Politistii din cadrul M.I.R.A. nu pot pretinde drepturile salariale care se acorda politistilor detasati în cadrul altor autoritati.
Prin actiunea înregistrata la Tribunalul Dolj, reclamantul Beica Adrian a chemat în judecata pe pârâtii Ministerul Administratiei si Internelor Bucuresti si Inspectoratul Judetean de Politie Dolj, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta, sa fie obligati în solidar la plata diferentelor de drepturi de natura salariala, rezultate ca urmare a aplicarii sporului de 30%, actualizat în functie de indicele de inflatie calculat de la data când trebuiau acordate lunar sporurile si pâna la data achitarii efective, precum si obligarea la plata dobânzilor legale pâna la momentul efectuarii platilor.
S-a solicitat de asemenea obligarea MIRA sa vireze fondurile banesti necesare achitarii despagubirilor solicitate.
În motivare a aratat ca este functionar public cu statut special în cadrul IPJ Dolj, fiind desemnat ca organ de cercetare al politiei judiciare prin Ordin al MIRA, cu avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, în baza dispozitiilor art.201 alin.3 Cod pr.penala si art.2 alin.3 din Legea 364/2004, privind organizarea si functionarea politiei judiciare.
A mai aratat ca, potrivit art.28 din OUG 43/2002, ofiterii si agentii de politie judiciara detasati la DNA primesc un spor de 30% din salariul de baza lunar, spor ce a fost prevazut de lege si pentru procurorii DNA sau pentru judecatorii care compun completele specializate în judecarea infractiunilor de coruptie.
A considerat reclamantul ca s-a creat o discriminare între cele doua categorii, desi acestia desfasoara activitati similare , au aceeasi pregatire. A invocat Hotarârea nr. 185 din 22.07.2005 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii.
S-a depus la dosar copie de pe hotarârea susmentionata.
Pârâtii au formulat întâmpinare, solicitând respingerea cererii pe motiv ca nu exista discriminare întrucât s-a aplicat un criteriu de selectie prevazut de OG 137/2000.
S-a mai aratat ca dispozitiile legale sunt date cu respectarea Constitutiei, ca petentul nu a avut niciodata calitatea de ofiter detasat DNA si ca instantei de judecata nu îi este permis a se pronunta cu privire la oportunitatea , legalitatea sau neconstitutionalitatea dispozitiilor invocate .
IPJ Dolj a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune pentru perioada cuprinsa între 01.09.2002 si 01.06.2004, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii.
Tribunalul Dolj, prin sentinta nr. 4394din 20 noiembrie 2007 a respins actiunea reclamantului.
În considerentele sentintei s-a retinut ca reclamantul nu poate beneficia de dispozitiile legale cu caracter special aplicabile ofiterilor ce-si desfasoara activitatea în cadrul DNA, structura cu personalitate juridica ce functioneaza în cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, deoarece este organ de cercetare al politiei judiciare în cadrul IPJ Dolj, iar Legea 364/2004 face distinctie între politia judiciara, ce este organizata si functioneaza în cadrul MIRA si politia judiciara a Parchetului National Anticoruptie..
Cu privire la sustinerile reclamantului referitoare la discriminarea sa în raport cu ofiterii si agentii politiei judiciare detasati la DNA, s-a retinut ca sunt neîntemeiate, diferentierea de tratament având la baza un criteriu obiectiv, acela al modificarii raporturilor de munca a acestora din urma, prin detasarea din cadrul unei institutii care face parte din structura MIRA, în cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, structura cu personalitate juridica din cadrul Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie.
S-a retinut ca reclamantul nu poate beneficia de dispozitiile prevazute de art.28 din OUG 43/2002 (pentru perioada cât acestea s-au aflat în vigoare), nefiind detasat la DNA, precum si faptul ca în cauza nu se identifica o situatie discriminatorie bazata pe criteriile prevazute de art.2 din OG 137/2002 R.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul Beica Adrian, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
În motivarea recursului s-a sustinut ca potrivit art. 28 alin. 1 lit. a din Legea nr. 360/2002 privind statutul politistului, politistul are dreptul la un salariu lunar compus din salariul de baza, indemnizatii sporuri, premii ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege, respectiv OG 38/2003 care reglementeaza salarizarea politistilor.
Se mai sustine ca majorarea cu 30% a salariului solicitata este prevazuta de art. 28 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA cu modificarile ulterioare pentru ofiterii de politie judiciara din cadrul acestuia, cât si pentru cei încadrati în unitatile apartinând Politiei Române.
În motivele de recurs formulate s-a sustinut ca sentinta pronuntata de instanta de fond este nelegala si netemeinica, deoarece nu s-a acordat sporul de 30% din salariul de baza cuvenit, potrivit prevederilor art. 28 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
A aratat reclamantul ca a fost delegat în repetate rânduri sa efectueze acte de cercetare, inclusiv în cauzele de coruptie aflate în competenta organelor de cercetare ale politiei judiciare, desfasurându-si activitatea sub conducerea, supravegherea si controlul procurorului, potrivit dispoz.art.8 alin.1 din Legea 364/2004.
Recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arata în continuare:
În speta, reclamantul si-a desfasurat activitatea ca functionar public cu statut special în cadrul IPJ Dolj.
Sporul de 30% din salariul de baza este prevazut de art. 28 alin. 5 din OUG nr. 43/2002 privind DNA.
Pentru a putea beneficia de acest spor, trebuie ca intimatul reclamant sa fi functionat în cadrul DNA, ca ofiter de politie judiciara .
Recurentului reclamant îi sunt aplicabile prevederile OG 38/2003 privind salarizarea politistilor, care nu prevede acordarea acestui spor.
Dreptul salarial solicitat de reclamant se aplica politistilor din cadrul DNA, iar diferentierea salariala se bazeaza pe criteriul obiectiv al detasarii acestora în cadrul unor institutii care nu face parte din structura MIRA, astfel încât nu sunt aplicabile prevederile OG 137/2000, care cuprinde criteriile de discriminare.
Prin urmare, diferentierea de tratament la acordarea drepturilor salariale este stabilita în raport de institutia unde-si desfasoara activitatea pe perioada detasarii, respectiv în cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.
Întrucât dreptul de a beneficia de un spor salarial de 30% din salariul de baza nu este prevazut în lege pentru politistii care efectueaza acte de cercetare si care functioneaza în cadrul structurilor MIRA, judecatorul nu poate extinde sfera de aplicare a unor drepturi de la o categorie profesionala cu un anumit specific, la o alta categorie profesionala.
Niciodata politistii din cadrul MIRA nu au avut prevazut în lege dreptul pe care-l solicita reclamantul, asa încât nu se poate pune în discutie, eventual, aplicarea legii în timp.
Judecatorul nu se poate transforma în legislator pozitiv, în sensul de a introduce drepturi salariale suplimentare, fata de cele prevazute în legea care reglementeaza domeniul de activitate în care functioneaza partea.
Curtea mai precizeaza ca politistii detasati în cadrul altor autoritati sau institutii beneficiaza în baza art.37 din OG 38/2003 de salariul functiei respective si de celelalte drepturi legal cuvenite.
Întrucât OG 43/2002 prevedea drepturi specifice pentru politistii care functioneaza în cadrul DNA, acestia au încasat legal sumele cuvenite, iar politistii care functionau în unitatile MIRA nu pot pretinde dreptul respectiv, pentru considerentele deja expuse.
Având în vedere motivele enuntate, Curtea va respinge recursul reclamantului, sentinta primei instante fiind legala si temeinica.????