Prin sentinta penala nr.1141/14.03.2010 a Judecatoriei Iasi, instanta a dispus: „În baza cu art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b1 Cod procedura penala si art. 181 Cod penal achita inculpatul A.V., pentru savârsirea infractiunii de „furt calificat”, prev. si ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 181 alin. 3 Cod penal raportat la art. 91 Cod penal aplica inculpatului o amenda administrativa în cuantum de 1000 de lei.
Constata recuperat prejudiciul creat partii vatamate Z. E.
În baza art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d Cod procedura penala obliga inculpatul sa plateasca statului suma de 800 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat.”
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta a retinut urmatoarele:
În fapt, în dimineata zilei de 17.10.2008 partea vatamata se deplasa cu un tramvai împreuna cu martora D.L. din zona Dacia, unde locuiau, spre Colegiul de Arta „Octav Bancila”, urmând sa plece într-o excursie. În momentul în care tramvaiul a ajuns în statia Gara partea vatamata a fost depistata de controlori RATP Iasi, circulând fara bilet de calatorie. Martora a platit contravaloarea amenzii pentru partea vatamata.
Din statia din zona Garii, în acelasi tramvai s-a urcat si inculpatul A V, care îi cunostea pe controlorii RATP si cu care a intrat în vorba. Inculpatul a asistat la depistarea fara bilet a partii vatamate si a martorei si a observat ca acestea nu s-au legitimat, iar dupa ce controlorii au coborât, a ramas lânga partea vatamata si martora, sub pretextul ca acestea trebuie sa îl urmeze la sediul RATP în vederea identificarii.
Inculpatul le-a împiedicat pe partea vatamata si martora sa coboare în statia Filarmonica, acestea reusind sa coboare în statia de tramvai Piata Unirii si au încercat sa se îndrepte spre Colegiul de Arta „Octav Bancila” Iasi pe strada Cuza Voda, fiind urmarite de inculpat. La un moment dat, partea vatamata a apelat telefonic pe dirigintele acesteia, pe care l-a rugat sa discute cu inculpatul, înmânându-i în acelasi timp telefonul inculpatului pentru a discuta personal cu dirigintele.
Dupa terminarea convorbirii telefonice, inculpatul AV a refuzat sa-i restituie telefonul partii vatamate, motivând ca aceasta trebuie sa-l urmeze la sediul RATP. Partea vatamata a plecat spre Liceul „Octav Bancila”, iar martora a mai ramas câteva minute cu inculpatul AV, timp în care acesta a insistat ca martora sa-l urmeze iar la refuzul acesteia, inculpatul a plecat, fara a restitui telefonul apartinând partii vatamate.
Ramânând cu telefonul mobil, inculpatul s-a deplasat împreuna cu martorul CD spre zona Ticau, la domiciliul martorului, iar la intersectia strazii Palade cu strada Kogalniceanu a înmânat telefonul mobil martorului SP, persoana care efectua activitati de taximetrie, solicitându-i sa-l predea unei persoane care asteapta în fata Colegiului de arta „Octav Bancila” Iasi.
Martorul SP s-a deplasat la adresa indicata, însa nu a gasit nici o persoana careia sa-i predea telefonul, iar ulterior, fiind identificat în urma audierii inculpatului în cursul urmaririi penale, a predat telefonul mobil apartinând partii vatamate organelor de cercetare penala la data de 16.03.2009, telefonul fiind restituit partii vatamate.
Audiat în ambele faze procesuale, inculpatul a prezentat aceeasi situatie de fapt, cu mentiunea ca dupa ce partea vatamata i-a înmânat telefonul pentru a vorbi cu un profesor, aceasta a plecat împreuna cu martora si nu a mai putut sa restituie telefonul, desi a dorit sa faca acest lucru.
