Legea nr. 10/2001. Valoarea certificatului de mostenitor. Coexistenta calitatii de succesor testamentar cu cea de succesor legal. Valoarea notificarii. Repunerea in termenul legal de acceptare a succesiunii.

Codul civil nu exclude coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara, de cujus putând dispune prin testament de o parte din averea sa, urmând ca restul averii sa fie deferita cu respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza succesiunea legala, conform art. 650 Cod civil.

În conformitate cu dispozitiile art. 887 Cod civil „se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva sau de unul sau mai multe obiecte determinate”.

Cum apelantii pârâti nu au contestat certificatul de mostenitor nr. 319/1991 rectificat prin încheierea  nr. 1274/17.09.2009, în conditiile art. 88 din Legea nr. 36/1995, se retine ca acesta face dovada fata de terti – respectiv fata de pârâti – cu privire la calitatea de mostenitor testamentar al reclamantei A.M., alaturi de ceilalti doi legatari cu titlu particular.

Prin actiunea înregistrata pe rolul acestei instante la 15.12.2006 sub nr. 4749/118/2006, reclamanta A.M. a chemat in judecata Primaria Orasului Eforie, Primarul Orasului Eforie si SC U.S. SRL pentru ca prin hotarârea ce se va pronunta, pe cale de contestatie la dispozitia nr.750/3.11.2006 sa se dispuna anularea acesteia si a fie obligate pârâtii Primarul si Primaria la restituirea in natura a vilei D.O. si a terenului de 420 mp situate in Eforie, str. S. nr. 10.

In motivarea cererii sale, reclamanta a aratat ca prin notificarea nr. 94/14.02.2002 trimisa de B.E.J. V.D.G. a solicitat retrocedarea in natura a imobilului P+1 format din 12 camere si a terenului de 420 mp ce a apartinut autorilor ei si a fost preluata in mod abuziv prin Decretul nr. 92/1950 anexa 2, pozitia 196.

Prin dispozitia nr. 750/2006 notificarea a fost respinsa pe motiv ca nu a facut dovada dreptului de proprietate asupra bunului in cauza;

Initial, din lipsa unei schite exacte a parcelarii Techirghiol-Butarescu, lotul pe care socotise ca se afla vila a fost nominalizat ca fiind lotul nr.43, in loc de lotul nr. 47.

Totodata a aratat ca în finalul adresei de revenire la notificarea nr. 97/14.02.2002, revenire înregistrata la Primaria Eforie sub nr. 8807/14.05.2003, a facut mentiunea ca, prin notificarea nr.94/14.02.2002 a solicitat si retrocedarea casei cunoscute sub numele Vila D.O., care din actele depuse rezulta ca ar fi situata pe lotul nr. 47, si nu pe lotul nr. 43, cum aproximase initial din lipsa unui plan de situatie, insa paratele, cu rea-credinta, au profitat din plin de acest lucru si au dat dispozitia de respingere sustinând ca nu a depus acte de proprietate.

In fapt, dupa cum s-a aratat prin notificarea nr. 94/2002 si a dovedit cu înscrisurile pe care le-a depus la dosarul format la Primaria Eforie, conform certificatului de mostenitor nr. 319/09/04/1991 eliberat de fostul Notariat de Stat local sector 4 Bucuresti in dosar nr.384/1991, reclamanta are calitatea de nepoata de sora si mostenitoare a defunctei S.V., nascuta D., care, la rândul ei, ca sotie supravietuitoare, a fost mostenitoare legala si testamentara a defunctului S.I. (zis si S.), conform certificatului de mostenitor nr. 596/19.07.1984 emis de fostul Notariat de Stat local, sector 4 Bucuresti, in dosarul nr. 710/1984.

In drept, s-au invocat disp. art. 6 alin.1 si art. 21 alin.1 din Legea nr.10/2001; pentru dovedirea actiunii s-a solicitat proba cu înscrisuri; s-au anexat copii ale dispozitiei 750/3.11.2006, plicul prin care s-a comunicat notificarea nr.94/2002 si nr.97/2002, adresa nr. 3426/31.07.2006, adresa înregistrata sub nr. 18644/12.05.2003, nr.8642/12.05.2003, nr. 8807/14.05.2003, plan parcelar.

