Prin cererea înregistrata sub nr.308/5.02.2009 la Judecatoria Zimnicea, reclamantul B. Ghe. M. F. a solicitat în contradictoriu cu intimatii R. V. si B.E.J. N. V., partajarea imobilului casa de locuit si teren aferent apartinând debitorului intimat R V si R A.
În motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a început executarea silita împotriva intimatului R. V. în dosarul de executare nr.187/2008 al BEJ N. V., fiind identificat un bun comun al debitorului si al sotiei sale.
Judecatoria Zimnicea, prin sentinta civila nr.847 din 23.10.2009 a admis actiunea formulata de reclamantul creditor B. Ghe. M. F., în contradictoriu cu pârâtul debitor R. F.V., si BEJ N.V.
Omologheaza raportul de expertiza întocmit în cauza de expert C. I. S.
A dispus iesirea din indiviziune a copartasilor R. V. si R. A., asupra imobilului compus din casa de locuit având 4 camere,hol si anexa gospodareasca si teren aferent în suprafata de 546,03 mp situat în com. P., jud. T.CF57/N/P. Atribuie pârâtului debitor R. V. imobilul suspus partajului si îl obliga la plata unei sulte în suma de 10.750 lei catre R. A.,reprezentând 1/2 din valoarea imobilului.
Obliga pârâtul R. V. la plata sumei de 720 lei cheltuieli de judecata catre reclamant si la suma de 2000 lei cheltuieli de judecata catre BEJ N. V.
Pentru a hotarî astfel instanta a retinut ca în conformitate cu art.493, al.1 C.pr.civ. „ creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate în proprietatea comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi împarteala acestora.”
În cauza s-a efectuat o expertiza tehnica de evaluare si lotizare a bunului supus partajului si urmaririi silite, expertul judiciar C. I. S. stabilind ca bunul imobil nu poate fi partajat în natura, fiind evaluat la suma de 21.500 lei.
Având în vedere aceasta împrejurare, instanta a atribuit bunul debitorului intimat R. V. pentru a nu prejudicia interesele reclamantului creditor, în cazul atribuirii acestui un sotiei debitorului, nemaifiind posibila continuarea urmarii silite, urmând sa oblige debitorul R. V. la plata unei sulte de 1 din valoarea bunului catre coproprietarul R. A., 10.750 lei.
În baza art.274 C.pr.civ., având în vedere culpa procesuala a intimatului debitor R. V., care era obligat conform art.3711 C.pr.civ. sa-si execute obligatia de buna voie, instanta l-a obliga pe acesta la plata cheltuielilor de judecata efectuate de celelalte parti, 720 lei catre reclamant, respectiv 2000 lei catre BEJ N. V.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs BEJ N. V., care arata ca sentinta este nelegala si netemeinica,fiind de neconceput ca BEJ N. V. sa figureze în calitate de pîrît într-un proces de partajare a bunurilor comune. Legal era ca în proces reclamantul sa cheme în judecata pe R. V.,debitorul sau, si pe sotia acestuia, R. A. acestia fiind proprietari în codevalmasie a imobilelor a caror partajare se solicita.
BEJ N. V. nu este codevalmas cu debitorul si nu poate figura în calitate de pîrît în acest proces, între el si codevalmasi nu exista nici un raport juridic vizînd împartirea bunurilor comune.
Analizînd actele si lucrarile dosarului, tribunalul constata ca recursul este fondat, atât pentru motivele invocate de recurent cît si pentru cele ce se vor arata din oficiu:
În conformitate cu dispozitiile art.129 al.5 din codul de procedura civila, judecatorii au îndatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului în cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale.
Acest text legal, care instituie principiul rolului activ al judecatorului, impune acestuia sa urmareasca , printre altele, stabilirea cadrului procesual al cauzei deduse judecati functie de raportul juridic ce formeaza obiectul cauzei si de dispozitiile codului de procedura vizînd partile. De asemenea, instanta are obligatia de a arata, conform art.261pct.5 cod pr. civ.motivele de fapt si de drept ce iau format convingerea sau pentru care s-au înlaturat cererile partilor, sub aspectul cadrului procesual.
În cauza, prin încheierea de sedinta din 6.07.2009 instanta a respins exceptia lipsei calitati procesuale pasive invocate de BEJ N. V. motivînd ca acesta nu are interes în cauza însa a fost citat pentru ca hotarîrea sa-i fie opozabila. Desi executorul judecatoresc, prin cererea de la fila 46 îsi motiveaza în fapt si în drept exceptia, instanta nu face nici o referire la argumentele acestuia în încheiere. Or,neanalizarea si neînlaturarea motivata a apararilor partilor echivaleaza cu necercetarea exceptiei în fond, ceea ce atrage incidenta prevederilor art.312 al5 cod pr.civ. Argumentul retinut de instanta, respectiv opozabilitatea hotarîri nu poate fi considerat drept motivare, cu atît mai mult cu cît o astfel de pozitie procesuala nu are o acoperire legala în prevederile codului de procedura civila.
Mai mult , instanta a solutionat cauza împartind bunurile comune fara ca sotia codevalmasa sa fie parte în proces . Formularea actiuni de partaj în temeiul art.493 cod pr. civ.de catre creditor nu justifica judecarea cauzei fara ca unul dintre codevalmasi sa fie parte. Instanta nu poate sa dispuna cu privire la dreptul de proprietate al acestuia într-un proces în care nu este parte .Prezenta în acest proces a creditorului nu este în masura sa asigure contradictorialitatea în ceea ce priveste partajul, aceasta asigurându-se numai cu celalalt codevalmas. Refuzul creditorului de a chema în judecata pe unul dintre codevalmasi atrage respingerea cereri si nu judecarea acesteia într-un cadru procesual incomplet. Caci aceasta ar însemna ca instanta sa dispuna cu privire la dreptul de proprietate al codevalmasului privindu-l de dreptul la un proces echitabil, în care sa poata sa se apere si sa beneficieze de contradictorialitate. Avînd cunostinta de existenta celuilalt codevalmas instanta în virtutea rolului activ ,trebuia sa stabileasca cadrul procesual corect si sa nu treaca la judecata în lipsa acestuia .
Fata de cele ce preced ,tribunalul ,în temeiul art.312 ai 5 cod pr. civ. Va admite recursul si va trimite cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, urmând ca instanta sa analizeze exceptia ridicata de BEJ N. V. prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate si sa stabileasca cadrul procesual în concordanta cu dispozitiile legale vizând drepturile sotiei codevalmase.