Individualizarea judiciară a pedepselor. Pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege [art. 64 alin. 1 lit. a), teza i]

Dosar Nr. 910 (01.10.2009)

Individualizarea judiciara a pedepselor. Pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege [art. 64 alin. 1 lit. a), teza I]

C. pen., art. 64 alin. (1) lit. a), art. 71 art. 72

Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale – Protocolul nr. 1, art. 3

CEDO, cauza Hirst vs. Marea Britanie

Conform art. 71 alin. (2) C. pen. condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) – c) C. pen.

Totusi, în privinta pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege, prevazut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, în cauza Hirst contra Marii Britanii, pronuntata la 30 martie 2004, ca o interdictie absoluta de a vota impusa tuturor detinutilor nu intra în marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Primul Protocol al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, întrucât nu exista o legatura între interdictia votului si prevenirea infractiunilor sau scopul reinsertiei sociale a infractorilor. În acord cu jurisprudenta CEDO, Curtea de Apel Timisoara considera ca fata de infractiunea savârsita de inculpati si anume infractiunea de ucidere din culpa, nu se impune condamnarea acestora la pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului electoral de a alege.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala,

decizia penala nr. 910 din 1 octombrie 2009

Prin sentinta penala nr. 47 din 6 februarie 2008, pronuntata în dosarul nr. 2439/290/2006, Judecatoria Resita, în baza art. 178 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) si art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat pe inculpatul I.I. la 1(un) an si 6 (sase) luni închisoare; în baza art. 71 alin. (1) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 lit. a) – c) C. pen. pe durata executarii pedepsei principale; în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani si 6 luni, stabilit în conformitate cu prevederile art. 82 C. pen.; în baza art. 71 alin. (4) C. pen., a dispus suspendarea executarii pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei închisorii; în baza art. 359 C. proc. pen., a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. referitoare la revocarea suspendarii conditionate.

Pentru a hotarî astfel, prima instanta, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, a retinut urmatoarele:

În data de 16 iulie 2004, în jurul orei 7,00, autotractorul Mercedes-Benz Actros cu semiremorca basculanta a fost condus de inculpatul I.I. pe DJ 89 în directia Târnova - Soceni. Când a ajuns la intersectia cu DN 58, inculpatul a initiat o manevra de virare la dreapta catre Brebu. În acea perioada DN 58 se afla în lucrari de reabilitare a îmbracamintii asfaltice, fiind turnat strat nou de asfalt pe o parte din latimea totala de 10,2 m, pe care o avea suprafata carosabila în zona intersectiei. Partea pe care nu se turnase înca asfalt nou era pozitionata în plan transversal pe dreapta raportat la directia Caransebes-Resita, diferenta de nivel dintre cele doua suprafete ale carosabilului fiind de cca. 10 cm.

Datorita gabaritului mare al autotractorului, pe parcursul evolutiei sale în viraj acesta a depasit axa mediana a drumului national, patrunzând în interiorul sensului de deplasare Caransebes – Resita cu aproximativ 0,25 m.

În acel moment în directia Caransebes – Resita a circulat automobilul mixt Dacia, condus de inculpata V.V.R. Dupa parcurgerea unui segment de drum în panta si în curba la dreapta, când a observat pozitia autotractorului în planul carosabilului, inculpata a actionat sistemul de frânare si a efectuat o manevra de virare catre dreapta, autovehiculul a intrând în derapaj, iesind de pe zona nou asfaltata si evoluând pe cea alaturata. Ulterior, inculpata a manevrat catre stânga astfel ca autovehiculul Dacia a traversat pe o directie oblica suprafata carosabila a DN 58 spre marginea din stânga a acestuia, dupa care inculpata a virat iarasi la dreapta, automobilul a mai evoluat cca. 26 m pe planul longitudinal al drumului, rasturnându-se pe partea dreapta si revenind pe roti.

