Indemnizatie gemeni
Prin sentinta civila nr. 1226/3.12.2009 pronuntata de Tribunalul Covasna, în dosarul nr. 1212/119/2009 s-au respins exceptiile prescrierii dreptului material la actiune si tardivitatii cererii.
S-a admis actiunea reclamantei K.I. împotriva pârâtei Agentia Judeteana Pentru Prestatii Sociale si, în consecinta:
S-au anulat deciziile nr.3547/18.10.2006 si nr.3547/01.08.2008 emise de pârâta.
Pârâta a fost obligata sa plateasca reclamantei 14.129 lei cu titlu de indemnizatie crestere copil.
Pârâta a fost obligata sa plateasca reclamantei 604,30 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
Reclamanta,la data de 28 august 2006 a dat nastere la doi copii (nastere multipla-gemeni).
În temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005 aceasta a solicitat pârâtei Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale acordarea indemnizatiei lunare pentru copiii nascuti la data de 28 august 2006.
Prin Decizia nr.3547/18.10.2006, pârâta i-a acordat indemnizatia la nivelul sumei de 800 lei lunar, apreciind ca nu poate beneficia de indemnizatie pentru fiecare din cei doi copii nascuti concomitent.
Legiuitorul nu a limitat numarul copiilor pentru care se acorda indemnizatia lunara, limita fiind stabilita numai la numarul de nasteri.
Din economia legii motivata de sustinerea familiei în cresterea copiilor, a stimularii natalitatii si a diminuarii fenomenului de abandon al copiilor rezulta cu certitudine ca vointa legiuitorului a fost aceea de a acorda indemnizatia lunara pentru toti copiii nascuti vii.
Întrucât pârâta a avut în vedere la acordarea indemnizatiei doar existenta unui singur copil din cei doi nascuti concomitent de reclamanta si constatând ca sunt îndeplinite cerintele prevazute de art.1 si 18 alin. l din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ a admis actiunea acesteia, a anulat cele doua decizii emise de pârâta si a obligat pârâta sa plateasca reclamantei suma de 14.129 lei adica indemnizatia lunara pentru cel de al doilea copil conform situatiei depusa la dosar de pârâta.
Cazând în pretentii, în temeiul art. 274 Cod procedura civila, pârâta a fost obligata sa suporte si cheltuielile de judecata facute de reclamanta (onorariu avocat) conform dispozitivului sentintei.
Împotriva acestei sentinte, a declarat recurs, în termen legal, pârâta Agentia Judeteana Pentru Prestatii Sociale solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentintei atacate, în sensul respingerii actiunii.
În motivare, recurenta a invocat exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, exceptia tardivitatii, iar pe fond a solicitat respingerea actiunii.
În sustinerea exceptiei prescriptiei recurenta a mentionat ca prin decizia nr. 3547/18.10.2006 s-a aprobat acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului reclamantei, iar prin decizia nr. 3547/01.08.2008 s-a dispus încetarea acordarii acestui drept.
Recurenta a invocat dispozitiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.
În sustinerea exceptiei tardivitatii recurenta a invocat dispozitiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 aratând ca decizia nr. 3547/18.10.2006 a fost comunicata intimatei si a produs efecte juridice.
Pe fond, recurenta a aratat ca instanta de fond ar fi trebuit sa tina seama de dispozitiile art.2, art.5 si art.6 din O.U.G.nr.148/2005 privind sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, care se coroboreaza cu dispozitiile art.8 alin.1 si alin.2 din H.G.nr.1025/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G.nr.148/2005, potrivit carora „ În cazul în care persoana îndreptatita, beneficiara a concediului si a indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului în vârsta de pâna la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, naste în aceasta perioada unul sau mai multi copii ori i se încredinteaza spre adoptie, i se încuviinteaza adoptia, i se dau în plasament unul sau mai multi copii ori este numita tutore, concediul pentru cresterea copilului, prevazut la art. 1 alin. (1) din ordonanta de urgenta, se prelungeste corespunzator pâna la încheierea duratei de acordare pentru cel din urma copil, conform legii, a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului.
