Individualizarea pedepsei accesorii si complementare
Prin sentinta penala nr.2492/09.10.2006, pronuntata de Judecatoria Brasov în dosar penal nr.48/197/2005, s-a dispus, în baza art.197 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, condamnarea inculpatului B.F. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru savârsirea infractiunii de viol, parte vatamata C.I.
În baza art.61 alin.1 Cod penal, a fost revocata liberarea conditionata din pedeapsa de 3 ani si 8 luni închisoare, aplicata prin sentinta penala nr.2414/14.11.2002 a Judecatoriei Brasov, iar restul neexecutat, de 509 zile închisoare, a fost contopit cu pedeapsa de mai sus, dispunând ca inculpatul sa execute pedeapsa finala de 5 ani închisoare.
În baza art.65 alin.2 Cod penal, inculpatului i-a fost aplicata pedeapsa complementara a interzicerii tuturor drepturilor prev. de art.64 Cod penal pe o durata de 5 ani.
În baza art.357 alin.3 Cod procedura penala, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev. de art.64 Cod penal pe durata prev. de art.71 Cod penal.
În baza art.350 alin.1 Cod procedura penala, a fost mentinuta arestarea preventiva a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal, a fost dedusa preventia începând din data de 01.08.2005 la zi.
În baza art.346 Cod procedura penala, s-a constatat ca partea vatamata C.I. nu s-a constituit parte civila în cauza.
În baza art.191 alin.1 Cod procedura penala, inculpatul a fost obligat sa plateasca statului suma de 700 lei cheltuieli judiciare, în care a fost inclus si onorariul avocatului din oficiu, Ministerului de Justitie, conform art.189 alin.1 Cod procedura penala.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca, în fapt, în seara zilei de 31.07.2005, în timp ce partea vatamata C.I. se întorcea de la serviciu si parcurgea distanta dintre Halchiu si Satu Nou, inculpatul a exercitat violenta asupra sa, determinând-o astfel sa întretina relatii sexuale cu acesta.
Desi inculpatul nu a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecata, prima instanta a apreciat ca vinovatia acestuia este dovedita, având în vedere declaratia partii vatamate, din cuprinsul careia rezulta însesi identitatea inculpatului si care se coroboreaza cu alte mijloace de proba, respectiv, declaratia fiicei acesteia, careia i-a povestit imediat cele întâmplate; în plus, inculpatul avea asupra sa o geanta mare neagra si o bicicleta, aspecte confirmate de acesta, aspecte pe care partea vatamata nu avea cum sa le cunoasca, daca nu ar fi existat o întâlnire între acestia; apoi, declaratiile martorei B.L. vin sa întareasca faptul ca inculpatul a plecat din Satu Nou în jurul orelor 22.30, ulterior întâlnindu-se cu partea vatamata; sustinerile inculpatului conform carora ar fi ajuns în Codlea în jurul orelor 23.00 si a stat pâna dimineata în fata locuintei fiului fostei sale concubine, nu se coroboreaza cu nici un alt mijloc de proba.
La individualizarea pedepsei aplicate au fost avute în vedere criteriile prev. de art.72 Cod penal, precum si circumstantele reale ale savârsirii faptei, infractiunea comisa fiind îndreptata împotriva relatiilor sociale care ocrotesc libertatea sexuala a persoanei, dar si circumstantele personale, inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu, nerecunoscând comiterea faptei.
Împotriva acestei sentinte a formulat apel inculpatul, solicitând achitarea, iar prin decizia penala nr.26/A/05.02.2007, pronuntata de Tribunalul Brasov în dosar penal nr.48/197/2005, a fost respinsa calea de atac promovata, mentinându-se dispozitiile primei instante.
În baza art.381 Cod procedura penala, duratei arestarii preventive i-a fost adaugata perioada cuprinsa între 09.11.2006 si 05.02.2007, mentinându-se starea de arest preventiv.
În baza art.192 alin.2 Cod procedura penala, apelantul a fost obligat la plata catre stat a sumei de 170 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, iar suma de 100 lei, onorariu avocat oficiu, s-a dispus a fi înaintat din fondurile Ministerului de Justitie.