Parata S.C. U.S. S.R.L. a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive întrucât prin actiunea introdusa se contesta dispozitia nr. 750/3.11.2006 emisa de Primarul Orasului Eforie, societatea neavând calitatea de eminent.

Calitatea de parte in proces trebuie sa corespunda fie cu calitatea de titular al dreptului, fie cu calitatea de titular al obligatiei ce formeaza continutul raportului juridic de drept material asupra judecatii. Întrucât reclamantul este cel ce declanseaza procedura judiciara, acestuia ii revine obligatia de a justifica calitatea sa procesuala cat sipe cea a paratului.

S-a aratat ca, prin adresa nr. 20904/7.11.2006, Consiliul Local Eforie a înaintat in vederea solutionarii dosarul nr. 783N (continând notificarea nr. 97/14.02.2002 formulata in baza Legii nr. 10/2001) împreuna cu documentatia depusa de petenti. Întrucât la dosarul înaintat de Consiliul Local Eforie nu existau actele doveditoare (actele de proprietate si actele de stare civila) in original si copii legalizate, dosarul a fost restituit acestei institutii in vederea comunicarii documentelor solicitate.

Pârâtii Primaria Orasului Eforie, Primarul Orasului Eforie, desi legal citati, nu au formulat întâmpinare si nici nu au precizat – în sedinta publica prin aparator ales -, apararile pe care înteleg sa le foloseasca; s-a depus, la solicitarea instantei, documentatia formulata in urma primirii notificarilor nr. 94 si nr. 97.

Prin încheierea din 15.05.2007, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de S.C. U.S. S.R.L..

Prin actiunea înregistrata la 10.03.2008 sub nr. 1870/118/2008, reclamantii A.M., D.A. si D.I. au chemat in judecata Primaria Orasului Eforie si Primarul Orasului Eforie pentru a fi obligati pârâtii la restituirea in natura a imobilului casa P+1, cu 12 camere, cunoscuta sub numele Vila D.O., si a terenului aferent in suprafata de 420 mp, adica lotul nr. 47, care a facut parte din proprietatea denumita Techirghiol – dr. Butarescu, situate in Eforie Nord, str. S. nr. 10, preluate in mod abuziv de stat in baza Decretului nr. 92/1950, anexa II, pozitia 196 cu privire la constructie, si a Decretului nr. 111/1951, cu privire la terenul aferent acesteia.

Reclamantii au aratat ca, prin doua notificari, au solicitat restituirea in natura a imobilului descris - casa cunoscuta sub numele Vila D.O. si a terenului aferent in suprafata de 420 mp, adica lotul nr. 47. Calitatea de persoane îndreptatite rezulta din faptul ca A.M. si autorul reclamantelor D.A. si D.I., defunctul D.N., sunt unici nepoti de sora si unici mostenitori legali ai defunctei S.V., nascuta D., sotie supravietuitoare si mostenitoare legala si testamentara a defunctului S. (zis S.I.), conform certificatului de mostenitor nr. 596/19.07.1984 emis de fostul Notariat de Stat local sector 4 Bucuresti in dosarul nr. 710/1984.

In drept, s-au invocat prevederile Legii nr. 10/2001 cu modificarile si completarile ulterioare si Decizia nr. XX din 19.03.2007 a ICCJ.

In dovedirea sustinerilor lor, reclamantii au solicitat proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei si proba cu expertiza imobiliara de identificare a imobilelor care fac obiectul cauzei.

