Functionar public – consilier juridic. Cerere privind acordarea sporului de mobilitate si confidentialitate. Conditii de acordare
Având în vedere ca art.60 alin. 2 din Statutul profesiei de consilier juridic prevede posibilitatea ca acestia sa negocieze cu angajatorii plata de „prestatii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate”, aceste drepturi salariale pot fi acordate doar în masura în care se probeaza negocierea lor efectiva cu angajatorul, care sa fie de acord cu plata lor.
Curtea de Apel Iasi, decizia nr.35/C.A. din 21.01.2008
Prin sentinta civila nr.305/CA/01.10.2007, Tribunalul Vaslui a admis actiunea în contencios administrativ formulata de reclamanta S.G. în contradictoriu cu pârâta D.M.P.S.-Vaslui, pe care a obligat-o sa emita decizie prin care sa opereze modificarile în încadrarea si stabilirea drepturilor si obligatiilor ce îi revin reclamantei în sensul acordarii sporului de mobilitate si confidentialitate în procent de 30 % din salariul de încadrare, începând cu data înscrierii în Colegiul Consilierilor Juridici, 14.08.2004, precum si sa plateasca acesteia drepturile corespunzatoare acestei perioade la zi, actualizate cu indicele de inflatie, la data platii efective, si în continuare, si înscrierea în carnetul de munca a acestor mentiuni.
Pentru a hotarî astfel, prima instanta a retinut ca în speta sunt aplicabile dispozitiile Legii nr.514/2003, Legii nr.188/1999, precum si cele ale Statutului profesiei de consilier juridic.
Curtea a admis recursul pârâtei, retinând ca reclamanta nu are dreptul la prestatiile suplimentare reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art.2 din Legea nr.514/2003, privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, „consilierul juridic poate sa fie numit în functie sau angajat în munca, în conditiile legii”.
De asemenea, în conformitate cu dispozitiile art.3 din acelasi act normativ:
„Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului potrivit functiei si categoriei acesteia.
Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat”.
Drepturile si obligatiile consilierilor juridici sunt reglementate prin dispozitiile art.6 din Legea nr.514/2003, modificata, care prevad: „Consilierii juridici au drepturile si obligatiile prevazute de lege, potrivit statutului profesional si reglementarilor legale privind persoana juridica în serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de munca”.
Asadar, profesia de consilier juridic se exercita, fie în baza unui raport de serviciu, fie în baza unui raport juridic de munca, în urma încheierii unui contract individual de munca, în conformitate cu reglementarile din Codul muncii.
Aceasta distinctie se regaseste si în cuprinsul Statutului profesiei de consilier juridic, în ceea ce priveste sistemul de remunerare al consilierilor juridici.
Astfel, potrivit dispozitiilor art.60 alin. 1 din acest statut: „Pentru activitatea sa profesionala consilierul juridic are dreptul la o remuneratie de baza, stabilita prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în functie”.
De asemenea, potrivit dispozitiilor art.13 lit.b din acelasi act: „Pentru activitatea depusa, consilierul juridic are dreptul sa fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care sta la baza exercitarii profesiei fata de beneficiar”.
Drepturile salariale suplimentare decurgând din clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate au fost stabilite prin alin. 2 al art.60 din Statutul profesiei de consilier juridic: „Deosebit de remuneratia de baza astfel stabilita, în considerarea specificului muncii si a importantei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art.25 si 26 din Legea nr.53/2003, cu modificarile ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestatii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate”.
Prin sintagma „consilierul juridic poate negocia” a fost avuta în vedere numai categoria consilierilor juridici care au statut de salariati, ale caror raporturi cu persoana juridica pe care o reprezinta sau careia îi asigura consultanta decurg dintr-un contract individual de munca, dispozitiile legale, anterior citate, nefiind aplicabile consilierilor juridici cu statut de functionari publici.
În privinta drepturilor salariale ale consilierilor juridici cu statut de functionari publici Curtea retine ca este exclusa stabilirea acestora prin negociere, întrucât determinarea lor se realizeaza în baza unor acte normative. Ca atare, rezulta ca sporurile cuvenite consilierilor juridici cu statut de functionar public nu pot fi decât cele prevazute în sistemul de salarizare, aprobat prin lege, specific acestei categorii profesionale.
În aceasta situatie, negocierea clauzelor de confidentialitate si mobilitate este inadmisibila pentru categoria consilierilor juridici cu statut de functionar public.
În acest sens este si Decizia nr.78/05.11.2007 prin care Sectiile Unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, au admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si au stabilit ca dispozitiile art.6 din Legea nr.514/2003 modificata prin Legea nr.246/2006 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic raportate la dispozitiile art.60 alin. 1 si 2 din Statutul profesiei de consilier juridic, art.31 (fost art.29) si art.117 (fost art.93) din Legea nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, se interpreteaza în sensul ca nu se pot negocia de consilierii juridici cu statut de functionari publici prestatiile suplimentare în bani, reprezentând clauza de mobilitate si clauza de confidentialitate, în conditiile prevazute de art.25 si 26 din Codul muncii. Aceasta categorie poate beneficia de sporuri salariale în conditiile stabilite prin acte normative de salarizare a functionarilor publici si de legislatia specifica autoritatii sau institutiei publice în care îsi desfasoara activitatea.
Adoptarea acestei solutii cu privire la consilierii juridici, cu statut de functionari publici, nu creeaza premisele unei discriminari, în raport de cealalta categorie de consilieri juridici, cu statut de salariati, întrucât principiul egalitatii de tratament nu exclude, ci dimpotriva, presupune solutii diferite, pentru situatii diferite, justificate pe baza unor criterii obiective si rationale.
Prin urmare, solutia primei instante, de obligare a pârâtei sa emita decizie prin care sa opereze modificarile în încadrarea si sa stabilirea drepturilor si obligatiilor ce îi revin reclamantei în sensul acordarii sporului de mobilitate si confidentialitate în procent de 30 % din salariul de încadrare, începând cu data înscrierii în Colegiul Consilierilor Juridici, 14.08.2004, precum si sa plateasca acesteia drepturile corespunzatoare acestei perioade la zi, actualizate cu indicele de inflatie, la data platii efective, si în continuare, si sa înscrie aceste mentiuni în carnetul de munca este nelegala.