Excepţia prescripţiei dreptului la acţiune. Principiul accesorium sequitur principale.Art.1 alin.2 din Decretul nr.167/1958.Penalităţile reprezintă un drept de creanţă accesoriu dreptului de creanţă principal constituit din valoarea unei rate din contract

Dosar Nr. 684 (15.10.2008)

Prin cererea înregistrata pe rolul Judecatoriei Faurei, creditoarea C.N.A.D.N.R. S.A. – D.R.D.P. C. a chemat în judecata pe debitorul D. G., solicitând instantei emiterea unei ordonante care sa contina somatia de plata împotriva acestuia, pentru suma de 383,40 euro (1.386,30 lei), compusa din 153 euro (559,18 lei) reprezentând ratele 2,3,4 si 230,40 euro (827,12 lei) reprezentând penalitati de întârziere, calculate în baza contractului de eliberare a rovinietei nr. 65/11.02.2005, precum si cheltuieli de judecata.

În motivarea cererii, creditoarea a aratat ca la data de 11.02.2005 între parti s-a încheiat contractul nr. 65/11.02.2005 prin care se elibereaza rovinieta pentru utilizarea retelei de drumuri nationale, cu achitarea tarifului în patru rate trimestriale. A mai aratat creditoarea ca ratele 2, 3 si 4 nu au fost achitate si nici penalitatile aferente acestor rate, calculate conform dispozitiilor art. 3 alin.1 din contract, prin urmare apreciaza ca sunt îndeplinite conditiile art. 1 din O.G. nr. 5/2001, creanta pe care o detine în contra debitorului fiind certa, lichida si exigibila.

Creditoarea a precizat ca l-a somat pe debitorul D. G. în sensul stingerii debitului pe care acesta îl are, însa acesta nu a înteles sa se conformeze.

În drept, creditoarea si-a întemeiat cererea pe dispozitiile art. 1 si art. 6 alin. 2 si 3 O.G. nr. 5/2001 cu modificarile si completarile ulterioare.

În sustinerea actiunii au fost depuse la dosar, în copie, urmatoarele înscrisuri: contract de eliberare a rovinietei nr. 65/11.02.2005, înstiintare de plata nr. SV 16584/13.06.2006, confirmare de primire nr. 5719, nota de calcul a sumelor datorate.

Creditoarea a solicitat judecarea cauzei si în lipsa.

Actiunea a fost legal timbrata cu 39 lei taxa judiciara de timbru si 0,3 lei timbru judiciar.

Desi legal citat, debitorul nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare si nici nu s-a prezentat în fata instantei pentru a formula aparari.

Cu ocazia cercetarii judecatoresti s-a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La termenul din data de 15.10.2008, instanta a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la rata nr.2 din contract si a penalitatilor aferente acesteia.

Analizând actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

La data de 11.02.2005 între creditoare si debitorul D. G. s-a încheiat contractul nr. 65 prin care s-a eliberat rovinieta în temeiul art.4 din O.G. nr. 15/2002, care prevede ca utilizatorii români vor achita anual contravaloarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, prevazându-se posibilitatea achitarii în patru rate trimestriale, urmând ca încasarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale sa se faca în 4 rate trimestriale, în valoare de câte 51 de euro fiecare.

Prin clauza contractuala stipulata la art. 3.1 partile au convenit ca, în cazul neachitarii la scadenta si în cuantumul stabilit a sumelor reprezentând rate esalonate ale tarifelor de utilizare a retelei de drumuri nationale din România, debitorul sa plateasca penalitati de întârziere în cuantum de 0,15 % pentru fiecare zi de întârziere asupra sumei totale datorate.

Asa cum rezulta din înstiintarea de plata nr. SV 16584/13.06.2006 a fost achitata rata nr.1, ramânând neplatite ratele nr.2, nr. 3 si nr.4 prevazute în contract.

Cum debitorul nu a achitat la scadenta sumele datorate, creditoarea a calculat penalitati de întârziere în cuantum de 230,40 euro (827,12 lei) suma înscrisa în cuprinsul notei de calcul, întocmite de catre aceasta (fila 10 dosar).

Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la rata nr.2 din contract, invocata din oficiu, instanta retine ca potrivit dispozitiilor art. 1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, dreptul la actiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege, termen stabilit ca fiind de 3 ani potrivit art.3 alin.1 din acelasi decret. Termenul începe sa curga, potrivit art. 7 alin.1 din acelasi decret, de la data când se naste dreptul la actiune sau dreptul de a cere executarea silita.

Raportând aceste consideratii teoretice la situatia de fapt, se observa ca exceptia este întemeiata întrucât data încheierii contractului între creditoarea D.R.D.P. C. si debitorul D. G. este 11.02.2005, iar data scadentei ratei 2, asa cum a fost stabilita prin vointa partilor este 11.05.2005, data la care se naste dreptul la actiune cu privire la aceasta rata.

Astfel, întrucât data intentarii actiunii este 04.08.2008, se observa ca termenul de prescriptie de 3 ani a expirat. Prin urmare, instanta va admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune cu privire la suma reprezentând rata 2 din contract, exceptie invocata din oficiu.

