Elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj prev. de art. 239 alin. 2 şi 5 cod penal

Dosar Nr. (08.01.2010)

Asupra prezentului proces penal:

Prin rechizitoriul nr. ..înregistrat la aceasta instanta sub nr. ...Parchetul de pe lânga Judecatoria Buzau a pus în miscare actiunera penala si a dispus trimiterea in judecata a inculpatului DA pentru comiterea infractiunii de ultraj prev. de art. 239 al.2 si 5 c.p.

În sustinerea actului de sesizare a instantei s-a retinut ca în data de 22.05.2009 inculpatul a lovit-o pe partea vatamata UM judecator în cadrul Judecatoriei .. cu o plasa în care se afla o carte , în zona fetei , provocându-i leziuni pentru vindecarea carora au fost necesare 1-2 zile îngrijiri medicale , activitatea infractionala ce s-a desfasurat în timp ce partea vatamata îsi exercita atributiile de serviciu , în sala de judecata , în care a prezidat completul de judecata de cauze civile.

A fost audiat inculpatul care a recunoscut comiterea infractiunii.

Având in vedere dispozitiile art. 70 al.2 c.p.p. precum si dispozitiile art. 329 al.1 si 2 c.p.p. în sensul ca inculpatul a recunsocut comiterea faptei, dupa ce i s-a adus la cunostinta ca are dreptul sa nu faca declaratii publice , iar acesta si procurorul au renuntat la audierea martorilor din acte, instanta a dispus ca martorii SD, PMG, MD, GMR si EM sa nu mai fie audiati.

Analizând întregul material probator administrat in cauza si anume, declaratiile partii vatamate , declaratiile inculpatului , declaratiile martorilor din acte , date în cursul urmaririi penale , concluziile certificatului medico-legal , concluziile raportului de expertiza medico-legala a inculpatului, cazierul judiciar , procesul verbal de contraventie seria ..nr...întocmit pe numele contravenientului DA instanta retine urmatoarele:

În data de 22.05.2009 magistratul judecator UM din cadrul Judecatoriei ...prezida completul de judecata , de cauze civile nr.., conform planificarii existente la nivelul conducerii instantei , activitate ce se desfasura în sala 1 începând cu ora 9,00 . Completul de judecata avea in componenta si un grefier în persoana martorei EM. Printre cauzele aflate pe rol exista si dosarul , având ca obiect divort, în care calitatea de reclamant o avea inculpatul , prezent în sala de sedinta. Asigurarea ordinii in sala se efectua de jandarmii SD si PMG. La strigarea cauzei civile a inculpatului, acesta s-a apropiat de completul de judecata si solicitându-i-se actul de identitate , a înmânat o adeverinta care atesta ca este sanatos psihic.

În cererea de chemare în judecata s-a solicitat desfacerea casatoriei prin acordul partilor.

Dupa ce magistratul judecator a acordat cuvântul pârâtei , inculpatul a devenit recalcitrant si a amenintat judecatorii spunându-i ca va sta sub nucul plantat de tatal acestuia si o sa arunce cu mizerii pe judecator. Starea de agitatie a inculpatului s-a accentuat si la un moment dat a aruncat in judecator o sacosa din material plastic , în care se afla o carte . Sacosa a lovit judecatorul în zona fetei.

Potrivit concluziilor certificatului medico-legal nr. ..eliberat de S.J.M.L. .magistratul judecator- devenit persoana vatamata si apoi parte vatamata în prezenta cauza –UM a prezentat malar si subarbital drept timefactie echimozata rosiatica de 3 centimetri diametru , dureroasa spontan si la palpare . Leziunea traumatica a putut fi produsa prin lovire cu corp dur si a necesitat pentru vindecare 1-2 zile îngrijiri medicale.

Situatia mai sus retinuta este confirmata de martorii SD, PMG, MD, GMR si EM.

Astfel martora MD a precizat ca se afla în sala de sedinta , în calitate de avocat iar completul de judecata era prezidat de partea vatamata UM „La apelul dosarului numitul DA , acesta , a început sa sdreseze cuvinte si expresii triviale … si a devenit violent fizic aruncând cu o sacosa în care se afla un obiect contondent în d-na judecator”.