La termenul de judecata din 13.06.2008, reprezentantul reclamantilor a formulat precizari in sensul ca întelege sa cheme in judecata Orasul Eforie prin primar si Primarul Orasului Eforie. De asemenea, s-a aratat ca, desi cererea de chemare in judecata s-a formulat si in numele mostenitorilor defunctului D.N., D.A., sotie supravietuitoare si D.I., unica fiica, urmare a retragerii de catre acestea a mandatului acordat aparatorului de catre defunctul D.N., acesta nu le reprezinta pe reclamantele D.A. si D.I. si ca a semnat cererea de chemare in judecata numai in numele reclamantei A.M., in conformitate cu notificarea nr. 309/28.05.2008 înregistrata la BEJ P.S. si P.F. din Bucuresti, si cu copia e-mail-ului adresat de catre D.I., anexate.

In sedinta din 16.09.2008, instanta, având in vedere continutul cererilor ce formeaza obiectul celor doua cauze, considerând îndeplinite disp. art. 164 Cod pr. civila, a dispus conexarea dosarului nr. 1870/118/2008 la dosarul nr. 4749/118/2006.

Dupa întrunirea cauzelor, reclamanta - prin avocat - a precizat obiectul actiunii învederând instantei ca nu solicita restituirea lotului 43, ci a lotului 47 si a constructiei Vila Doina Oltului.

In aceeasi sedinta, instanta a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant a domnului avocat C.C.M. in privinta reclamantelor D.A. si D.I., constatând ca avocatul nu a putut face dovada împuternicirii acordate de aceste persoane pentru promovarea actiunii ce constituie obiectul dosarului nr. 1870/118/2008. Prin urmare, considerând îndeplinite conditiile art.161 alin.2 Cod pr. civila, instanta a dispus anularea partiala a acestei cereri, constatându-se legal investita numai cu actiunea formulate de A.M.

Ulterior, prin cererea înregistrata la 21.10.2008, reclamanta a precizat obiectul cererilor conexe aratând ca în rezolvarea directa a notificarilor nr.94 si 97 din 14.02.2002, solicita a se dispune restituirea în natura a imobilului casa parter + etaj, cu 12 camere, cunoscuta sub numele de „Vila D.O.” si a terenului aferent, în suprafata de 420 mp, adica lotul 47 care a facut parte din proprietatea denumita Techirghiol - Dr. Butarescu, situat în  prezent în Eforie Nord, str. S. nr.10,  preluate în mod abuziv de stat în baza Decretului nr.92/1950, publicat în Buletinul Oficial nr.36/1950, anexa II, pozitia nr.196, cu privire la constructie si a Decretului nr.111/1951, cu privire la  terenul aferent acesteia.

În solutionarea contestatiei formulate împotriva dispozitiei nr.750/ 03.11.2006, solicita a se dispune înlaturarea din textul dispozitiei a tuturor mentiunilor  referitoare la  „Vila D.O.”, mentiuni care privesc, în fapt, notificarea nr.97/2002, lotul 47, lot pe care se afla în realitate aceasta vila, si nicidecum notificarea nr.94/2002, la care se refera dispozitia atacata, si care în final priveste numai lotul 43, lot la care nu mai exista  nici o pretentie. 

La termenul din 18.11.2008, reclamanta si-a modificat actiunea sub aspectul cadrului procesual pasiv in sensul introducerii in cauza a S.C. U.S. S.R.L. pentru ca, în rezolvarea directa a notificarilor nr.94 si nr. 97 din 14.02.2002, sa se dispuna restituirea in natura de catre aceasta a imobilului casa P+1, cu 12 camere, cunoscuta sub numele Vila D.O., si a terenului aferent in suprafata de 420 mp, adica lotul nr. 47, care a facut parte din proprietatea denumita Techirghiol – dr. Butarescu, situate in Eforie Nord, str. Sportului nr. 10.

Prin sentinta civila nr. 4/06.01.2009 Tribunalul Constanta a admis în parte actiunea înregistrata sub nr. 4749/118/2006 în contradictoriu cu Primaria Orasului Eforie, Primarul Orasului Eforie si S.C. U.S. S.R.L. A fost anulata decizia nr. 750/3.11.2006 emisa de Primarul Orasului Eforie. A fost obligat  Primarul Orasului Eforie sa emita dispozitie de restituire în natura a suprafetei de 270 mp teren situat în Eforie Nord, str. S. nr. 10. S-a respins contestatia formulata în contradictoriu cu S.C. U.S. S.R.L. Eforie Sud ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

A fost admisa în parte actiunea înregistrata sub nr. 1870/118/2008.