Situatia de fapt astfel retinuta rezulta din coroborarea tuturor probelor administrate în ambele faze procesuale, respectiv plângerea si declaratiile partii vatamate, care a precizat expres ca dupa ce inculpatul a avut o discutie cu dirigintele ei, a refuzat sa-i restituie telefonul, motivând ca îl va restitui atunci când ea îi arata cartea de identitate; proces verbal de restituire în natura a bunului de catre organele de politie partii vatamate; declaratia martorei DL, care a prezentat aceeasi situatie de fapt, aratând ca partea vatamata l-a apelat pe diriginte, inculpatul i-a cerut telefonul sa vorbeasca si el cu dirigintele, partea vatamata i-a dat telefonul inculpatului si apoi si-a continuat deplasarea spre liceu iar martora a ramas cu bagajele si cu inculpatul, acesta a plecat pe str. Cuza Voda spre Filarmonica, fara sa-i restituie telefonul, iar martora s-a abatut pe str. Vasile Alecsandri, ajungând la liceu pe acest traseu; declaratia martorului CD, care s-a întâlnit cu inculpatul în Tg. Cucu, au mers pâna în statia Piata Unirii iar în acest timp inculpatul a purtat o discutie cu doua fete, martorul a coborât pe la usa de la vatman si nu l-a vazut pe inculpat când a coborât, fiind nevoit sa-l astepte pentru ca nu stia unde a plecat; dupa 2-3 minute l-a vazut pe inculpat venind dinspre Hotelul Continental, singur. Inculpatul i-a aratat un telefon despre care i-a spus ca i l-a lasat una dintre fetele din tramvai. A vazut apoi când inculpatul a mers la un taximetrist si i-a înmânat ceva; declaratiile martorilor SP si BA, controlori la RATP Iasi, care au descris discutia din tramvai dintre inculpat si partea vatamata si martora a fiind una purtata pe un ton normal, pe un ton de gluma, parând ca se cunosc de mult timp, dar nu cunosc aspecte privitoare la telefonul mobil, declaratia martorului AM, dirigintele partii vatamate, care a discutat cu inculpatul la telefon, inculpatul fiind cel care a închis telefonul, procese verbale de recunoastere dupa plansa fotografica a inculpatului de catre partea vatamata si martora DL, procese verbale de confruntare între inculpat partea vatamata si martora DL, precum si declaratiile inculpatului AV date în ambele faze procesuale, toate facând dovada deplinei vinovatii a acestuia, sub forma intentiei directe, în savârsirea unei fapte prevazute de legea penala.
În drept, analizând toate împrejurarile privitoare la fapta si la persoana inculpatului, instanta considera ca faptei îi lipseste unul din elementele esentiale pentru a constitui infractiune, respectiv pericolul social, astfel cum este definit de art. 18 Cod penal.
Astfel, la stabilirea tuturor împrejurarilor de fapt si de drept astfel cum a rezultat din administrarea tuturor probelor a avut o contributie importanta si inculpatul, care a colaborat cu organele judiciare, a indicat persoana careia i-a înmânat telefonul, prejudiciul fiind astfel recuperat.
Instanta considera ca este vorba despre o fapta de sustragere si nu se impune achitarea inculpatului pentru alt temei de drept, întrucât desi inculpatul a luat telefonul de la partea vatamata pentru a discuta cu dirigintele acesteia, el nu a returnat imediat bunul, a conditionat-o pe partea vatamata de predarea bunului de predarea unui act de identitate, apoi a plecat cu un martor de la locul faptei si a predat telefonul unui taximetrist la o distanta însemnata, distanta dintre Piata Unirii si intersectia strazii Palade cu strada Kogalniceanu fiind de câteva sute de metri, acel loc fiind departe de locul în care se deplasa partea vatamata. Intentia inculpatului este apreciata si prin aceea ca, desi la mica distanta de Colegiul de Arta „Octav Bancila” Iasi, nu a urmarit-o pe partea vatamata pentru a-i restitui telefonul, ci a ales sa ramâna în posesia acestuia, îndepartându-se.
La aprecierea pericolului concret redus al faptei instanta are în vedere starea fizica în care se gasea inculpatul la acel moment, acesta fiind o stare de oboseala dupa o calatorie cu trenul Bucuresti – Iasi, si dupa ce a servit bauturi alcoolice, ceea ce a redus mult din spiritul critic asupra faptelor sale, discutia cu partea vatamata si colega acesteia a fost civilizata, telefonul a ramas în posesia sa prin plecarea partii vatamate în timpul discutiei (conform declaratiei martorei D L), la foarte scurt timp a încercat sa-si îndrepte greseala, în sensul ca a predat telefonul unei persoane care sa-l restituie partii vatamate, acest lucru nemaifiind posibil datorita plecarii partii vatamate în excursie imediat, a colaborat cu organele judiciare la stabilirea situatiei de fapt si la recuperarea prejudiciului.
În ceea ce priveste persoana inculpatului, au fost depuse înscrisuri din care rezulta ca acesta are un loc de munca, obtine venituri iar luarea telefonului nu s-a facut în scopul maririi patrimoniului sau, initial inculpatul încercând sa determine partea vatamata sa aiba un anumit comportament, cu toate ca nu avea dreptul sa faca acest lucru, este casatorit si are un copil minor dintr-o alta casatorie, pentru care plateste pensie de întretinere, este cunoscut ca un bun profesionist în fotbal.
În privinta antecedentei penale a inculpatului instanta retine ca acesta a fost anterior condamnat la executarea unei pedepse de 5 ani închisoare pentru comiterea unor infractiuni de viol, iar pe timpul detentiei a avut o atitudine pozitiva, s-a evidentiat la activitatile educative si terapeutice, a fost recompensat si cu permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de 3 zile, a constientizat implicatiile socio-morale ale faptei pentru care a fost condamnat. Desi este recidivist, instanta are în vedere ca inculpatul nu s-a evidentiat în nici un fel prin fapte împotriva patrimoniului, nu se constata deci o specializare a acestuia în comiterea unui anumit tip de infractiuni si nu poate fi exclusa, ab initio, aplicabilitatea dispozitiilor art. 10 lit. b1 Cod procedura penala.