De asemenea martora GMR a precizat în declaratiile sale în cursul urmaririi penale ca „ din momentul în care a fost strigata cauza lui DA acesta a avut un comportament agresiv din punct de vedere verbal . Am constatat ca nu se putea discuta cu el sub nici o forma, proferând injurii si avea un limbaj lipsit de logica”. A mai precizat martora ca magistratul judecator a manifestat maxima clementa fata de comportamentul total inadecvat al inculpatului .

Si martorii SD, PMG si EM au descris comportamentul violent al inculpatului.

Atât în faza de urmarire penala cât si în faza cercetarii judecatoresti inculpatul a recunoscut comiterea infractiunii cu precizarea ca nu-si explica comportamentul si regreta fapta comisa.

În drept , fapta inculpatului DA de a lovi un magistrat judecator –UM, purtator de autoritate de stat, în timp ce îsi exercita atributiile sale de serviciu si în legatura cu acestea , întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ultraj prev. de art. 239 alin.2 si 5 c.p.

Infractiunea de ultraj este o infractiune complexa, care protejeaza nu numai relatiile sociale referitoare la respectul autoritatii de stat ci si relatiile care asigura , onoarea, libertatea si integritatea corporala a persoanei care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. In alt fel spus , elementul material al infractiunii de ultraj cu violenta prev. de art. 239 al.2 si 5 c.p. îl constituie lovirea sau vatamarea corporala savârsita împotriva fiecareia dintre persoanele care îndeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat , în cazul de fata un magistrat judecator .

Atingerea adusa unui magistrat judecator – ca exponent al autoritatii judiciare – prin întrebuintarea de violente fizice sau verbale , este în contradictie cu valorile sociale existente într-un stat de drept , în care dreptatea este ridicata la rang de valoare suprema . Astfel de comportamente fata de un judecator sunt de natura sa afecteze grav imaginea sa publica si in final , a imaginii justitiei – dar si încrederea cetatenilor în justitie.

Incriminarea unor astfel de fapte prin dispozitiile cuprinse in art. 239 al.2 si 5 c.p. este de natura sa protejeze solemnitatea sedintelor de judecata , respectul datorat autoritatii judiciare si pentru buna desfasurare a procedurilor judiciare în fata instantei de judecata , toate acestea pentru buna desfasurare a cursului unui proces si rezultatul acestuia. Scopul dispozitiilor legale este limitatea sau chiar eliminarea actiunilor intimidante exprimate de catre justitiabili în timpul unei proceduri ce se desfasoara în fata instantei de judecata.

Retinând vinovatia inculpatului instanta urmeaza sa-l condamne având în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 c.p. si anume gradul d epericol social concret al faptei comise relevat de atingerea grava adusa imaginii justitiei , principiului solemnitatii sedintei de judecata , bunei desfasurari a cursului unui proces ce se instrumenta dar si integritatii persoanei judecatorului . instanta va avea in vedere si persoana inculpatului , care la data comiterii infractiunii avea discernamânt conform raportului medico-legal nr. ..întocmit de serviciul de Medicina Legala , a recunsocut si regretat comiterea faptei dar si faptul ca a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru infractiunea de tentativa de omor , conform art. 20 rap. la art. 174 c.p. , fapta amnistiata conform deciziei 11/1988 .

Raportat la modul de savârsire a faptei , consecintele produse fata de autoritatea judiciara si persoana magistratului , de antecedentele personale ale inculpatului , instanta apreciaza ca scopul educativ si represiv al pedepsei nu se poate realiza decât prin executarea efectiva a acesteia în regim privativ de libertate, respectiv prin aplicarea art. 57 c.p.

Instanta va lua act ca partea vatamata nu s-a constituit parte civila.

Asa fiind, în baza art. 239 alin.2 si 5 c.p. va condamna inculpatul la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infractiunii de ultraj împotriva unui judecator , aflat in exercitiul functiunii la data de 22.05.2009.

În baza art. 71 al.2 c.p. va interzice inculpatului drepturile prevazute de art. 64 al.1 lit.a teza a –II a si b c.p. începând cu data ramânerii definitive a hotarârii si pâna la terminarea executarii pedepsei.

Constata ca partea vatamata UM nu s-a constituit parte civila.

În baza art. 118 lit.b c.p. va confisca bunurile folosite la comiterea infractiunii , aflate in plic la dosar.

În baza art. 191 c.p.p. va obliga inculpatul la 450 lei cheltuieli judiciare din care 200 lei onorariu aparator oficiu.