legi, general obligatorii. Ea reprezinta norma interna, in timp ce art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale reprezinta natura internationala. Apreciindu-se ca între norma interna si norma internationala exista neconcordante. Curtea va da prelevanta normei de drept international.
Cu privire la celelalte motive de recurs ce vizeaza existenta sau nu în cauza a unor discriminari constata urmatoarele:
Intimatii - contestatori au calitatea de asistenti judiciari în cadrul T.Nt., solicitând sa fie platite de catre recurentii - pârâti echivalentul stimulentelor primite în perioada 2006 -2008 de un consilier juridic asimilat magistratilor din cadrul M.J..
În conditiile unei non-identitati între asistentii judiciari din cadrul instantelor si consilierii juridici din M.J., raportata la specificul muncii fiecaruia, se apreciaza ca nu poate fi vorba despre o situatie identica sau asemanatoare care sa implice un tratament - în ce priveste remunerarea- egal. În caz contrar s-ar ajunge la un arbitrariu, fiecare salariat din sistemul bugetar sau privat apreciind ca este discriminat fata de altul care lucreaza în acelasi sistem.
Modalitatea de remunerare a unei categorii de salariati este alegerea statului, doar în cazul unei neegalitati de tratament între persoane aflate în situatii identice sau asemanatoare (ceea ce nu s-a constatat în speta dedusa judecatii) instanta poate acorda despagubiri.
Cum acest motiv de recurs este întemeiat, Curtea apreciaza ca nu se mai impune a se analiza celelalte motive de recurs.
Asa fiind, fata de cele ce preced, în baza disp. art. 312 cod pr. civila se vor admite recursurile, se va modifica în parte sentinta recurata în sensul ca va respinge actiunea ca nefondata. Se vor mentine dispozitiile privitoare la respingerea exceptiei lipsei calitatii pasive a M.F.