Pe parcursul deplasarii, autovehiculul Dacia, în momentele când a ajuns în zona marginii din stânga a carosabilului a lovit cu partea stânga victima P.M., care a fost proiectata pe acostamentul sensului Resita – Caransebes. Victima P.M. a fost transportata de urgenta la Spitalul Judetean Resita unde a fost diagnosticata ca având o stare generala grava, fiind în coma de gradul II, iar la data de 25.07.2004 a decedat.

Conform raportului medico-legal întocmit, s-a retinut ca moartea victimei a fost violenta si s-a produs din cauza insuficientei cardio-respiratorii acute consecutiva hemoragiei meningo-cerebrale în cadrul unui politraumatism cu traumatism cranio-cerebral acut deschis si traumatism toraco-pulmonar.

În drept, s-a apreciat ca fapta inculpatului I.I. de a nu respecta regulile de circulatie privind depasirea axului drumului declansând o stare de pericol pentru inculpata V.V.R., prin patrunderea pe partea stânga a carosabilului în conditiile în care din sens opus circula automobilul Dacia, având ca si consecinta decesul victimei P.M., întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. (2) C. pen.

S-a retinut ca dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice nerespectate de catre inculpat sunt prevazute de art. 78 si art. 135 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002.

În ceea ce priveste, fapta inculpatei V.V.R., de a nu respecta regulile de circulatie privind adaptarea vitezei la conditiile de drum, actionând sistemul de frânare si efectuând mai multe manevre de virare catre dreapta si stânga, autovehiculul intrând în derapaj, iar în momentele când a ajuns în zona marginii din stânga a carosabilului a lovit cu partea stânga victima P.M., care a decedat, s-a considerat ca întruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. (2) C. pen.

S-a retinut ca dispozitiile legale privind circulatia pe drumurile publice nerespectate de catre inculpata sunt prevazute de art. 48 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, potrivit caruia conducatorul de vehicul trebuie sa respecte regimul legal de viteza, sa o adapteze conditiilor de drum si sa reduca viteza în curbe periculoase si lipsite de vizibilitate.

Împotriva acestei sentinte au declarat apel, în termenul legal, conform dispozitiilor art. 362 – 363 C.proc.pen., inculpatii I.I. si V.V.R.

Inculpata V.V.R. a criticat sentinta apelata, pentru netemeinicie si nelegalitate, solicitând, ca în urma admiterii de probe în apel, sa se desfiinteze sentinta în ceea ce priveste condamnarea sa si admiterea actiunii civile fata de ea si rejudecând sa fie achitata de orice penalitate în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. ori sa se retina ca aplicabile dispozitiile art. 47 C. pen.

Inculpatul I.I. a solicitat admiterea apelului sau, desfiintarea în tot a sentintei si achitarea sa conform art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Prin decizia penala nr. 29 din 03.04.2009, pronuntata de Tribunalul Caras-Severin în dosarul nr. 2439/290/2006, în baza dispozitiilor art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate de inculpatii I.I. V.V.R., împotriva sentintei penale nr. 47/06.02.2008, pronuntata de Judecatoria Resita în dosarul nr. 2439/290/2006.

Împotriva deciziei penale nr. 29/A/03.04.2009 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin în dosarul nr. 2439/290/2006 din 26.03.2008 au declarat recurs în termenul legal inculpatii V.V.R. (la data de 08.04.2009) si I.I. (la data de 13.04.2009 – data stampilei postei), înregistrate pe rolul Curtii de Apel Timisoara – Sectia penala sub nr. 2439/290/2006 din 05.05.2009.

În recursul sau, inculpata V.V.R. a solicitat casarea deciziei, achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. cu aplic. art. 47 C. pen. si respingerea actiunii civile fata de ea.

În recursul sau, motivat printr-un memoriu separat, inculpatul I.I. a solicitat modificarea în tot a deciziei si a sentintei, în sensul achitarii sale în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Examinând decizia atacata prin prisma motivelor de recurs invocate si a celor analizate din oficiu conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Curtea a constatat ca recursurile inculpatilor sunt fondate sub aspectul aplicarii de catre prima instanta a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prevazut de art. 64 lit. a) teza I C. pen.