Pentru a decide în acest sens, Tribunalul Brasov a retinut ca vinovatia inculpatului B.F. reiese, fara echivoc, din coroborarea probelor administrate în cauza în acest sens sustinerile partii vatamate C.I. coroborându-se, asa cum o impune art.75 Cod procedura penala, cu cele concluzionate în raportul de constatare medico-legala nr.2591/01.08.2003 întocmit de S.J.M.L. Brasov( fila 41 D.U.P.), cu procesul verbal de cercetare la fata locului, cu procesul verbal de prezentare pentru recunoastere dar si cu declaratiile martorilor, toate cele expuse conturând, fara dubiu, ca inculpatul a savârsit fapta penala retinuta în sarcina sa prin Sentinta Penala nr.2492/09.11.2006 a Judecatoriei Brasov.
Tribunalul nu a retinut sustinerile inculpatului– care nu a recunoscut comiterea infractiunii – întrucât, pe de-o parte, acestea nu se coroboreaza cu restul probelor administrate în cauza, iar pe de alta parte, pozitia procesuala a acestui inculpat a fost una oscilanta pe parcursul prezentului proces în care a prezentat diferite „ versiuni” cu unicul scop al exonerarii sale de raspunderea penala. Si individualizarea pedepsei aplicate inculpatului B.F. a fost realizata cu respectarea criteriilor vizate de art.72 Cod penal în acest sens observându-se limitele de pedeapsa fixate în partea speciala a Codului Penal, gradul de pericol social al faptelor comise - urmarindu-se art.18/1 al.2 Cod penal în principal prin prisma afectarii grave a libertatii sexuale a unei femei în vârsta de 57 de ani – dar si persoana infractorului care este pe de o parte multiplurecidivist si persista în ignorarea valorilor sociale acordate de legea penala iar, pe de alta parte, a adoptat o atitudine nesincera si oscilanta pe parcursul prezentului proces penal.
S-a retinut, ca se impune – fata de natura infractiunii savârsite dar si relativ la circumstantele concrete ale prezentei cauze – în care partea vatamata este în vârsta de 57 de ani ceea ce contureaza distinct personalitatea infractionala a inculpatului – interzicerea tuturor drepturilor prev. de art.64 Cod penal ca pedeapsa accesorie în sensul art.71 Cod penal.
Inculpatul a formulat recurs, solicitând casarea hotarârilor pronuntate si achitarea sa în temeiul art.11 pct. 2 lit.a rap. la art.10 lit.c Cod procedura penala, întrucât nu a comis fapta retinuta în sarcina sa.
Recursul formulat de fondat însa pentru alte motive decât cele invocate de recurent.
Astfel, prima instanta a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a, b,c, d, e Cod penal, precum si pedeapsa complementara a interzicerii tuturor drepturilor prev. de art.64 alin.1 Cod penal, pe o durata de 5 ani.
Prin Legea nr.278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi au fost modificate dispozitiile art.71 Cod penal, devenind obligatorie, de drept, doar interzicerea drepturilor prev. în art.64 lit.a-c; interzicerea si a drepturilor prev. de art.64 lit.d si e a fost lasata la aprecierea instantelor de judecata, alin.3 al art.71 stipulând criteriile în baza carora se poate aplica aceasta pedeapsa accesorie.
În speta dedusa judecatii, în raport de infractiunea pentru care inculpatul a fost judecat si condamnat de prima instanta, de circumstantele concrete în care acesta a comis faptele, precum si de datele care caracterizeaza persoana inculpatului si având totodata în vedere practica Curtii Europene a Drepturilor Omului în privinta necesitatii de a analiza circumstantele concrete care sa determine interzicerea persoanelor condamnate sa exercite drepturi fundamentale, aplicata ca pedeapsa accesorie (Hotarârea Sabou si Pîrcalab contra României si Hotarârea Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord) nu rezulta ca se impune a-i fi interzise si drepturile prev. de art.64 lit. a teza I si lit.c Cod penal, ca pedeapsa accesorie; din nici unul din actele aflate la dosarul cauzei nu reiese împrejurarea ca infractiunea ar fi comisa sau ar avea vreo legatura cu exercitiul dreptului fundamental de a alege sau cu exercitarea unei functii, profesii sau activitati.