A fost obligata pârâta S.C. U.S. S.R.L. Eforie Sud sa emita o decizie de restituire în natura a imobilului constructie P+1, suprafata construita de 134,76 mp situat în Eforie Nord, str. S.. nr. 10, judet Constanta. S-a respins cererea de restituire în natura a aceluiasi imobil în contradictoriu cu Primaria Orasului Eforie si Primarul Orasului Eforie, ca neîntemeiata.

S-a respins cererea de restituire în natura a terenului formulata în contradictoriu cu S.C. U.S. S.R.L. Eforie Sud, ca nefondata.

Pentru a pronunta aceasta solutie prim instanta a retinut, în esenta, ca reclamanta s-a legitimat ca succesoare a defunctului I.S., fostul proprietar al Vilei ”D.O.” – constructie având 12 camere si o capacitate de 50 de persoane, si a terenului aferent în suprafata de 134,75 mp, imobil preluat în baza Decretului nr. 92/1950, aflat în prezent în posesia S.C. U.S. S.R.L. Eforie Sud - constructia  si a Orasului Eforie – terenul.

Întrucât terenul nu este afectat de detalii de sistematizare, fiind liber de constructii, iar  Vila ”D.O.”- constructie P+1 în suprafata de 134,75 mp - se afla în administrarea S.C. U.S. S.R.L. si partial este închiriata unor persoane fizice, instanta a retinut ca este posibila restituirea în natura a întregului imobil, dispozitiile art. 9 din Legea  nr. 10/20901 fiind pe deplin aplicabile în cauza.

Împotriva acestei sentinte, în termen legal au declarat apel pârâtii Primarul Orasului Eforie, Orasul Eforie si S.C. U.S. S.R.L. Eforie.

Pârâtii Orasul Eforie si Primarul Orasului Eforie au criticat legalitatea hotarârii Tribunalului Constanta sub urmatoarele aspecte:

Instanta de fond a retinut în mod gresit ca reclamanta A.M. are calitatea de persoana îndreptatita la masuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.

Reclamanta A.M. nu are calitate de succesor al fostului proprietar - defunctul S.I. – întrucât este doar un simplu legatar cu titlu particular al sotiei fostului proprietar – S.V., decedata la 13 ianuarie 1991, conform certificatului de mostenitor nr. 319/09.04.1991.

Chiar daca întreaga masa succesorala ramasa de pe urma defunctului S.I. a fost transmisa sotiei supravietuitoare – S.V. – în calitate de mostenitor testamentar – aceasta din urma neavând descendenti a lasat un legat cu titlu particular în beneficiul reclamantei, careia i-a transmis locul de veci, iar legatari universali au fost desemnat nepotii A.M.R. si A.R.C.

La rândul ei pârâta S.C. U.S. S.R.L. a criticat legalitatea si temeinicia hotarârii primei instante sub urmatoarele aspecte:

- Prima instanta a dezlegat în mod gresit problema calitatii reclamantei de persoana îndreptatita sa beneficieze de masurile reparatorii prevazute de Legea nr. 10/2001, aceasta neavând calitate de mostenitoare a defunctului S.I., întrucât a fost desemnata ca legatar cu titlu particular al defunctei S.V. – sotia supravietuitoare a fostului proprietar, în timp ce copii reclamantei au fost desemnati ca legatari universali.

- Instanta a încalcat principiul contradictorialitatii, întrucât proba cu epertiza tehnica de identificare a  constructiei – Vila ”D.O.” nu a fost efectuata si cu participarea S.C. U.S. S.R.L., aceasta fiind introdusa în cauza în urma modificarii actiuni reclamantei, dupa administrarea probei cu expertiza.

