Executarea hotarârilor penale. Contestatie la executare. Cazuri. Art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Cod procedura penala, art.461

Legea nr. 682/2002, art. 2 si art. 19

Calitatea de martor în sensul Legii nr. 682/2002 conduce la reducerea la jumatate a limitelor prevazute de lege pentru infractiunea supusa judecatii, nu si a pedepselor aplicate prin hotarâri definitive.

Prin sentinta penala nr.148 din data de 18 martie 2008, pronuntata în dosarul penal nr. 11709/118/2007, Tribunalul Constanta a respins, în baza art.461 alin.(1) lit.d) cod procedura penala, ca nefondata contestatia la executare formulata de condamnatul contestator L.O.C. – detinut în Penitenciarul Poarta Alba, jud.Constanta, privind pedeapsa de 10 ani închisoare aplicata prin sent. pen. nr.787/09.12.2004 a aceleeasi instante, modificata prin dec. pen. nr. 301/P/30.11.2005 a Curtii de Apel Constanta, ramasa definitiva prin dec.pen.nr.3571/05.06.2006 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de fond a retinut urmatoarele:

Condamnat prin sentinta penala nr.787/09.12.2004 a Tribunalului Constanta, modificata prin decizia penala nr.301/P/30.11.2005 a Curtii de Apel Constanta, ramasa definitiva prin decizia penala nr.3571/05.06.2006 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie Bucuresti, pentru savârsirea infractiunilor prev.de art.174 - 175 lit.i) cod penal si art.279 al.3 cod penal, ambele cu aplic.art.33 lit. a) cod penal, contestatorul L.O.C. a dobândit calitatea de martor în sensul Legii nr.682/2006, art.2 lit.a) pct.1 si 2, la data de 14.03.2007, când i s-a si recunoscut aceasta calitate, dar dupa condamnarea sa la pedeapsa de 10 ani închisoare, hotarârea de condamnare ramânând definitiva la data de 05.06.2006 ,,astfel ca nu are vocatie de a beneficia de dispozitiile legii mai sus mentionate”; împrejurarea ca a fost ascultat în calitate de martor la datele de 29.03.2006 si respectiv de 31.10.2006 în dosarul nr.83/P/2006 al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie - Sectia de Combatere a Coruptiei nu i-a conferit în mod automat si calitatea de martor cu o calitate speciala.

Pe de alta parte, intentia legiuitorului în redactarea textului de la art.19 a fost în sensul de a încuraja oferirea de informatii organelor judiciare de catre persoane cercetate în legatura cu infractiuni grave, privind comiterea aceleiasi infractiuni de catre alte persoane sau a unor alte infractiuni care au legatura cu infractiunea pentru care sunt cercetati.Ori între infractiunile pentru care L.O.C. a fost cercetat si condamnat respectiv de “omor calificat” si “nerespectarea regimului armelor si munitiilor” fapte comise la 11/12.08.2002 si infractiunile de coruptie, aflate în cercetarea DNA si în care a avut calitatea de martor nu exista nicio legatura, astfel ca petentul nu poate avea vocatie la beneficiul acordat de textul art.19 din Legea nr.682/2002.

Retinerea aplicabilitatii prevederilor art.19 din Legea nr.686/2002 se face numai în legatura cu infractiunile comise de inculpat si nicidecum privind alte fapte.

Împotriva hotarârii, condamnatul contestator L.O.C.a declarat recurs, criticând-o ca nelegala si netemeinica.

Verificând legalitatea si temeinicia sentintei penale recurate, din probele dosarului Curtea a constatat urmatoarele:

La data de 17 decembrie 2007, în baza art.461 pct.1 lit.”d” Cod procedura penala, recurentul a formulat contestatie la executare, solicitând micsorarea pedepsei de 10 ani închisoare, ramasa definitiva prin decizia penala nr.3571 din 05.06.2006 a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, întrucât ar beneficia de prevederile din art.19 din Legea nr.682/2002, dând informatii si date cu caracter determinant în aflarea adevarului cu privire la un una dintre infractiunile de trafic de influenta pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului.

În temeiul art.461 al.1 lit.”d” Cod procedura penala, în calea contestatiei la executare poate fi invocata orice cauza de micsorare a pedepsei, cu conditia ca aceasta sa se iveasca în cursul executarii pedepsei. Aplicarea prevederilor din art. 19 din Legea nr.682/2002 „potrivit carora persoana care au calitatea de martor în sensul acestei legi si care a comis o infractiune grava, iar înainte sau în timpul urmaririi penale ori al judecatii, denunta sau faciliteaza identificarea si tragerea la raspundere penala a altor persoane care au savârsit astfel de infractiuni, beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei prevazute de lege” nu poate fi invocata pe calea contestatiei la executare, neîndeplinindu-se conditiile niciunuia dintre cazurile prevazute de art.461 al.1 Cod procedura penala. Prevederile din art.19 din Legea nr.682/2002 pot fi invocate numai cu ocazia solutionarii pe fond a cauzei pentru a se aprecia daca în raport cu denuntul formulat s-au putut descoperi si trage la raspundere penala persoanele care au savârsit infractiunile grave aratate de catre denuntator, iar nu în calea contestatiei la executare, dupa ce denuntatorul a fost condamnat printr-o hotarâre definitiva si se afla în executarea pedepsei.

Pe calea contestatiei la executare se poate constata numai cauza sau incidentul care conduce la stingerea sau micsorarea pedepsei, neputându-se modifica hotarârea definitiva, prin pronuntarea unei alte solutii.

Pentru aceste considerente, în baza art.38515 pct.1 lit.”b” Cod procedura penala, recursul formulat de contestator este nefondat si a fost respins.

Domenii speta

Spete similare