Curtea apreciaza însa ca inculpatul, autor al unei infractiuni de viol, savârsita fata de o persoana în vârsta de 57 de ani, este impropriu de a exercita drepturile parintesti si de fi tutore sau curator, fiind totodata inapt sa exercite dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat.
Prin urmare, instanta de recurs va proceda la o noua reindividualizare judiciara a pedepsei accesorii a interzicerii unor drepturi, fiind astfel incidente dispozitiile art.385 ind.9 pct.14 Cod procedura penala. Ca atare, va interzice inculpatului doar drepturile prevazute în art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, lit. b, d si e Cod penal.
Cu privire la pedeapsa complementara, se constata ca prima instanta a interzis inculpatului toate drepturile prev. de art.64 alin.1 Cod penal, fara ca în cuprinsul considerentelor sa se regaseasca motivele care au determinat-o la o atare individualizare a acestei pedepse; instanta de apel nu a verificat hotarârea primei instante din acest punct de vedere.
Curtea constata ca hotarârile supuse prezentului control judiciar sunt netemeinice sub aspectul continutului pedepsei complementare, fiind necesara o noua individualizare a acesteia. În raport de considerentele mai sus expuse, referitoare la pedeapsa accesorie, în cauza se impune ca inculpatului Budi Francisc sa-i fie interzise, cu acest titlu doar drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, b,d si e Cod penal, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
Sub aspectul criticilor invocate de recurent, Curtea le apreciaza ce nefiind fondate.
Instantele de fond au analizat si valorificat în mod judicios toate probele administrate în cauza, rezultând fara nici un dubiu vinovatia acestuia în comiterea infractiunii pentru care a fost condamnat. Temeinic, instantele au valorificat declaratiile date de inculpat în cursul procesului penal, interpretarea acestora realizându-se prin prisma dispozitiilor art. 69 Cod procedura penala. Partea vatamata l-a indicat fara nici un dubiu pe inculpat ca fiind autor al violului a carui victima a fost, descrierea facuta acestuia conducând la identificarea lui B.F.; în plus, inculpatul nu a oferit nici o explicatie plauzibila asupra a ceea ce a facut în noaptea de 31.07.2005, în jurul orelor 23,00, prezenta sa alaturi de alte persoane fiind confirmata doar pâna în jurul orelor 22,00 -22,40.
Ca atare, este nefondata sustinerea recurentului, prin avocat, de achitare în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedura penala, dispozitiile art.385 ind.9 pct.18 Cod procedura penala nefiind incidente în cauza.
În considerarea tuturor acestor argumente de fapt si de drept, constatând ca hotarârile recurate sunt netemeinice sub aspectul aplicarii art.71, 64 Cod penal, respectiv, art.65 alin.1 Cod penal, în baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d Cod procedura penala rap. la art. 385 ind.9 pct.14 Cod procedura penala, Curtea va admite recursul formulat de inculpatul B.F. împotriva deciziei penale nr.26/A/15.12.2006, pronuntata de Tribunalul Brasov în dosar penal nr. 48/197/2005, pe care o va casa sub aspectul individualizarii judiciare a pedepselor accesorii si complementare, desfiintând în aceleasi limite si sentinta penala nr.2492/09.11.2006 a Judecatoriei Brasov.
Rejudecând în aceste limite, din momentul ramânerii definitive a hotarârii si pâna la terminarea executarii pedepsei inculpatului îi vor fi interzise drepturile prevazute în art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, lit. b, d, e Cod penal
În baza art.65 alin.2 Cod penal, inculpatului B.F. îi va fi aplicata pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a, lit. b, d, e Cod penal, pe o durata de 5 ani dupa executarea pedepsei principale.
Va fi dedusa în continuare pentru inculpatul-recurent starea de arest preventiv începând din data de 05.02.2007 pâna în prezent, urmând a fi mentinuta arestarea sa preventiva.
În baza art.192 alin.3, art.189 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare vor ramâne în sarcina statului, în acestea fiind inclus si onorariul avocatului din oficiu, de 100 lei, care va fi avansat din fondurile Ministerului de Justitie si va fi platit Baroului Brasov.
(Dosar nr. 48/197/2005, Decizia penala nr. 342/R - N.T.)