Analizându-se legalitatea si temeinicia hotarârii apelate în raport de criticile pârâtilor se constata ca apelurile sunt nefondate.

1. Criticile ce vizeaza modalitatea de solutionare a problemei de drept relative la calitatea reclamantei de persoana îndreptatita sa beneficieze de masuri reparatorii conform Legii nr. 10/2001 pentru imobilul – Vila ”D.O.” si teren aferent în suprafata de 134,75 mp, fosta proprietate a defunctului S.I., invocate în ambele apeluri formulate de pârâti, se retin a fi nefondate si urmeaza a fi respinse, instanta urmând sa raspunda printr-un considerent comun.

Pornind de la ratiunea adoptarii Legii nr. 10/2001 privind situatia juridica a unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, exprimata în caracterul profund reparatoriu, este de precizat ca prin acest act normativ legiuitorul a urmarit sa înlature prejudiciile suferite de proprietari pentru abuzurile savârsite de stat.

Conform art. 3 si 4 din Legea nr. 10/2001, sunt îndreptatite la masuri reparatorii constând în restituirea în natura sau, dupa caz, prin echivalent, persoanelor fizice, proprietari ai imobilelor la data preluarii în mod abuziv a acestora si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptatite.

Potrivit înscrisurilor depuse la dosar si necontestate de pârâti – imobilul notificat de reclamanta a fost proprietatea numitului S.I., zis S.

În urma decesului lui S.V., care a intervenit la data de 13.01.1991, s-a emis  certificatul de mostenitor nr. 319/09.04.1991 rectificat prin încheierea de rectificare nr. 1274/17.09.2009, emisa de B.N.P. Asociati ”N” Bucuresti.

Conform certificatului de mostenitor mai sus invocat, autoarea S.V. a dispus printr-un testament olograf de averea detinuta la data decesului, desemnându-i ca legatari cu titlu particular atât pe A.M., în calitate de nepoata de sora - careia i-a revenit un loc de veci, cât si pe numitii A.M.R. si A.R.C. – în calitate de nepoti – carora le-a revenit un imobil si bunurile mobile din aceasta locuinta.

În încheierea de rectificare a certificatului de mostenitor nr. 319/1991 s-a mentionat în mod expres faptul ca fiecare dintre cei trei mostenitori au calitate de legatari cu titlu particular, autoarea S.V. stabilind prin testamentul autentic bunurile ce vor reveni fiecarui nepot si respectiv stranepot.

De retinut ca la momentul deschiderii succesiunii defunctei S.V., nu fusese adoptata Legea nr. 10/2001, astfel încât aceasta nu a dispus prin testament cu privire la imobilul situat în Eforie Nord, compus din vila „D.O.” si terenul în suprafata de 270 mp, situatie în care devin pe deplin aplicabile dispozitiile art. 4 alin. (2) si (3) din Legea nr. 10/2001.

Mentiunile din certificatul de mostenitor fac deplina dovada împotriva succesorilor, atâta vreme cât nu s-a dovedit ca acordul este urmarea unui viciu de consimtamânt.

Certificatul de mostenitor este opera acordului de vointa al succesorilor. El va putea fi atacat de acestia, în cadrul procedurii jurisdictionale contencioase, pe motiv ca a fost viciat prin eroare sau violenta consimtamântul unora dintre mostenitori.  Critica nu se adreseaza în aceasta ipoteza direct actului notarial, ci modului în care a fost manifestat acordul de vointa al succesorilor, caz în care actiunea este supusa prescriptiei de trei ani, prevazute de art. 3 din Decretul nr. 167/1958.

În speta se retine ca prin certificatul de mostenitor nr. 319/9.04.1991 rectificat prin Încheierea de rectificare nr. 1274/17.09.2009 s-a retinut ca atât A.M., cât si numitii A.R.M. si A.H.R.C. au avut calitatea de legatari cu titlu particular ai defunctei S.V., conform testamentului olograf încheiat la 29.04.1989, calitate pe care niciunul dintre mostenitori nu a înteles sa o conteste, certificatul de mostenitor rectificat nefiind contestat în justitie.

