Exceptie de neconstitutionalitate. Suspendarea cauzei.
Legea nr.47/1992: art.29 al.(4) si (5)
Din analiza art.29 al.(4) si (5) Legea nr.47/1992, reiese ca suspendarea judecarii cauzei se produce în situatia în care instanta dispune sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate invocata dupa caz, de una dintre parti sau chiar de instanta din oficiu.
Suspendarea judecarii unei cauze nu poate opera în temeiul art.29 al.5 din Legea nr.47/1992, decât în situatia în care se procedeaza la sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate invocata în acelasi dosar si nu în altul care vizeaza aceeasi exceptie.
Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia civila nr. 889/21 septembrie 2009
Constata ca prin încheierea de sedinta din data de 16.04.2009 pronuntata de Tribunalul Hunedoara în dosar 8093/97/2008, s-a dispus suspendarea judecarii cauzei pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.298 al.2 din Legea nr.53/2003, raportat la prevederile art. 1 alin. 4 si 5, art. 73 alin. 3 lit. p si art. 71 alin. 1 din Constitutia României revizuita, cu care a fost sesizata Curtea Constitutionala în dosar 5910/97/2008 al Tribunalul Hunedoara.
Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca în dosar 5910/97/2008, Curtea Constitutionala a fost sesizata deja cu aceeasi exceptie de neconstitutionalitate ca si în prezentul dosar.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs reclamantii, solicitând, în principal, admiterea recursului, casarea hotarârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, pentru a se pune în discutia partilor exceptiile invocate, solutionarea acestora si motivarea încheierii pronuntate.
În subsidiar, a solicitat admiterea recursului si modificarea încheierii atacate în sensul respingerii ca inadmisibila a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale.
În expunerea de motive criticând hotarârea ca nelegala a sustinut ca la termenul din 16.04.2009 s-a dispus suspendarea cauzei, fara ca instanta sa fi analizat sustinerile sale si fara sa fi motivat în vreun fel solutia pronuntata. A aratat ca instanta de fond s-a pronuntat pe cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, fara a pune în discutia partilor exceptia nulitatii absolute a cererii de sesizare, încalcând astfel dispozitiile art.129 alin.4 si art.137 al.1 Cod procedura civila.
De asemenea, nu a supus dezbaterii contradictori si nu a solutionat în nici un fel exceptia necompetentei sale teritoriale, desi aceasta exceptie trebuia analizata cu prioritate.
Prin urmare, este incident motivul de casare prevazut de art.304 pct.5 Cod procedura civila.
În al doilea rând, încheierea este gresita si prin prisma dispozitiilor Legii nr. 47/1992 deoarece analizarea motivelor invocate de pârâta în sustinerea cererii sale nu constituie atributul Curtii Constitutionale ci al instantei de judecata, singura apta sa interpreteze si sa aplice dispozitiile legale.
În consecinta, sesizarea Curtii Constitutionale este total inoportuna si inutila, având în vedere ca exceptia invocata de pârâta a fost deja solutionata prin Decizia Curtii Constitutionale nr.254/24.02.2009.
În drept invoca art.244/1 al.1, 304 pct.5 si 9, 312 Cod procedura civila si art.29 din Legea nr.47/1992.
Intimata nu a depus întâmpinare în cauza, ci doar note de sedinta prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.
Verificând legalitatea si temeinicia încheierii atacate prin prisma aspectelor critice invocate, cât si din oficiu potrivit art.304/1 Cod procedura civila, Curtea a admis recursul de fata ca fondat, pentru urmatoarele considerentele:
Potrivit art.29 al.(4) si (5) din Legea nr.47/1992 „Sesizarea Curtii Constitutionale se dispune de catre instanta în fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor, opinia instantei asupra exceptiei, si va fi însotita de dovezile depuse de parti. Daca exceptia a fost ridicata din oficiu, încheierea trebuie motivata, cuprinzând si sustinerile partilor, precum si dovezile necesare(4) Pe perioada solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate judecarea cauzei se suspenda (5)”
Din analiza textului de lege invocat de instanta fondului reiese ca suspendarea judecarii cauzei se produce în situatia în care aceasta dispune sesizarea Curtii Constitutionale cu o exceptie de neconstitutionalitate invocata dupa caz, de una dintre parti sau chiar de instanta din oficiu.
În speta de fata însa, desi instanta a fost sesizata în prezentul dosar cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.298 al.2 din Codul muncii, nu a înteles sa sesizeze sau sa respinga aceasta cerere de sesizare a Curtii Constitutionale, dispunând doar suspendarea judecarii cauzei pâna la solutionarea aceleiasi exceptii de catre Curtea Constitutionala, exceptie invocata însa, într-un alt dosar, cu nr. 5910/97/2008, derulat între alte parti.
Se constata asadar nelegalitatea masurii dispusa de instanta prin încheierea din 16.04.2009 în prezent atacata, în situatia adoptata de aceasta nefiind incidente dispozitiile art.29 al.5 din Legea 47/1992.
Altfel spus, suspendarea judecarii unei cauze nu poate opera în temeiul art.29 al.5 din Legea nr.47/1992, decât în situatia în care se procedeaza la sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate invocata în acelasi dosar si nu în altul care vizeaza aceeasi exceptie.
Procedând în alt mod decât prevad dispozitiile legale, tribunalul, a pronuntat o hotarâre fara corespondent în norma legala mentionata, astfel încât, potrivit art.312 al.3 si 6 Cod procedura civila, raportat la art.304 pct.5 Cod procedura civila, dupa admiterea recursului Curtea a dispus casarea încheierii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare, ocazie cu care instanta de fond urmeaza sa se pronunte cu privire la sesizarea sau nu a Curtii Constitutionale ca urmare a exceptiei de neconstitutionalitate care i-a fost invocata în propriul dosar si a oricaror alte cereri si exceptii invocate de parti, conform normelor legale în vigoare.