Excepţia de neconstituţionalitate. Obligativitatea argumentării conflictului de neconstituţionalitate.

Dosar Nr. 594/R (07.10.2009)

Exceptia de neconstitutionalitate. Obligativitatea argumentarii conflictului

de neconstitutionalitate.

Art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992 republicata

Autorul exceptiei de neconstitutionalitate trebuie sa argumenteze în ce consta conflictul de

neconstitutionalitate între textele de lege vizate si normele constitutionale la care se refera.

(Decizia penala nr.594/R/07.10.2009)

Prin încheierea din 01.10.2009, Tribunalul Arges a respins cererea

formulata de inculpata A.F.G., de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la

exceptia de neconstitutionalitate invocata.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, în preambul, prima instanta a

retinut ca, prin cererea formulata de inculpata A.F.G., s-a invocat

neconstitutionalitatea disp.art.23 alin. 1 lit. b si c din Legea 656/2002 si art. 215

alin. 1, 2 si 5 Cod pen., disp. art. 40 pct. 3 din Legea nr. 39/2004, art. 14 Cod pr.

pen., s-a solicitat sesizarea Curtii Constitutionale si suspendarea judecarii cauzei

pâna la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.

În motivarea cererii s-a sustinut ca în conformitate cu disp. art. 36 din

Legea 85/2006 care arata ca „ ... de la data deschiderii procedurii de lichidare se

suspenda de drept toate actiunile judiciare si extrajudiciare pentru realizarea

creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale”. In aceasta situatie, se impune

suspendarea cauzei pâna la rezolvarea laturii civile. Acest lucru se impune si mai

mult, din moment ce latura civila are un rol important în rezolvarea laturii penale

sub aspectul încadrarii faptei, competentei, etc. Mai mult, este cunoscut ca

rezolvarea laturii civile în dosarul penal urmeaza regula din dreptul civil, chiar daca

civilul nu tine loc de penal.

Asupra temeiniciei exceptiei, prima instanta a retinut ca obiectul criticii

formulata de inculpata, prin aparator, unor dispozitii legale, priveste aspecte

generale legate de încadrarea juridica a unor infractiuni de competenta DIICOT si

de practica unor instante de judecata si nu aspecte de neconstitutionalitate a acestor

dispozitii legale.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen legal inculpata

A.F.G., criticând-o pentru nelegalitate, aratându-se ca în mod gresit s-a respins

cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu solutionarea exceptiei de

neconstitutionalitate privind textele de lege la care a facut referire la instanta de

fond.

Prin decizia penala nr.594/R/07.10.2009 a Curtii de Apel Pitesti, a

fost respins ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva încheierii din

01.10.2009.

Pentru a pronunta aceasta decizie, curtea a retinut urmatoarele:

În conformitate cu dispozitiile art.23 din Legea nr.47/1992,

republicata, instanta în fata careia s-a invocat o exceptie de neconstitutionalitate

este obligata sa verifice admisibilitatea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale în

raport cu criteriile prevazute de art.146 lit.d din Constitutie si cele prevazute de

art.23 din Legea nr.47/1992, republicata.

Potrivit dispozitiilor normative mai sus aratate, instanta constitutionala

hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele

ridicate în fata instantelor judecatoresti.

Prin urmare, instanta în fata careia s-a invocat o astfel de cerere de

sesizare a Curtii Constitutionale este obligata sa verifice daca cererea respectiva

reprezinta prin continutul ei o veritabila exceptie de neconstitutionalitate. În acest

sens, autorul unei astfel de cereri trebuie sa argumenteze în ce consta conflictul de

neconstitutionalitate între textele de lege vizate, iar pe de alta parte, normele

constitutionale la care se refera.

Din analiza cererii de sesizare a Curtii Constitutionale formulata de

catre inculpata prin aparatorul sau, nu rezulta în ce consta conflictul de

constitutionalitate.

Asa cum bine a remarcat instanta de fond în încheierea supusa

recursului, criticile formulate de inculpata nu reprezinta o veritabila exceptie de

neconstitutionalitate a unor dispozitii legale, ci vizeaza aspecte de reglementare

normativa, ceea ce excede competentei instantei neconstitutionale.

Mai mult decât atât, autorul cererii de sesizare a Curtii Constitutionale

nu si-a exprimat opinia în nici un fel în ce consta conflictul constitutional dintre

textele de lege vizate, iar pe de alta parte, dispozitiile art.21 alin.3 din Constitutia

României, care arata ca partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea

cauzelor într-un termen rezonabil.

În concluzie, cererea inculpatei de sesizare a Curtii Constitutionale, prin continutul

acesteia, nu cuprinde o veritabila exceptie de neconstitutionalitate. În consecinta,

cererea de sesizare a instantei constitutionale este inadmisibila.