Prin urmare la momentul aparitiei Legii nr. 10/2001 si formularii notificarii A.M. întrunea atât calitatea de legatar cu titlu particular al defunctei S.V. – beneficiara dreptului de proprietate asupra unui loc de veci, cât si pe aceea de mostenitor legal, în calitate de nepoata de sora, conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Codul civil nu exclude coexistenta mostenirii legale cu cea testamentara, de cujus putând dispune prin testament de o parte din averea sa, urmând ca restul averii sa fie deferita cu respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza succesiunea legala, conform art. 650 Cod civil.

În conformitate cu dispozitiile art. 887 Cod civil „se poate dispune prin testament de toata sau de o fractiune din starea cuiva sau de unul sau mai multe obiecte determinate”.

Cum apelantii pârâti nu au contestat certificatul de mostenitor nr. 319/1991 rectificat prin încheierea nr. 1274/17.09.2009, în conditiile art. 88 din Legea nr. 36/1995, se retine ca acesta face dovada fata de terti – respectiv fata de pârâti – cu privire la calitatea de mostenitor testamentar al reclamantei A.M., alaturi de ceilalti doi legatari cu titlu particular.

Cum masa succesorala ramasa de pe urma defunctei S.V. nu a fost epuizata prin legatele cu titlu particular mentionate în testamentul olograf întocmit la 20.04.1989, iar reclamanta A.M., pe lânga calitatea de legatar cu titlu particular, întruneste si calitatea de nepoata de sora, având vocatie legala la succesiuna matusii sale, prin notificarea formulata în conditiile Legii nr. 10/2001 a fost repusa în termenul legal de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii speciale.

Astfel art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 dispune ca de prevederile acestei legi beneficiaza si mostenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptatite, iar alin. (3) al textului dispune ca succesibilii care dupa data de 6 martie 1945 nu au acceptat mostenirea, sunt repusi de drept în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii.

Cererea de restituire are deci valoarea de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita în temeiul acestui act normativ, atât practica judiciara, cât si  doctrina statuând constant ca vocatia la restituire este restrânsa  doar cu privire la persoanele ce au renuntat expres la mostenire, legea acoperind ipoteza celor care nu au facut acte de acceptare a mostenirii.

Prin urmare, Tribunalul Constanta a retinut în mod judicios ca reclamanta A.M. are calitate de persoana îndreptatita sa beneficieze de masuri reparatorii pentru imobilul notificat – „Vila D.O.” si terenul aferent de 270 mp, bun mostenit de la autoarea S.V. – matusa sa si care la rândul sau era mostenitoarea fostului proprietar al imobilului, defunctul S.I.

Se retine a fi nefondate si criticile apelantei pârâte S.C. „U.S.” S.R.L. ce vizeaza nulitatea expertizei tehnice imobiliare efectuate în cauza în dosarul nr. 1870/118/2008, cât si solutionarea cauzei cu încalcarea principiului contradictorialitatii probelor administrate.

Principiul contradictorialitatii, ce guverneaza procesul civil, impune judecatorului sarcina de a veghea ca toate elementele susceptibile sa influenteze solutionarea pe fond a litigiului sa faca obiectul unei dezbateri în contradictoriu între parti. Pentru a asigura respectarea acestei cerinte, instanta este obligata sa puna în discutia partilor toate chestiunile de care depinde solutionarea cauzei, iar în cazul în care în cauza au fost administrate probatorii cu înscrisuri sau expertize, partilor trebuie sa li se asigure posibilitatea sa se familiarizeze cu probele de la dosarul cauzei. Conform principiului egalitatii armelor în procesul civil trebuie acordat ambelor parti un drept comparabil de acces la dosarul cauzei. (CEDO: Bendenoun contra Frantei, hot. din 24.01.1994, seria A, nr. 284) În caza se retine ca administrarea probei cu expertiza si accesul la probatoriul administrat în cauza au fost realizate cu respectarea dispozitiilor legale în vigoare fara a prejudicia vrei parte din dosar.