În ceea ce priveste penalitatile aferente sumei reprezentând rata 2 prevazute în contract, instanta va admite exceptia prescriptiei dreptului la actiune si cu privire la acestea întrucât, potrivit art.1 alin.2 din Decretul nr. 167/1958, o data cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal se stinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii, penalitatile reprezentând un drept de creanta accesoriu dreptului de creanta principal constituit din suma de 51 de euro reprezentând rata 2 din contract.

Asupra fondului cauzei, instanta are în vedere, în drept, ca pentru emiterea somatiei de plata trebuie îndeplinite conditiile prevazute de art.1 din O.G. nr. 5/2001, conform carora procedura somatiei de plata se desfasoara, la cererea creditorului, în scopul realizarii de bunavoie sau prin executare silita a creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însusit de parti prin semnatura ori în alt mod admis de lege si care atesta drepturi si obligatii privind executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii.

Analizând cererea formulata de creditoare în raport de dispozitiile O.G. nr. 5/2001, instanta constata ca procedura somatiei de plata este aplicabila în cauza de fata, deoarece sunt îndeplinite în mod cumulativ conditiile prevazute de art. 1, respectiv existenta unei creante certe (izvorul creantei îl reprezinta contractul de eliberare a rovinietei nr. 65/11.02.2008), lichide (cuantumul creantei este determinabil cu ajutorului actului de creanta, dupa cum permite art. 379 alin.4 C.pr.civ.) si exigibile (a trecut mai multa vreme de la data scadentei fiecarei rate), reprezentând obligatii de plata a unor sume de bani, obligatia sa fie asumata printr-un contract constatat printr-un înscris, sau determinata potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însusit de parti prin semnatura ori în alt mod admis de lege si sa priveasca executarea anumitor servicii, lucrari sau orice alte prestatii (sumele de bani pretinse de catre creditoare reprezinta contravaloarea tarifului de utilizare a retelei de drumuri nationale din România de catre debitor).

Instanta apreciaza cererea creditoarei partial întemeiata.

Astfel, din cuprinsul înscrisurilor depuse la dosar, tinând cont si de faptul ca dreptul la actiune cu privire la suma reprezentând rata nr.2 prevazuta în contract si la penalitatile aferente acesteia s-a prescris, instanta retine ca valoarea debitului datorat este de 204 euro, din care 102 euro reprezinta ratele nr. 3 si 4 din contract (scadente la 11.08.2005, respectiv 11.11.2005), iar 102 euro reprezinta penalitatile aferente.

În ceea ce priveste penalitatile solicitate de catre creditoare, instanta retine ca potrivit art. 4 alin.1 din Legea nr. 469 din 9 iulie 2002 privind unele masuri pentru întarirea disciplinei contractuale, publicata în Monitorul Oficial nr. 529 din 19 iulie 2002, în contractele încheiate, partile pot prevedea ca, în cazul neîndeplinirii pâna la scadenta sau pâna la un alt termen convenit a obligatiilor prevazute la art. 3 alin. (1), debitorii sa plateasca, în afara sumei datorate, penalitati pentru fiecare zi de întârziere, începând cu prima zi lucratoare dupa data scadentei, penalitati care nu pot depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate, cu exceptia cazului în care prin contract s-a stipulat contrariul, conform art. 4 alin.3 din acelasi act normativ.

Instanta constata ca în contractul nr. 65/11.02.2008 nu este prevazuta nicio clauza care sa permita creditoarei sa aplice penalitati care sa depaseasca suma asupra careia sunt calculate. Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca, desi creditoarea a calculat penalitati în cuantum de 76,80 euro si 69,44 euro pentru ratele nr. 3 si 4 din contract, rate în valoare de 51 de euro fiecare, nu poate pretinde de la debitorul D. G. decât suma de 102 euro cu titlu de penalitati, echivalentul în lei la data platii, calculate prin aplicarea procentului de 0,15 % pe zi de întârziere la debitul restant, cu limitarea cuantumului la valoarea debitului restant, în temeiul prevederilor legale mentionate mai sus.

Totodata, instanta retine ca debitorul nu si-a onorat pâna în prezent obligatiile contractuale asumate, precum si ca acesta nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare pentru a combate justetea cererii creditoarei si nu s-a prezentat la judecata pentru a face dovada platii debitului.

În consecinta, fata de probele administrate în cauza, instanta apreciaza ca partial întemeiata cererea creditoarei, astfel încât, în temeiul art. 969 C. civ. coroborat cu art. 6 alin. 2 din O.G. nr. 5/2001, va soma debitorul, prin prezenta ordonanta, sa achite creditoarei, în termenul prevazut de art. 6 alin.3 din O.G. nr. 5/2001(30 de zile de la ramânerea irevocabila a prezentei hotarâri), suma de 204 euro, în echivalent lei la data platii, din care 102 euro reprezinta contravaloarea ratelor 3 si 4 din contractul de eliberare rovinieta si 102 euro reprezinta penalitati de întârziere aferente acestor rate.

În temeiul art. 274 C.pr.civ., va obliga pe debitor la plata catre creditoare a cheltuielilor de judecata în cuantum de 39,3 lei, din care 39 lei reprezinta taxa judiciara de timbru, iar 0,3 lei timbrul judiciar.

Ordonanta va fi comunicata partilor, de îndata, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, potrivit art.6 alin.4 din O.G. nr.5/2001.