Infracţiuni prevăzute în legi speciale

Dosar Nr. 911 (01.10.2009)

Infractiuni prevazute în legi speciale

C. pen., art. 181, art. 63 alin. (2)

OUG nr. 195/2002 republicata, art. 87 alin. (1)

Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/10.04.2006 de aplicare a Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie, art. 30, art. 6 alin. (1) lit. c), anexa nr. 5

Potrivit dispozitiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au valoare mai dinainte stabilita; aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata în urma examinarii tuturor probelor administrate, în scopul aflarii adevarului. Astfel, starea de fapt a fost stabilita ca rezultat al tuturor mijloacelor de proba legal administrate. Într-adevar, art. 30 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie, aprobate prin Ordinul Ministerului sanatatii nr. 376/10.04.2006 mentioneaza ca utilizarea trusei standard de prelevare a carei componenta se prevede în anexa nr. 5, înlocuieste metoda clasica, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestor norme. Totusi, nu trebuie omise dispozitiile tranzitorii ale art. 6 alin. (1) lit. c) din OMS care prevad ca pâna la înlocuirea metodei anterioare cu noua metodologie, prelevarea sângelui se face cu seringi de unica folosinta, astfel cum s-a procedat si în prezenta cauza. Termenul de 6 luni trebuie interpretat ca fiind unul administrativ, de recomandare, iar folosirea metodei de prelevare cu seringi de unica folosinta se impune pâna la existenta posibilitatii efective de utilizare a trusei speciale prevazute în anexa nr. 5 la Normele metodologice.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia penala,

decizia penala nr. 911 din 1 octombrie 2009

Prin sentinta penala nr. 2812/12.11.2008 pronuntata de Judecatoria Timisoara în dosarul nr. 12501/325/2008, în baza art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 modificata si republicata, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.P.D. la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibatie alcoolica peste limita prevazuta de lege.

În baza art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 modificata si republicata, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru savârsirea infractiuni de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere.

În baza art. 85 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 modificata si republicata, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a fost condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 1 an închisoare pentru savârsirea infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele astfel aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an închisoare.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a, lit. b) C. pen., pe durata si în conditiile art. 71 C. pen..

Prima instanta a retinut, în fapt, din analizarea întregului material probatoriu administrat atât în cursul urmaririi penale, cât si al judecatii, ca la data de 16.06.2007, inculpatul s-a deplasat în localitatea H. împreuna cu numitul M.S.G., unde acasa la o cunostinta au consumat bauturi alcoolice pâna a doua zi. Constatând ca sub autoturismul marca BMW, cu care au sosit se afla o pata de ulei, inculpatul a contactat telefonic un mecanic auto pentru a remedia eventualele defectiuni aparute. Astfel, persoana contactata a solicitat inculpatului sa duca masina la marginea satului unde se afla amplasata o rampa pentru ca masina sa poata fi reparata mai usor. Inculpatul, desi cunostea ca nu are permis de conducere, astfel cum rezulta din adresa nr. 41759/2007 a SPCRPCIV Timis, precum si faptul ca se afla sub influenta bauturilor alcoolice, s-a urcat la volanul autoturismului si s-a deplasat cu acesta pe drumurile publice din localitatea H. cu intentia de a duce masina la locul indicat de mecanicul auto, însa ajungând în dreptul imobilului cu nr. 12 a pierdut controlul volanului, a parasit partea carosabila, a patruns pe spatiul verde si a lovit doi pomi pe care i-a rupt.

Procedând la verificarea actelor prezentate de inculpat, s-a constatat, dupa cum rezulta si din adresa nr. 2568622/2007 emisa de DPF Oradea, faptul ca autoturismul condus de inculpat figureaza ca fiind radiat din circulatie începând cu data de 11.05.2006.

S-a retinut ca atât în faza de urmarire penala, cât si în fata primei instante faptul ca inculpatul a recunoscut savârsirea faptelor si a aratat ca regreta comiterea acestora.

Împotriva acestei sentinte penale a declarat apel, în termenul prevazut de lege, inculpatul B.P.D., apel înregistrat pe rolul Tribunalului Timis la data de 12.12.2008 sub acelasi numar unic de dosar.

Apelul nu a fost motivat în scris, însa aparatorul ales al inculpatului a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei apelate si rejudecarea cauzei în sensul achitarii inculpatului pentru savârsirea infractiunilor prevazute de art. 85 alin. (1) si art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 în temeiul art. 10 lit. b1) C. proc. pen., si pentru savârsirea infractiunii prevazute de art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., iar în subsidiar, a solicitat retinerea circumstantelor atenuante, conform art. 76 lit. d) C. proc. pen., si coborârea pedepselor la un alt cuantum.

În ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, arata ca la dosarul de urmarire penala exista un proces-verbal de prelevare a probelor biologice, mentionându-se ca aceasta prelevare s-a efectuat cu ac si seringa de unica folosinta sub semnatura si parafa medicului. Însa, conform art. 88 din acelasi act normativ, recoltarea probelor biologice se face cu respectarea normelor metodologice ale Ministerului Sanatatii, respectiv ordinul nr. 376/2006, iar conform art. 6 alin. (1) lit. c) din acest ordin, recoltarea probelor biologice se face cu ac si seringa de unica folosinta pâna la înlocuirea acestei modalitati cu cea care implica folosirea trusei standard, adica pentru înca 6 luni de la publicare. Aceasta publicare s-a facut în aprilie 2006, astfel încât înlocuirea acestei modalitati prin folosirea trusei standard a operat din luna octombrie 2006. În acest context, apreciaza ca alterarea metodei de recoltare a probelor biologice, cu nerespectarea normelor impuse de autoritatea în domeniu, implica anularea valorii probatorii a testelor efectuate. Toate aceste aspecte trebuie sanctionate prin achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., respectiv lipsa elementului material al infractiunii, în conditiile în care probele biologice au fost recoltate cu încalcarea textelor de lege imperative, fiind aplicabile dispozitiile art. 64 alin. (2) C. proc. pen., avându-se în vedere si sedinta CSM pe practica neunitara din data de 05.11.2008.

Prin decizia penala nr. 101/A din 30.03.2009, pronuntata de Tribunalul Timis în dosarul nr. 12501/325/2008, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat împotriva sentintei penale nr. 2812/12 11 2008 a Judecatoriei Timisoara pronuntata în dosar 12501/325/2008.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta de apel a retinut ca, în mod corect, pe baza unui probatoriu complet Judecatoria a stabilit starea de fapt si vinovatia inculpatului, vinovatie care nu a fost contestata de acesta. De asemenea, instanta de apel a stabilit ca in mod corect judecatoria a confirmat încadrarea juridica propusa prin actul de acuzare, respectiv ca inculpatul se face vinovat de savârsirea a trei infractiuni, respectiv ca a condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat, fapta ce întruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 85 alin. (1) din OUG nr. 195/2002, a condus pe drumurile publice un autoturism fara a poseda permis de conducere, fapta întruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 modificata si aceea ca a condus pe drumurile publice un autoturism având în sânge o îmbibatie alcoolica ce depaseste limita legala, fapta ce întruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazute de art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002.

În ce priveste cea de a treia infractiune instanta de apel a apreciat ca sunt neîntemeiate criticile inculpatului cu privire la faptul ca nu a fost respectata modalitatea de recoltare a probelor biologice si acest lucru a condus la alterarea acestora în conditiile în care nu exista nicio dovada care sa creeze o suspiciune cu privire la o pretinsa alterare a probelor. S-a retinut ca aceasta modalitate de recoltare a probelor, respectiv cu ac si siringa de unica folosinta a fost folosita pâna la intrarea în vigoare a noii reglementari, iar înlocuirea metodologiei nu a avut la baza faptul ca vechea modalitate de recoltare a probelor era nesigura. Din acest considerent, instanta de apel a opinat ca nefolosirea metodologiei de recoltare introdusa prin actul normativ indicat de parte nu conduce automat la concluzia ca probele sunt alterate.

Pe de alta parte, s-a considerat ca nedotarea unitatii sanitare care a prelevat aceste probe cu trusa standard si folosirea vechii modalitati de recoltare a probelor nu poate conduce automat la concluzia ca aceste mostre de sânge au fost obtinute în mod ilegal si s-a produs o încalcare a prevederilor art. 64 alin. (2) C. proc. pen.

Fata de considerentele expuse Tribunalul Timis a respins ca nefondat apelul formulat de inculpat.

Împotriva deciziei penale nr. 101/A/30.03.2009 pronuntata de Tribunalul Timis în dosarul nr. 12501/325/2008 a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o ca netemeinica si nelegala.

Recursul nu a fost motivat în scris, ci numai cu ocazia sustinerii orale a acestuia, aspectele invocate de aparatorul inculpatului fiind consemnate în partea introductiva a prezentei decizii.

Analizând recursul declarat de inculpat prin prisma motivelor invocate de acesta si din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., instanta constata ca este nefondat, urmând sa fie respins pentru urmatoarele considerente:

Potrivit procesului-verbal de constatare a infractiunii din 17.06.2007, semnat de inculpat si martori asistenti, se mentioneaza ca inculpatul a fost testat cu aparatul alcooltest Dreger seria ARRJ – 0061 la data de 17.06.2007 orele 11,40 conform protocolului 00007 rezultatul fiind de 0,88 mg/l aer pur respirat. Totodata, inculpatul a recunoscut în fata instantei savârsirea faptelor, mentionând ca a consumat toata noaptea bauturi alcoolice.