Conform disp. art. 208 Cod proc. civila „Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decât dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire....”.

În cauza se retine ca expertiza tehnica imobiliara pentru identificarea ternului în suprafata  de 270 mp si a constructiei edificata pe acest teren – fosta proprietate a autorului reclamantei, S.I. - a fost încuviintata si administrata în dosarul civil nr.1870/118/2008 al Tribunalului Constanta cu respectarea dispozitiilor art. 208 Cod proc. civila, toate partile din acest dosar fiind legal convocate la efectuarea expertizei. La momentul realizarii acestei expertize parti în dosarul nr. 1870/118/2008 erau numai reclamanta A.M. si pârâtii Orasul Eforie si Primarul Orasului Eforie.

Se retine ca reclamanta a formulat doua notificari pentru restituirea imobilului în litigiu si anume nr. 97/14.02.2002 emisa prin BEJ V.D.G. – prin care se solicita restituirea în natura a terenului - lot 47, din parcelarea „Dr. Butarascu” în suprafata de 420 mp, si notificarea nr. 94/14.02.2002 prin care se solicita restituirea în natura a imobilului P+1 cu 12 camere -„Vila D.O.”, situat în Eforie Nord, str. S. nr. 10 si a terenului aferent în suprafata de 420 mp – lot 43 din parcelarea „Tuzla-Butarascu”.

Notificarea nr. 97/14.02.2002 ce viza exclusiv terenul aferent constructiei a fost solutionata prin emiterea dispozitiei nr. 750/3.11.2006 contestata în dosarul civil nr. 1870/118/2008.

Întrucât notificarea nr. 94/14.02.2002 care viza si restituirea vilei „D.O.” nu a fost solutionata în termenul legal prescris de Legea nr. 10/2001, reclamanta a înteles sa formuleze o noua actiune în justitie, pentru a solicita solutionarea directa a notificarii si implicit cenzurarea refuzului nejustificat al unitatii detinatoare de a restitui imobilul, cauza ce a fost înregistrata sub nr. 4749/118/2006 pe rolul Tribunalului Constanta. La termenul de judecata din 16.09.2009 s-a dispus conexarea celor doua cauze, în vederea solutionarii unitare a cererilor reclamantei.

Dupa conexarea celor doua dosare si efectuarea unei expertize tehnice de specialitate prin care s-a concluzionat ca spre deosebire de  teren, care se afla în proprietatea orasului Eforie, constructia „Vila D.O.” se afla în administrarea unei societati comerciale cu capital  integral de stat – S.C. „U.S.” S.R.L., reclamanta si-a completat cererea de chemare în judecata, solicitând chemarea în judecata si a pârâtei S.C. „U.S.” S.R.L.

Dupa chemarea sa în judecata, apelanta pârâta S.C. „U.S.” S.R.L., legal citata pentru termenul de judecata din 18.11.2008, a luat procedura din stadiul în care se afla si aceasta nu a înteles sa conteste constatarile expertizei si nici nu a solicitat refacerea sau completarea acestei probe.

Mai mult, în apel reprezentantul apelantei nu contesta identificarea imobilului notificat de reclamanta, si arata ca nu întelege sa solicite completarea probatoriului conform art. 295 Cod proc. civila  sub aspectul identificarii „Vilei D.O.”.

Constatându-se ca în cauza nu s-a produs apelantei pârâte nicio vatamare, prin probatoriul administrat în cauza si implicit prin valorificarea de catre intimata a expertizei de identificare a constructiei notificate de reclamanta, ce nu ar putea fi înlaturata decât prin anularea hotarârii judecatoresti, nefiind întrunite conditiile art. 105 alin. (2) Cod proc. civila, se va respinge ca nefondata si aceasta critica.

Conform art. 296 Cod proc. civila pentru considerentele expuse se vor respinge toate apelurile pârâtilor ca nefondate.

Dosar nr. 4749/118/2006

Domenii speta

Spete similare