Dosar nr. 589/316/2008
Prin cererea înregistrata sub nr. 589/316/2008 din 27.05.2008 pe rolul
Judecatoriei Tg. Bujor , reclamanta S S a solicitat în contradictoriu cu pârâta T
M ca pârâta sa îi lase în deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 374
m.p. situat în intravilanul comunei Radesti jud. Galati, T 5, P 7, 12.10.2008, cu
cheltuieli de judecata.
În motivare, reclamanta arata ca pe numele autorului sau Lu Gh. M
i-a eliberat titlul de proprietate nr. 14727 – 64 ce cuprinde în intravilan 1 ha si
2700 m.p. Din aceasta suprafata 374 m.p. i-au fost ocupati de familia T Neculai
si T M în mod abuziv, refuzând eliberarea terenului. Mai arata ca între parti a
mai fost o judecata pentru o alta suprafata de teren de 912 m.p.
În sustinerea actiunii reclamanta a depus înscrisuri.
La data de 09.06.2008 pârâta T M a depus întâmpinare prin care a
solicitat exceptia puterii de lucru judecat, motivat de faptul ca în anul 1991
reclamanta a mai introdus o actiune în revendicare pentru suprafata de 200 m.p.
în aceasta fiind inclusi si cei 374 m.p. revendicati în actiunea de fata si s-a
solutionat prin decizia civila nr. 181/29.09.1993 a Tribunalului Galati. Pe fond,
pârâta solicita respingerea actiunii ca nefondata si depune înscrisuri.
La data de 25.08.2008 intervenientii T V si T G formuleaza cerere
de interventie în nume propriu (fila 62) prin care solicita admiterea în principiu
si sa se constate ca acestia si mama lor T M sunt proprietarii terenului
revendicat de reclamanta înm calitate de mostenitori ai titlului de proprietate nr.
17445 – 10 din 09.09.1997, T-5, P-5 din intravilanul satului Radesti, com.
Radesti jud. Galati.
Intervenientii ridica si exceptia puterii lucrului judecat pentru
aceleasi motive ca si pârâta T M.
La data de 16.09.2008 instanta ridica din oficiu exceptia lipsei
calitatii procesuale active a reclamantei S S.
La data de 3.10.2008 pârâta si intervenientii au raspuns în scris la
exceptia invocata de instanta si au solicitat admiterea acesteia si respingerea
actiunii.
La termenul din 14.10.2008 reclamanta a depus concluzii scrise
prin care a solicitat respingerea cererii de interventie în interes propriu si
respingerea exceptiei autoritatii lucrului judecat.
Prin Sentinta Civila nr.681 /14.10.2008 Judecatoria Tg. Bujor a
admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei S S, si a respins
actiunea în revendicare înregistrata sub nr.589/316/2008 din data de 27.05,2008,
ca introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa, a respins exceptia
autoritatii de lucru judecat ridicat de pârâta T M si intervenientii T V si T G, ca
nefondata.
A respins cererea de interventie în interes propriu formulata de T V
si T G ca nefondata.
A respins cererea privind cheltuielile de judecata solicitate de
intervenienti si pârâta T M ca nefondata.
Analizând proba cu înscrisuri administrata în cauza în sustinerea
exceptiilor, instanta a constatat ca reclamanta S S este coproprietara pe suprafata
de teren de 374 m.p. situata în intravilanul satului Radesti, com. Balabanesti jud.
Galati, T-5, P 7, în baza titlului de proprietate nr. 14727-67 din 12.10.1998,
împreuna cu ceilalti 5 mostenitori Lu M. Gh., Lu M. H, Lu M. V, B M. I si L M.
M (fila 3).
La termenul din data de 16.09.2008 instanta a pus în vedere
reclamantei sa precizeze daca s-a facut partajul pe terenul care face obiectul
titlului de proprietate, iar reclamanta a precizat ca nu s-a facut partajul terenului
care face obiectul titlului de proprietate aflat la fila 3 din dosarul cauzei.
În situatia existentei mai multor coproprietari, respectiv a starii de
indiviziune, titularul actiunii în revendicare imobiliara nu poate fi doar unul din
coproprietari (coindivizari), iar practica judiciara în materie este constanta în
acest sens.
Prin urmare, reclamanta S S nu are calitate procesuala activa în
cauza deoarece subiectul activ al raportului juridic dedus judecatii nu coincide
cu titularul actiunii care în speta trebuie sa cuprinda pe toti coindivizarii si nu
doar un coindivizar.
Pentru aceste considerente, instanta a admis exceptia si a respins
actiunea ca introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa.
Analizând toate conditiile prevazute de articolul 1201 Cod civil,
instanta a constatat ca nu sunt îndeplinite cumulativ aceste conditii prin
compararea acestora. Actiunea din anul 1991 solutionata prin decizia nr.
181/29.09.1993 a Tribunalului Galati si prezenta cerere nu au aceleasi parti sau
aceeasi calitate procesuala, si nici aceeasi cauza.
Pentru aceste considerente, instanta a respins exceptia autoritatii
lucrului judecat ca nefondata, în baza art. 1201 Cod civil.
În temeiul art. 49 si urm. Cod pr. civila, instanta a respins cererea
de interventie în interes propriu ca nefondata, motivat de faptul ca intervenientii
au solicitat respingerea actiunii ca introdusa de o persoana fara calitate
procesuala activa.
