Functie publica. Incompatibilitate cu orice alta activitate publica sau remunerata.
În cazul în care persoana cu functie publica, în speta vicepresedintele Consiliului Judetean, devenita incompatibila nu demisioneaza în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii nr. 161/2003, Prefectul emite ordinul prin care constata încetarea de drept a mandatului.
Sectia comerciala si contencios administrativ - Decizia civila nr.63/23 ianuarie 2006
Reclamantul M.C. a solicitat În contradictoriu cu pârâtul Prefectul judetului Sibiu constatarea nulitatii Ordinului nr.355 emis la data de 30.05.2005. Reclamantul si-a motivat cererea pe faptul ca nu s-au respectat conditiile procedurale privind calitatea persoanei abilitate sa sesizeze incompatibilitatea retinuta, nemotivarea în fapt a actului, iar incompatibilitatea priveste calitatea de ales local si nu pe aceea de presedinte ATOP.
Sectia comerciala si contencios administrativ prin sentinta nr.120/C/4.10.2005 a respins cererea reclamantului. Instanta a retinut ca potrivit legii exista incompatibilitate între calitatea de vicepresedinte al Consiliului Judetean si aceea de presedinte ATOP, iar pasivitatea persoanei care are obligatia de a sesiza prefectul nu este sanctionata de lege, reclamantul având obligatia de a demisiona în situatia în care se iveste incompatibilitatea.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea hotarârii atacate si admiterea cererii sale. În drept s-au invocat dispozitiile art.304 pct.9, 304^1 din Codul de procedura civila.
Criticile sentintei recurate se refera la nerespectarea prevederilor procedurale continute în art.91(4) din Legea nr.161/2003 în sensul ca sesizarea prefectului se poate face doar de secretarul unitatii administrativ-teritoriale si nu de subprefectul judetului, ca în speta. Se considera ca în acest caz din moment ce legea acorda aceasta atributie unui subiect calificat, nerespectarea conditiei atrage sanctiunea nulitatii. O alta critica se refera la nemotivarea în fapt a ordinului, aspect care constituie o conditie de valabilitate a actului atacat. Nemotivarea ordinului îngradeste dreptul reclamantului privind atacarea actului vatamator în instanta. În continuare s-au invocat norme ale dreptului comunitar referitoare la insuficienta motivare sau la nemotivarea unui act administrativ, ceea ce determina nevalabilitatea actului. Se mai arata ca prin ordinul atacat au fost încalcate prevederile art. 4 (d) din Legea nr.340/2004 privind institutia prefectului. Se mai arata ca s-au încalcat si dispozitiile art.18(2,3,4) din Legea nr.393/2004 si art.119 din Legea nr.215/2001. Reclamantul invoca eliminarea rolului decizional al unui organ executiv în ceea ce priveste activitatea alesilor locali în baza principiului separatiei puterilor în stat. În sprijinul acestei teze se invoca dispozitiile Legii nr.393/2004, articolele 9 si 18, cât si dispozitiile art.119 din Legea nr.215/2001. Pe fondul cauzei se arata ca potrivit legilor speciale, Legea nr.218/2002 si H.G. 787/2002, din aceasta structura fara personalitate juridica fac parte sase consilieri judeteni, fara ca legea sa interzica expres participarea consilierilor care au functia de presedinte sau vicepresedinte.
Recursul a fost legal timbrat.
Examinand sentinta atacata sub aspectul motivelor de recurs, Curtea constata urmatoarele:
Prin Ordinul nr.355/30 mai 2005 emis de Prefectul judetului Sibiu s-a constatat încetarea de drept a mandatului de vicepresedinte al Consiliului Judetean Sibiu al reclamantului începând cu data de 30.05.2005. Temeiul în drept al actului emis il constituie prevederile art.87 al.1 lit.k si art.91 al.4 din Legea nr.161/2003, iar actul s-a întemeiat pe referatul întocmit de subprefectul judetului.
Analizând continutul Legii nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice se constata ca în sectiunea a 4-a sunt prevazute incompatibilitatile alesilor locali. Astfel, la art.87 lit. k se mentioneaza ca functia de presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu orice alta activitate publica sau remunerata. În art.88 sunt enumerate incompatibilitatile alesilor locali, iar în art.91 este descrisa procedura de urmat în cazul în care intervine situatia de incompatibilitate. Este adevarat ca textul legal se refera expres doar la calitatea de ales local, dar fiind cuprinsa în sectiunea privind incompatibilitatile aceasta procedura se aplica si în cazul functiilor publice. În situatia existentei starii de incompatibilitate persoana vizata poate renunta la functia detinuta înainte de a fi numit sau ales în functia care atrage starea de incompatibilitate. Persoana devenita incompatibila este obligata sa demisioneze din una dintre functiile incompatibile în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. În situatia în care nu se renunta la una din cele doua functii în termenul prevazut de lege, Prefectul va emite un ordin prin care constata încetarea de drept a mandatului, la propunerea secretarului unitatii administrativ-teritoriale. Orice persoana poate sesiza secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
Este adevarat ca procedura explicitata se refera în special la alesii locali, dar fiind cuprinsa în sectiunea privind incompatibilitatile se aplica si alesilor locali cu functii din cadrul aparatului administrativ. Legea prevede sesizarea prefectului prin secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dar aceeasi lege nu instituie vreo sanctiune în cazul în care orice persoana sesizeaza aceasta incompatibilitate si se adreseaza organului în drept sa o constate. Secretarul îndeplineste în acest caz rolul de intermediar în procedura prevazuta de lege, fara a avea alte atributii exprese în acest sens, fiind persoana care efectueaza lucrarile de secretariat si conducerea operativa a aparatului propriu de specialitate al prefectului. Faptul nedepunerii referatului la secretar nu afecteaza în nici un fel valabilitatea ordinului emis.
