Prin rechizitoriul Parchetului de pe lînga Judecatoria Bacau nr.3329/P/2009 din 07.10.2009 înregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr.18216/180/ 10.11.2009 s-a dispus punerea în miscare a act penale si trimiterea în judecata a inculpatului LN pentru savârsirea infractiunii de cersetorie prev. de art. 326 Cpen cu aplic. art. 37 lit.c Cpen.
În fapt , prin actul de sesizare s-a retinut ca în perioada 28.01.2009-07.04.2009 înculpatul a apelat în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material , desi este apt de munca.
În cursul cercetarii judecatoresti legal citat inculpatul nu s-a prezenta în vederea audierii în conformitate cu dispozitiile art 323 Cprpen si art 69-74 Cprpen. Instanta a procedat la audierea martorului AS, declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar .
Analizînd întregul material probator administrat în cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt .
La data de 07.04.2009 lucratorii de politie aflându-se în serviciul de patrulare l-au prins în flagrant pe numitul LN, care se afla în fata magazinului, apelând la mila publicului si cerând ajutor material.
In urina cercetarilor efectuate s-a stabilit urmatoarea situatie de fapt:
In data de 07.04.2009, în jurul orelor 09:00, inculpatul LN a venit cu un microbuz din loc. Buhusi pâna în mun.. Bacau. Acesta a coborât la autogara, dupa care s-a deplasat pe str. M.V si s-a asezat în fata magazinului, solicitând ajutor material de la trecatori..
Inculpatul a obtinut din cersit suma de 1,5 lei, cu care si-a cumparat niste covrigi, fiind depistat la scurt timp de o patrula de politie, care l-a condus la politie pentru cercetari.
Inculpatul LN a declarat pe parcursul cercetarilor ca este apt de munca, însa de 10 ani apeleaza în mod constant la mila publicului pe raza, întrucât nu-i place sa munceasca si este mai usor sa cerseasca la trecatori. Inculpatul a mai mentionat faptul ca nu este bolnav psihic, nu sufera de nici o boala sau invaliditate si nu are alte persoane în întretinere.
Pe parcursul anului 2009 inculpatul a fost sanctionat contraventional de mai multe ori, conform Legii 61/1991, însa de fiecare data a revenit la vechiul obicei, de a exploata sentimentele de mila ale publicului pentru a obtine venituri, desi are capacitate de munca.
La dosarul cauzei au fost atasate 9 procese-verbale de contraventie, încheiate de agentii de politie în perioada 28.01.2009 - 29.03.2009 acestea facând dovada comiterii faptei în mod repetat, rezultând îndeletnicirea inculpatului de a-si face din cersetorie o sursa de obtinere a veniturilor materiale Procurarea acestor venituri prin exploatarea sentimentelor de mila ale altor persoanelor constitue o forma de parazitism social, care aduce o grava atingere relatiilor de convietuire sociala, creând totodata un teren favorabil pentru alte manifestari antisociale.
De asemenea, se constata o perseverenta infractionala a inculpatului, întrucât acesta a mai fost anterior condamnat de trei ori la pedepse cu închisoarea tot pentru comiterea infractiunii de cersetorie (fisa cazier fila 7).
Din coroborarea materialului probator administrat în cauza - se retine ca în perioada 28.01.2009 - 07.04.2009 inculpatul LN a apelat în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, desi este apt de munca.
Situatia de fapt retinuta de inst.se probeaza cu:
1. proces-verbal de constatare a infractiunii flagrante
2. cazier judiciar
3. declaratie învinuit Negrut Liviu Florin
4. procese-verbale de aplicare a contraventiei
5. declaratie martor AS
In drept fapta inculpatului care în perioada 28.01.2009-07.04.2009 înculpatul a apelat în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material , desi este apt de munca, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de cersetorie prev. de art. 326 Cpen comisa în stare de recidiva mica postexecutorie conform art. 37 lit.c Cpen.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inc. instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse sau care s-ar fi putut produce.
Instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale si care nu s-a prezentat in fata organelor judiciare , împrejurari in temeiul carora inst.va aplica o pedeapsa în limitele prevazute de lege.
In consecinta instanta in baza art.. 326 Cpen cu aplic. art. 37 lit.c Cpen. va condamna inculpatul la pedeapsa de 4 luni închisoare.
În baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit a teza a II-a ,b Cpen pe durata executarii pricipale.
Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atât în baza art. 71 si art. 64 Cpen., cât si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozitiile art. 11 alin 2 si art. 20 din Constitutia României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre România prin Legea nr.30/1994.
Asfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotarâtea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate în executarea unei pedepse, constatând ca în legislatia britanica “interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea infractiunii” (aceiasi conceptie a legiuitorului reflectându-se si în legislatia româna actuala,n.inst). Curtea a acceptat “ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului daca restrângerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata în timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru”, însa a concluzionat ca articolul 3 din Primul Protocol aditional a fost încalcat, întrucât “legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor în conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, în orice împrejurare, intra în marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri”.
În consecinta, o aplicare automata , în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national în vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, încalca art. 3 din Primul Protocol aditional.
Prin urmare, în aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului , instanta nu va plica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza în ce masura, în prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savârsite sau de comportamentul inculpatului,
Asfel, circumstantele personale ale inculpatului , natura infractiunii savârsite, urmarile imediate, determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si în consecinta, în baza art. 71 Cpen si art. 3 din Protocolul nr. 1 aditional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.
În baza art. 116 alin 4 Cpen, instanta va lua fata de inculpat masura de siguranta a interzicerii de a se mai afla pe raza mun. Bacau, pe o durata de 5 ani, având în vedere ca „în cazul infractiunilor de furt, tâlharie, specula, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, cersetorie, prostitutie, viol, relatii sexuale între persoane de acelasi sex si perversiune sexuala, masura de siguranta poate fi luata oricare ar fi pedeapsa aplicata, durata sau cuantumul acesteia si chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni”.
????