În situatia prevazuta la alin. (1) se acorda o singura indemnizatie”.
Recurenta a sustinut ca la momentul emiterii deciziei vointa legiuitorului a fost aceea de a acorda un sprijin banesc, o indemnizatie, persoanelor care au nascut si de aceea nu a cuantificat numarul copiilor nascuti succesiv, raportat la cuantumul banesc cuvenit pentru fiecare copil, prin urmare art. 6 la care a facut referire reclamanta nu genereaza în nici un caz un asa zis alt cuantum banesc fata de cel stabilit prin art. 2 din OUG nr. 148/2005.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei atacate, si obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecata.
Referitor la exceptiile invocate de recurenta intimata a aratat ca la data de 28.08.2006 a nascut doi copii gemeni. Pentru acesti copii, a solicitat indemnizatia cuvenita stabilita prin OUG nr. 148/2005. Prin Decizia de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copilului nr. 3547 din 01.08.2006 i s-a acordat aceasta indemnizatie doar pentru un singur copil.
Dupa obtinerea deciziei respective prin cererea nr. 6308 din 26.08.2009 adresate ANPS Covasna a solicitat revizuirea acestei decizii si acordarea indemnizatiei si pentru cel de al doilea copil. Pârâta a refuzat acordarea unei indemnizatii si pentru cel de al doilea copil, motiv pentru care s-a adresat instantei de judecata pentru obtinerea acestui drept.
Ca urmare intimata considera, ca la calcularea termenului prescrierii dreptului la actiune trebuia avuta în vedere data cererii noi formulate si a raspunsului negativ primit la aceasta, deci exceptia urmeaza sa fie respinsa, actiunea fiind introdusa în termen.
De asemenea, fata de exceptia tardivitatii, trebuie avute în vedere si dispozitiile art. 10 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 148/2005, coroborate cu art. 8 din acelasi act normativ, în sensul ca drepturile prevazute de ordonanta reprezentând indemnizatie, stimulent sau alocatie de stat pentru copii, se acorda, la cerere, se cuvin si se platesc dupa cum urmeaza:
b. începând cu data nasterii copilului daca cererea este depusa în termen de 60 zile lucratoare de la acea data, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc conditiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente.
c. de la data depunerii cererii pentru toate celelalte situatii inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusa peste termenele prevazute de la lit. a, b si c.
Pe fond, intimata a precizat ca legiuitorul nu a limitat numarul copiilor pentru care se acorda indemnizatia lunara, limita fiind stabilita numai la numarul de nasteri.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art.3041 Cod procedura civila, instanta de control judiciar constata ca recursul promovat împotriva sentintei civile nr. 1226/3.12.2009 a Tribunalului Covasna este întemeiat în parte.
În mod corect instanta de fond a respins exceptiile prescrierii dreptului material la actiune si tardivitatii cererii.
Intimata a dat nastere la data de 28.08.2006 la doi copii, , solicitând acordarea indemnizatiei pentru cresterea acestora.
Prin decizia nr. 3547/18.18.2006 recurenta a aprobat acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului în cuantum de 800 lei/ luna, iar prin decizia nr. 3547/01.08.2008 s-a dispus încetarea acordarii acestui drept începând cu data de 29.08.2008. Aceste decizii au fost emise în temeiul OUG nr. 148/2005 si HG nr. 1025/2006.
La data de 31.07.2009 intimata a solicitat eliberarea unor copii ale deciziilor de acordare a indemnizatiei pentru cresterea copiilor si de încetare a acordarii acestor drepturi.
La aceasta solicitare recurenta a comunicat adresa nr. 6142/18.08.2009.
Din economia dispozitiilor OUG nr. 148/2005 rezulta ca indemnizatia pentru cresterea copilului are natura juridica a unui drept de creanta, astfel ca îi sunt aplicabile prevederile Decretului nr. 167/1958 privind prescriptia extinctiva.
Astfel solicitarea privind acordarea indemnizatiei pentru cresterea celui de-al doilea copil formulata la data de 26.08.2009 este formulata în termenul general de prescriptie de 3 ani prevazut de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.