În baza art. 274 Cod pr. civila, instanta a respins cererea privind
cheltuielile de judecata solicitate de pârâta si intervenienti, la 14.10.2008
deoarece nu a cazut nimeni în pretentii.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs reclamanta, criticând-o ca
fiind nelegala si netemeinica.
În motivare a aratat ca în mod gresit instanta a admis exceptia lipsei
calitatii procesuale active, în lumina unor texte de lege care nu mai sunt de
actualitate, care vin în contradictie cu legislatia europeana, aplicând regula
unanimitatii cu privire la actiunea în revendicare. A precizat ca în baza acestei
reguli, instanta ar fi trebuit sa respinga actiunea ca inadmisibila, si nu pentru
lipsa calitatii procesuale active. În legatura cu aceasta exceptie a invocat
hotarârea CEDO în cauza Lupas si altii împotriva României. Instanta nu a facut
aplicarea art. 11 cu referire la art. 20 din Constitutie , ca nu exista nici un text de
lege care sa limiteze dreptul coproprietarului de a exercita actiunea în
revendicare, regula jurisprudentiala putând duce la limitari ale dreptului de acces
la justitie.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta constata ca recursul este
nefondat, pentru urmatoarele considerente:
Instanta a respins actiunea pentru lipsa calitatii procesuale active, pe
motiv ca reclamanta nu este proprietar exclusiv asupra suprafetei de teren
revendicate. În consecinta, este vorba despre o lipsa de calitate procesuala
exclusiva.
Este adevarat ca jurisprudenta era în sensul respingerii actiunii ca
inadmisibile, însa, tocmai pentru a nu se considera o atingere a dreptului de
acces la justitie, practica a evoluat în sensul nuantarii solutiei, al respingerii
actiunii în revendicare formulata de un singur coproprietar ca fiind introduse de
o persoana care nu are calitate procesuala activa exclusiva. Numai împreuna cu
ceilalti coproprietari se poate promova actiunea.
Regula unanimitatii în actiunea în revendicarea a fost introdusa pe cale
jurisprudentiala având în vedere caracterele juridice ale acestei actiuni, în sensul
ca efectul revendicarii consta în aducerea în patrimoniul reclamantului a bunului
aflat în posesia altei persoane. Considerata a fi o exercitare a dreptului de
dispozitie, introducerea unei actiuni în revendicare are consecinte importante si
ar putea produce efecte grave în cazul pierderii acestui proces de un coindivizar.
Referitor la hotarârea CEDO în cauza Lupas si altii împotriva României,
interpretarea si aplicarea acesteia nu trebuie sa fie desprinsa de context si de
situatia de fapt existenta în acea cauza. Edificatoare în acest sens sunt
considerentele acestei decizii.
Având în vedere faptul ca aceasta regula jurisprudentiala era respectata de
majoritatea instantelor interne, Curtea a admis ca ea era clara si accesibila si ca
aplicarea sa în speta era previzibila. Curtea poate, de asemenea, sa admita ca ea
urmarea un scop legitim, si anume protejarea drepturilor tuturor mostenitorilor
fostilor coproprietari ai bunului.
S-a pus problema daca, atunci când au cerut obtinerea acordului tuturor
mostenitorilor fostilor coproprietari, instantele le-au impus reclamantilor o
sarcina disproportionata care rupe justul echilibru dintre, pe de o parte,
preocuparea legitima de a proteja drepturile tuturor mostenitorilor si, pe de alta
parte, dreptul reclamantilor de acces la o instanta pentru a-si revendica cotele-
parti din bunul indiviz.
În realitate, Curtea a concluzionat ca, tinându-se cont de circumstantele
speciale ale spetei si în special de data nationalizarii si de dificultatile ce decurg
din aceasta pentru a identifica mostenitorii unui fost coproprietar, precum si de
refuzul mostenitorului unui alt fost coproprietar de a se alatura actiunilor lor, ea
reprezinta un obstacol insurmontabil pentru orice tentativa viitoare de
revendicare a bunurilor indivize.
Rezulta ca altele au fost motivele pentru care, în acea decizie s-a
considerat ca exista o încalcarea art. 6 din CEDO. De aceea nu este incidenta
aplicarea art. 20 din Constitutie.
În prezenta cauza, este vorba despre o actiune imprescriptibila extinctiv,
deci care poate fi promovata oricând, nefiind supusa unui termen, reclamanta
este coproprietara cu alti cinci coproprietari, rude, pe care în cunoaste, pentru
unii are chiar procura( chiar daca pentru alte dosare), le cunoaste adresele( si
sunt din localitati învecinate), sunt în relatii bune, deci nu exista nici un
impediment pentru a face un minim efort si de a promova aceasta actiune de
catre toti mostenitorii, personal sau prin procura de reprezentare.
Îngradirea accesului la instanta invocata de recurenta este doar temporara,
pâna la efectuarea unor minime diligente pentru semnare actiunii de catre toti
titularii dreptului de proprietate .
Considerând ca solutia pronuntata de instanta de fond este legala si
temeinica,
În consecinta, în baza art. 312 Cod de procedura civila, instanta va
respinge recursul ca nefondat.