Efectuarea unor acte de administrare şi de conservare, în perioada acordată pentru depunerea unui plan de reorganizare. Autorizarea de către judecătorul sindic.

Dosar Nr. 3299 COM (20.05.2002)

Efectuarea unor acte de administrare si de conservare, în perioada acordata pentru depunerea unui plan de reorganizare. Autorizarea de catre judecatorul sindic.

Cererile debitoarei fata de care s-a dispus deschiderea procedurii, formulate în perioada de prelungire a termenului pentru depunerea unui plan de reorganizare, referitoare la autorizarea de catre judecatorul sindic a vânzarii unor bunuri perisabile si deblocarii conturilor bancare, nu sunt întemeiate.

Pâna la confirmarea planului de reorganizare sau de lichidare, debitorul este în drept sa efectueze orice acte de administrare sau de conservare a patrimoniului sau, indiferent daca în cursul procedurii a fost desemnat sau nu un administrator judiciar.

Prin încheierea pronuntata la 01.04.2002, judecatorul sindic a dispus, în raport de prevederile art.31 din Legea nr. 64/1995 republicata, deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului fata de S.C. FRUVIMED S.A.Medgidia, fiind emise notificari creditorilor , pentru comunicarea situatiei societatii debitoare.

La cererea societatii s-a încuviintat prelungirea termenului de depunere a planului de reorganizare prin continuarea activitatii.

Ulterior acestui moment si pâna la data verificarii îndeplinirii conditiilor impuse de lege pentru confirmarea unui plan, debitoarea a solicitat judecatorului sindic sa aprobe comercializarea vinului aflat în stoc, gajat în favoarea creditoarei B.C.R.-Sucursala Medgidia conform contractului de gaj fara deposedare nr. 1/ 07.062001, precum si deblocarea conturilor bancare deschise la un numar de cinci banci comerciale .

Cererea de încuviintare a vânzarii marfii în stoc a fost motivata pe împrejurarea ca existenta gajului ar face posibila valorificarea ei fara acordul judecatorului sindic, însa acest acord dat prin hotarâre judecatoreasca ar împiedica orice contestatie ulterioara, ce ar putea fi formulata de ceilalti creditori pivilegiati sau chirografari asupra distribuirii pretului obtinut.

Valorificarea cantitatii de vin, argumentata si pe aspecte legate de perisabilitatea produsului, se impune în aceasta etapa procesuala – în opinia debitoarei – ca urmare a faptului ca administratorii societatii se supun, sub aspectul activitatii desfasurate, controlului judecatorului sindic.

Cât priveste deblocarea conturilor bancare, debitoarea a sustinut ca aceasta masura a fost luata printr-o actiune pe dreptul comun, formulata de creditorul gajist B.C.R. – Sucursala Medgidia, iar la data sesizarii judecatorului sindic se afla în imposibilitate de a desfasura orice activitate, inclusiv efectuarea de cheltuieli pentru îngrijirea culturilor, conservarea patrimoniului si plata salariatilor.

Ambele cereri formulate de debitor, prin administratori, au fost respinse ca nefondate.

1. Sub aspectul cererii de încuviintare a valorificarii bunului gajat, au fost retinute urmatoarele considerente :

Garantiile reale mobiliare, destinate sa asigure îndeplinirea unei obligatii, acorda creditorului garantat dreptul de a-si satisface creanta cu bunul afectat garantiei înaintea oricarui altui creditor negarantat si înaintea altor creditori ale caror garantii reale au rang de prioritate inferior.

Titlul VI al Legii nr. 99/1999 cuprinde dispozitii speciale cu privire la gajul comercial, iar textul art. 63 prevede ca în cazul în care debitorul nu îsi îndeplineste obligatia, creditorul are dreptul de a-si satisface creanta cu bunul afectat garantiei. În acest sop, creditorul are dreptul sa ia în posesie, pe cale amiabila, bunul afectat garantiei sau produsele rezultate din valorificarea acestuia.

Dispozitiile art. 86 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999 prevad ca declansarea procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 nu suspenda masurile întreprinse de creditor în vederea executarii gajului comercial, însa acesta trebuie sa ceara permisiunea judecatorului sindic de a lua în posesie bunul gajat. În acest sens, judecatorul sindic va dispune predarea catre creditor a acestui bun al debitorului, iar dupa luarea în posesie, creditorul îsi va putea satisface creanta prin valorificarea gajului, fara interventia judecatorului sindic.

În considerarea acestor dispozitii legale, cererea debitoarei de încuviintare, de catre judecatorul sindic , a vânzarii bunului gajat, este criticabila atât sub aspectul calitatii procesuale active, titularul unei asemenea cereri fiind – în lumina dispozitiilor invocate - creditorul gajist, iar nu debitorul, cât si din perspectiva obiectului, câta vreme se solicita direct vânzarea bunului gajat, iar nu aprobarea luarii lui în posesie de catre beneficiarul garantiei.

Sustinerile referitoare la deprecierea iminenta a produsului nu au relevanta, întrucât debitoarea îsi pastreaza dreptul de administrare asupra patrimoniului propriu pâna la momentul ridicarii acestui drept, prin hotarâre judecatoreasca.

2. Cererea de deblocare a conturilor bancare este, de asemenea, nefondata.

Dupa primirea notificarii privind deschiderea procedurii, debitorul este obligat sa deschida la banca la care îsi are deschis contul pentru operatiunile sale curente, un cont distinct pe numele averii sale, destinat sa suporte toate cheltuielile aferente procedurii.

Daca debitorul nu se conformeaza îndatoririi prevazute de lege, contul va fi deschis de administrator/lichidator în urma unei încheieri a judecatorului sindic, data în baza art. 18 lit. k si art. 23 din Legea nr. 64/1995 republicata.

Potrivit art. 71 din Legea nr. 64/1995 republicata, daca debitorul îsi declara intentia de a-si reorganiza activitatea si ulterior planul de reorganizare este confirmat, el va putea sa-si conduca activitatea si sa-si administreze averea, sub supravegherea administratorului, pâna când judecatorul sindic va dispune motivat ca reorganizarea sa înceteze si sa se faca lichidarea averii debitorului.

Textul enuntat reflecta faptul ca în stadiul actual al procedurii – deci pâna la confirmarea planului de reorganizare – debitorul este în masura sa-si administreze singura averea, fara a avea nevoie de aprobarea judecatorului sindic.

Aceasta ipoteza se refera implicit si la posibilitatea debitoarei de a dispune închiderea conturilor sale si de a dispune bancilor transferul sumelor existente în contul de lichidare, iar efectuarea eventualelor cheltuieli impuse de continuarea activitatii va fi supusa analizei de oportunitate, în cursul procedurii.

(sentinta civila nr. 3299 COM/20.05.2002. Prin decizia civila nr. 669/2002, Curtea de Apel Constanta a admis recursul si a modificat în parte hotarârea, în sensul ca a aprobat comercializarea vinului din stoc, gajat în favoarea creditorului gajist, cu remiterea catre acesta a 50% din suma astfel obtinuta. Au fost mentinute celelalte dispozitii. S-a apreciat ca daca o atributie este data prin lege lichidatorului, aceeasi operatiune poate fi încuviintata de judecatorul sindic.S-a considerat, totodata, ca dat fiind acordul creditorilor, inclusiv al celui cu garantie asupra bunului, judecatorul sindic urma sa încuviinteze valorificarea cantitatii de produs perisabil.)