În aceste împrejurari actiunea nu este tardiva nici în raport cu dispozitiile art. 11 din Legea nr. 554/2004 având în vedere ca adresa nr. 6142/18.08.2009 a fost comunicata reclamantei la data de 20.08.2009, iar actiunea a fost promovata la data de 26.08.2009.
Pe fond, Curtea constata ca în mod corect, instanta de fond a interpretat dispozitiile art.6 din O.U.G.nr.148/2005, în spiritul legii, retinând ca legiuitorul nu a limitat numarul copiilor pentru care se acorda indemnizatia lunara, limita fiind stabilita numai la numarul de nasteri.
În speta, intimata a dat nastere la data de 28.08.2006 la doi copii, fiind îndreptatita, potrivit dispozitiilor legale care reglementeaza sustinerea familiei în vederea cresterii copilului, la acordarea indemnizatiei pentru cresterea fiecaruia dintre cei doi copii.
O interpretare contrara ar fi în contradictie cu ratiunea legiuitorului, ce se desprinde si din Nota de fundamentare a OUG nr.148/2005, din care rezulta ca s-a avut în vedere intentia de a sustine familia în vederea cresterii copilului/ copiilor, modalitatile de sustinere fiind clar stabilite si anume în principal, concediul pentru îngrijirea copilului si indemnizatia pentru cresterea copilului.
Daca textul legii este clar si nu impune interpretari cu privire la concediul pentru îngrijirea copilului, aceleasi ratiuni trebuie aplicate si în cazul indemnizatiei pentru cresterea copilului.
H.G. nr.1025/2006 prin care au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a OUG nr.148/2005, act normativ invocat de recurenta, a fost adoptata, astfel cum rezulta din titlul acesteia, pentru punerea în executare a prevederilor O.U.G.nr.148/2005.
Dispozitiile art.8 alin.1 si 2 din H.G.nr.1025/2006 conduc la crearea unei discriminari între persoanele aflate în situatii identice, impunând acordarea unei singure indemnizatii, indiferent de numarul copiilor nascuti.
În acelasi sens s-a pronuntat si Înalta Curte de Casatie si Justitie, într-o decizie de speta (Decizia nr.1947/2007), în care s-a aratat ca „definind nasterea, ca reprezentând aducerea pe lume a unuia sau mai multor copii vii, art.2 din H.G.nr.1825/2005 completeaza în mod nelegal actul normativ cu forta superioara, în aplicarea caruia a fost adoptat si încalca principiul egalitatii de tratament între copiii proveniti dintr-o sarcina multipla”.
Cu toate aceste în mod eronat instanta de fond a dispus anularea deciziilor nr. 3547/18.18.2006 privind aprobarea acordarii indemnizatiei pentru cresterea copilului în cuantum de 800 lei/ luna, si nr. 3547/01.08.2008 privind încetarea acordarii acestui drept. Aceste decizii vizeaza acordarea indemnizatiei pentru un copil, anularea acestora putând avea ca efect, potrivit principiului „quod nullum est nullum producit effectum” recuperarea sumelor achitate în temeiul acestora. Pe cale de consecinta, Curtea constata ca acordarea indemnizatiei pentru al doilea copil se poate face, în temeiul prezentei hotarâri judecatoresti, nefiind necesara anularea deciziilor emise anterior de recurenta.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.312 alin.1 si 2 Cod procedura civila, Curtea a admis în parte recursul declarat de recurenta Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Covasna, împotriva sentintei civile nr. 1226/3 decembrie 2009, pronuntata de Tribunalul Covasna - Sectia civila, în dosarul nr.1596/119/2008,a înlaturat din sentinta atacata dispozitia privind anularea deciziilor nr. 3547/18.10.2006 si nr.3547/01.08.2008 emise de pârâta Agentia Judeteana Pentru Prestatii Sociale.
A mentinut restul dispozitiilor sentintei civile atacate.
În temeiul art. 274 alin. 1 si 3 si art. 276 Cod procedura civila, a obligat recurenta sa plateasca intimatei KI suma de 200 lei cheltuieli de judecata partiale în recurs si a respins restul cheltuielilor solicitate.
Decizia nr. 145/R/2 martie 2010