Din probele administrate reiese, dincolo de orice îndoiala rezonabila, ca inculpatul si inculpata au avut o culpa comuna în producerea accidentului rutier.

Inculpatul a virat la dreapta si a intrat pe drumul cu prioritate, extremitatea stânga fata a cabinei depasind axul imaginar al drumului si creând astfel o stare de pericol pentru inculpata care circula în sensul opus de mers. Inculpatul a încalcat astfel dispozitiile art. 47 din OUG nr. 195/2002 (în forma în vigoare la data accidentului - conducatorii vehiculelor care circula din sensuri opuse trebuie sa pastreze între ei o distanta laterala suficienta si, la nevoie, sa circule cât mai aproape de marginea partii carosabile corespunzatoare sensului lor de circulatie), precum si ale art. 1 (participantii la trafic trebuie sa se comporte pe drumul public astfel încât sa nu constituie un pericol sau un obstacol pentru circulatia rutiera), art. 153 alin. (1) (la întâlnirea a doua vehicule care circula din sensuri opuse, conducatorii acestora sunt obligati sa circule cât mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile, în sensul lor de mers) si art. 166 alin. (2) (are prioritate vehiculul care circula pe un drum public pe care este instalat indicatorul cu semnificatia „Drum cu prioritate”) din HG nr. 85/2003 (în vigoare la data accidentului).

Recursurile inculpatilor sunt fondate însa sub aspectul aplicarii lor de catre prima instanta a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prevazuta de art. 64 lit. a) teza I C. pen.

Conform art. 71 alin. (2) C.pen., condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute în art. 64 lit. a) – c) din momentul în care hotarârea de condamnare a ramas definitiva si pâna la terminarea executarii pedepsei.

Aplicarea pedepsei accesorii prevazuta de art. 64 lit. c) C. pen. se impune, întrucât la savârsirea infractiunii inculpatii s-au folosit de o activitate desfasurata de ei, respectiv de conducatori auto.

În privinta pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a alege prevazut de art. 64 alin. (1) teza I C. pen., în cauza Hirst contra Marii Britanii din 30 martie 2004, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca o interdictie absoluta de a vota impusa tuturor detinutilor nu intra în marja de apreciere a statului, fiind violat art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei, întrucât nu exista o legatura între interdictia votului si prevenirea infractiunilor sau scopul reinsertiei sociale a infractorilor. Dreptul la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei nu este absolut si poate face obiectul unor limitari, statele contractante având o larga marja de apreciere în materie. Aceasta marja de apreciere nu este nelimitata. Restrictiile si limitarile în materia dreptului la vot trebuie apreciate de o instanta independenta în fiecare caz în parte. O restrictie generala, automata si nediferentiata, la un drept consacrat de Conventie si care are o importanta cruciala, trece peste o marja de apreciere acceptabila oricât de larga ar fi ea si este incompatibila cu art. 3 din Protocolul nr. 1 al Conventiei.

În cauza de fata, instanta de recurs considera ca fata de infractiunea savârsita de inculpati (ucidere din culpa) nu se impune a se aplica acestora pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege. Chiar daca rezultatul produs a constat în moartea unei persoane, aceasta a intervenit datorita culpei faptuitorilor, forma mai usoara a vinovatiei, inculpatii fie neprevazând rezultatul faptei lor, desi trebuiau si puteau sa-l prevada, fie prevazând rezultatul faptei lor, fara sa-l accepte, socotind fara temei ca el nu se va produce.

Pentru considerentele de mai sus, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. au fost admise recursurile declarate de inculpatii V.V.R. si I.I. împotriva deciziei penale nr. 29/A/03.04.2009 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin în dosarul nr. 2439/290/2006 din 26.03.2008, au fost casate decizia penala recurata si sentinta penala nr. 47/06.02.2008 pronuntata de Judecatoria Resita în dosarul nr. 2439/05.05.2006, cu privire la pedeapsa accesorie, si, rejudecându-se cauza în latura penala, a fost înlaturata interzicerea exercitarii dreptului de a alege prevazuta de art. 64 lit. a) teza I C. pen.