Efectul întreruptiv al cursului prescriptiei în ceea ce priveste faptul material de stapânire a terenului de catre promitentului – cumparator.
Incidenta dispozitiilor art.16 alin.1 lit.A din Legea 167/1958.
Antecontractul de vânzare – cumparare a unui imobil este o promisiune bilaterala de a contracta. În caz de neexecutare a obligatiei asumate, raspunderea este contractuala iar executarea în natura a obligatiei de a face se asigura prin actiunea personala având ca obiect pronuntarea unei hotarâri care tine loc de act de vânzare – cumparare.
Conform dispozitiilor art. 5, alin. 2, titlul X din Legea 247/2005 „ în situatia în care dupa încheierea unui antecontract cu privire la teren, una din parti refuza ulterior sa încheie contractul partea care si-a îndeplinit obligatia poate sesiza instanta care va pronunta o hotarâre care sa tina loc de contract „.
De asemenea, conform dispozitiilor art. 1077 Cod civil, în cazul neîndeplinirii obligatiei de a face „ creditorul poate sa fie autorizat a o aduce el la îndeplinire, cu cheltuiala debitorului „.
Actiunea personala având ca obiect pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act de vânzare – cumparare este supusa termenului de prescriptie prevazut de art. 3 din Decretul 167/1958.
Termenul prescriptiei curge din momentul încheierii contractului însa atunci când promitentul - cumparator a preluat imobilul, detinerea lui cu acordul promitentului – vânzator echivaleaza cu recunoasterea dreptului acestuia, în sensul art. 16 alin.1 lit. a din Decretul 167/1958.