Instanta trebuie sa porneasca în solutionarea actiunii de la examinarea îndeplinirii conditiilor de exercitiu ale actiunii civile, respectiv de la întrunirea cerintelor de a fi parte în proces.
În acest context trebuie examinat în primul rând interesul legitim al reclamantului de a cere anularea titlului de proprietate emis pârâtei, interes justificat numai daca are la rândul sau reconstituit dreptul de proprietate asupra aceluiasi teren, altfel, nu are nici un folos practic în urma anularii titlului pârâtilor pentru ca nu se poate emite un titlu în favoarea sa atât timp cât nu are la rândul sau un drept asupra terenului.
La data de 19 noiembrie 2002, reclamantul G.N. a chemat în judecata pe pârâtele P.C., Comisia Locala de Fond Funciar Ponoarele si Comisia Judeteana de Fond Funciar Mehedinti, solicitând pronuntarea unei hotarâri judecatoresti în contradictoriu cu pârâtele, prin care sa se constate nulitatea absoluta a titlului de proprietate emis pe numele pârâtei P.C., pentru suprafata de 1,50 ha padure, situata în comuna Ponoarele, cât si a actelor premergatoare emiterii titlului de proprietate.
S-a motivat ca pârâta nu are drept asupra terenului forestier deoarece terenul provine de la autorii reclamantului, deci el este îndreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestui teren.
Prin sentinta civila nr. 577 din 11 decembrie 2002, Judecatoria Baia de Arama a respins actiunea civila pentru constatarea nulitatii actului, retinându-se ca reclamantul nu a justificat un interes legitim pentru promovarea actiunii.
Reclamantul a declarat apel împotriva hotarârii, considerând-o nelegala si netemeinica deoarece gresit s-a retinut ca nu a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât cererea se referea atât la tatal sau cât si la unchiul sau G.N., de la care provine terenul forestier, iar numele unchiului a fost omis de secretarul primariei când a completat cererea. Pârâta nu este îndreptatita la reconstituire deoarece este beneficiarul unui legat cu titlu particular.
Tribunalul Mehedinti, prin decizia civila nr. 515/A din 23 mai 2003, a admis apelul, a schimbat sentinta în sensul ca a admis în parte actiunea si a constatat nulitatea absoluta a titlului de proprietate. Nr. 702 din 23 iulie 2002.
S-a motivat ca reclamantul justifica un interes în promovarea actiunii deoarece la cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de pe urma tatalui sau a atasat actul de partaj voluntar intervenit între bunica paterna si unchiul sau G.N., iar pe de alta parte pârâta nu este îndreptatita la reconstituirea a dreptului de proprietate deoarece este beneficiara unui legat cu titlu particular asupra unor constructii si terenuri.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta P.C., invocând art. 304 pct. 9 si 10 Cp.c. deoarece gresit s-a constatat ca reclamantul justifica un interes legitim în promovarea actiunii atât timp cât nu este nepot de frate al autorului G.N., ci este ruda de gradul VI, autorul având descendenti de la care provine legatul, care gresti a fost interpretat au titlu particular, în realitate fiind un legat universal.
Recursul este fondat.
Instanta trebuie sa porneasca în solutionarea actiunii de la examinarea îndeplinirii conditiilor de exercitiu ale actiunii civile, respectiv de la întrunirea cerintelor de a fi parte în proces.
În acest context trebuie examinat în primul rând interesul legitim al reclamantului de a cere anularea titlului de proprietate emis pârâtei, interes justificat numai daca are la rândul sau reconstituit dreptul de proprietate asupra aceluiasi teren, altfel, nu are nici un folos practic în urma anularii titlului pârâtilor pentru ca nu se poate emite un titlu în favoarea sa atât timp cât nu are la rândul sau un drept asupra terenului.
Neprocedând în modul aratat, instanta de apel si-a întemeiat hotarârea pe un rationament inexact, deoarece nu a pornit de la analiza conditiilor precizate mai sus, cum corect a procedat prima instanta, ci de la îndreptatirea pârâtei la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, inversând ordinea fireasca a rationamentului jurisdictional si ignorând art. 1169 C.civ.
Or, reclamantul nu are reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului înscris în titlu a carui nulitate o invoca si nici nu a facut dovada ca are vocatie succesorala fata de fostul proprietar al terenului si în consecinta vocatie la reconstituirea dreptului de proprietate.
Reclamantul nu a facut dovada certa ca a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, în calitate de mostenitor al defunctului G.N., în toate cererile precizând ca nu este trecut acest autor în cererea de reconstituire, dar a depus un partaj voluntar între bunica sa paterna si respectivul autor.
Pe de alta parte, cu înscrisurile noi depuse în recurs, pârâta a facut dovada ca fostul proprietar a avut un descendent, deci au existat mostenitori cuprinsi în prima clasa de mostenitoricare vine la mostenire cu excluderea totala a celorlalte clase (art. 669 – 676 C.civ.), pe când reclamantul nu a depus înscrisuri care sa-i sustina afirmatiile referitoare la calitatea sa de mostenitor al acestui autor. Mai mult, legatul provine de la mostenitorii descendentului, fiind un legat universal.
Prin urmare, reclamantul nu a justificat un interes legitim în cauza, astfel încât sentinta civila este temeinica si legala, situatie în care fata de art. 312 Cp.c. raportat la art. 304 pct. 9 si 10 C.p.c. urmeaza a se admite recursul, a se modifica decizia civila în sensul respingerii apelului si mentinerii sentintei civile.