Pe de alta parte, din procesul verbal de prelevare din 17.06.2007 rezulta ca prelevarea s-a facut cu ac si seringa de unica folosinta, proba fiind sigilata cu sigiliul nr. 39893 MI. Astfel, sustinerile aparatorului inculpatului în sensul ca nu s-ar fi mentionat sigiliul sunt nereale. Prin urmare, recoltarea probelor biologice nu a fost facuta cu trusa de recoltare prevazuta de Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006, ci cu metoda clasica impusa de Institutul de Medicina Legala „Mina Minovici” la 01.03.1990. Potrivit procesului verbal de recoltare rezulta ca seringa si acul utilizate au fost de unica folosinta, flaconul a fost curat si nu a prezentat urme de alcool, iar dezinfectarea pielii nu s-a facut cu alcool sau alte substante derivate. De la bun început, adica din momentul constatarii faptei de catre organele de politie, dar si ulterior, în cursul urmaririi penale, inculpatul nu a avut nicio obiectie cu privire la modul în care au fost recoltate probele biologice, a acceptat sa se supuna probei alcool test, care a evidentiat o cantitate de 0,88 mg/l aer pur respirat, iar ca urmare a probelor de sânge recoltate s-a stabilit o alcoolemie de 1,65 ‰ la ora 1215, respectiv 1,45 ‰ la ora 1315. În cursul cercetarii judecatoresti la Judecatoria Timisoara, inculpatul nu a invocat nici un moment existenta vreunui motiv de nulitate vizând modul cum i-au fost recoltate probele biologice, recunoscând si regretând conducerea sub influenta alcoolului.

Prin urmare, este indubitabil faptul ca inculpatul a condus autoturismul cu alcoolemie ce depaseste limita legala, iar faptul ca nu s-au respectat procedurile impuse de Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/2006 la recoltarea sângelui, nu conduce automat la constatarea nulitatii recoltarii câta vreme în practica trusele de recoltare mentionate în ordin nu au fost livrate unitatilor spitalicesti, iar inculpatul, asa cum s-a mentionat mai sus, nu a invocat vreo lezare a drepturilor sale prin modul în care i s-a facut recoltarea decât în caile de atac. Este adevarat ca potrivit art. 30 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice si a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducatorilor de autovehicule si tramvaie aprobate prin Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 376/10 aprilie 2006, se mentiona ca utilizarea trusei standard de prelevare, a carei componenta este prevazuta în anexa nr. 5 la normele metodologice, înlocuieste metoda clasica în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestora; însa, nu trebuie omise nici dispozitiile tranzitorii din art. 6 alin. (1) lit. c) din acelasi ordin, care prevad ca „prelevarea sângelui se face cu seringi de unica folosinta, pâna la înlocuirea acestei metode cu trusa standard de prelevare special destinata acestui scop”. Sub acest aspect, instanta constata ca termenul de 6 luni este un termen administrativ, de recomandare; iar folosirea metodei de prelevare cu seringi de unica folosire se prelungeste pâna la existenta posibilitatii efective de utilizare a trusei unice; o interpretare diferita conducând la imposibilitatea efectuarii probatoriului în cauzele privind comiterea infractiunii prevazuta de art. 87 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 din motive neimputabile organelor judiciare, cu atât mai mult cu cât înlocuirea metodei de prelevare nu a fost justificata de nesiguranta vechii metode. Totodata, se constata ca în speta nu sunt incidente dispozitiile art. 21 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice întrucât metoda utilizata pentru determinarea alcoolemiei este una reglementata de acestea.

Instanta mai are în vedere si faptul ca potrivit dispozitiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen. probele nu au valoare mai dinainte stabilita; aprecierea fiecarei probe facându-se de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata în urma examinarii tuturor probelor administrarii, în scopul aflarii adevarului. Astfel fiind, se retine ca starea de fapt în speta a fost stabilita ca rezultat al tuturor mijloacelor de proba expuse anterior, rezultatul buletinului de analiza coroborându-se cu recunoasterea inculpatului si testarea cu alcooltestul.

În ceea ce priveste sustinerile inculpatului ca faptele de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fara a poseda permis de conducere si a unui autovehicul neînmatriculat nu ar prezenta pericolul social al unei infractiuni si ca s-ar impune aplicarea dispozitiilor art. 181 C. pen., acestea sunt nefondate în raport cu modul de comitere, persoana inculpatului, urmarea care s-ar fi putut produce, împrejurarile faptei.

În conformitate cu prevederile art. 181 din Codul penal, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita în mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. În alin. (2) al aceluiasi articol se precizeaza ca la stabilirea în concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savârsire a faptei, de scopul urmarit, de împrejurarile în care a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita inculpatului. În stabilirea gradului de pericol social se retine ca cele doua infractiuni sunt considerate chiar de legiuitor ca fiind de pericol, cu atât mai mult în situatia în care s-au produs consecinte în realitatea obiectiva, respectiv inculpatul a pierdut controlul volanului si a parasit partea carosabila, a patruns pe spatiul verde si a lovit doi pomi. Totodata, sustinerea aparatorului inculpatului în sensul ca acesta nu ar fi cunoscut faptul ca autoturismul era radiat din circulatie nu poate fi retinuta întrucât radierea a avut loc în 11.05.2006, iar aceste aparari nu se circumscriu notiunii de eroare de fapt.

Astfel fiind, în temeiul 38515 alin. 1, pct. 1, lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondat recursul declarat de inculpat, împotriva deciziei penale nr. 101/A/30.03.2009, pronuntata de Tribunalul Timis în dosarul nr. 12501/325/2008.