A doua critica adusa de reclamant sentintei pronuntate se refera la faptul ca nu s-a observat ca actul atacat nu a fost motivat în fapt. Potrivit art.33 al.1 din Legea mr.340/2004 ordinul prefectului contine dispozitii normative care devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostiinta publica, iar cele cu caracter individual de la data comunicarii persoanelor interesate. Analizând ordinul emis se constata ca acest act este sumar motivat în fapt, dar acest aspect nu echivaleaza cu nemotivarea. Astfel, ordinul face referire la încetarea de drept a mandatului de vicepresedinte al reclamantului ca urmare a incompatibilitatii intervenite în baza Legii nr.161/2003. Desi sintetic motivat, ordinul îndeplineste cerintele impuse de prevederile H.G.50/2005 si ale Legii nr.24/2000, acte normative care constituie dreptul comun referitor la elementele structurale ale actului administrativ. În privinta normelor Tratatului Comunitatii Europene invocate de reclamant în apararea sa acestea nu sunt aplicabile României pâna la momentul aderarii.
Pe de alta parte se invoca încalcarea prevederilor art.18 al.2,3,4 din Legea nr.393/2004 si art.119 din Legea nr.215/2001 referitor la faptul ca mandatul de presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean poate înceta înainte de termen în urma eliberarii sau revocarii acestuia din functie, insistând asupra principiului separatiei puterilor în stat si pe faptul ca prefectul nu ar putea decide asupra mandatului unor alesi locali. Aceste sustineri ale reclamantului sunt contrazise de prevederile art.24 alineat 1 lit. a si 32 alineat 1 din Legea nr.340/2002 unde se stabileste printre alte atributii ale prefectului si aceea de a asigura la nivelul judetului sunt aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, ordonantelor si hotarârilor guvernului, a celorlalte acte normative. Pentru îndeplinirea acestor sarcini prefectul emite ordine cu caracter normativ sau individual. De altfel, si Legea nr.161/2003 prin art.116 instituie obligatia legala pentru prefecti sa verifice în cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii situatia alesilor locali din judet în privinta incompatibilitatilor. Asadar, din moment ce prin acte normative speciale este prevazuta obligatia prefectului, ca reprezentant al Guvernului la nivelul judetului, de a asigura respectarea legalitatii actelor emise si de a verifica situatia incompatibilitatilor la acest nivel nu se mai poate vorbi de o încalcare a legii în situatia data. În speta, prefectul a actionat în calitatea conferita de lege.
Pe fondul cauzei se constata caracterul nefondat al criticilor formulate datorita prevederilor exprese cuprinse în art.87.al.1 lit k din Legea nr.161/2003 potrivit carora functia de vicepresedinte a consiliului judetean este incompatibila cu orice alta functie publica sau activitate remunerata, iar activitatea desfasurata în cadrul Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica este o activitate remunerata potrivit art.19 din HG 787/2002.
Astfel, legile de organizare si functionare a Politiei Romane, Legea nr.218/2002 si HG 787/2002, prevad ca din aceasta structura fara personalitate juridica sa faca parte sase consilieri judeteni. Reclamantul împreuna alti cinci consilieri judeteni au fost desemnati sa faca parte din aceasta structura prin Hotarârea Consiliului Judetean nr.57/12.08.2004. Membrii ATOP sunt remunerati pentru activitatea depusa, iar potrivit legii speciale functia de vicepresedinte este incompatibila cu orice alta activitate remunerata. În consecinta, în virtutea atributiilor ce i-au fost conferite prin lege prefectul este abilitat sa constate încetarea de drept a mandatului de vicepresedinte în situatia în care reclamantul fiind incompatibil, nu si-a prezentat demisia ca obligatie legala.
Fata de toate aceste considerente se apreciaza ca hotarârea pronuntata de prima instanta de fond este legala si temeinica, iar criticile formulate fiind nefondate, recursul reclamantului urmeaza a fi respins