Legea nr. 272/2004. Ocrotirea minorului prin masura plasamanetului în regim de urgenta.Criterii avute în vedere la luarea masuri.Mentinerea starii de fapt existente la data luarii masurii. Aplicarea interesului superior al copilului.
Legea nr. 272/2004:art.64-66.
Conventia europeana a drepturilor omului: art. 8.
În contextul în care relatiile dintre parintii minorei, caracterizate si prin acte de violenta în care au implicat-o si pe minora, se mentin tensionate, precum si faptul ca parintii nu-i pot asigura copilului un mediu securizant de crestere si educare, minora fiind supusa abuzul emotional din partea ambilor parinti si cu opinia exprimata în concluziile rapoartelor efectuate în cauza de DGASPC de a fi ocrotita minora în familia largita, este în interesul minorei, cel putin pentru moment, de a fi separata de mediului familial, mediu care i-ar putea primejdui cresterea si educarea.
Analizând cauza si prin prisma dispozitiilor art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, privind dreptul la respectarea vietii private si de familie, Curtea apreciaza ca sunt respectate exigentele acestui articol, masura luata este prevazuta de lege, are un cu caracter temporar, este necesara în vederea asigurarii sanatatii si dezvoltarii copilului, cu posibilitatea revizuirii ei, de îndata, în vederea reunirii copilului cu parintii sai.
Sectia pentru cauze cu minori si de familie - Decizia civila nr. 124 /23 noiembrie 2009
Prin sentinta civila nr. 201/02.09.2009 pronuntata de Tribunalul Hunedoara – Sectia civila s-a admis cererea introdusa de petenta DGASPC Hunedoara în contradictoriu cu intimatii V.V.A. si V.I. , si s-a dispus înlocuirea masurii de protectie speciala a plasamentului în regim de urgenta cu masura plasamentului la bunica paterna V.R., pentru copilul V.A.A, fica intimatilor, nascuta la data de 04.07.2006.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre s-a retinut, în esenta, de catre instanta de fond, raportat la actele si lucrarile dosarului, ca cererea formulata de petenta prin care s-a solicitat pentru copilul V.A.A, fiica intimatilor V.V.A. si V.I., înlocuirea masurii de protectie speciala a plasamentului în regim de urgenta cu masura plasamentului la bunica paterna V.R. este întemeiata, fiind în interesul minorei de a se mentine o masura de protectie speciala raportat la starea conflictuala existenta între parinti.
Împotriva acestei sentinte civile a declarat recurs în termen, motivat în scris, intimata V.I., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând admiterea recursului si modificarea hotarârii atacate în sensul respingerii actiunii introductive de instanta.
În motivarea cererii de recurs se arata ca în cauza prin sentinta civila de divort pronuntata în ds. nr. 5407/278/2008 a Judecatoriei Petrosani minora V.A.A. rezultata din casatoria intimatilor, a fost încredintata spre crestere si educare mamei, respectiv, recurentei intimate, ca recurenta a depus toate diligentele pentru a o lua pe minora de la tata, care locuieste împreuna cu mama acestuia si alte 6 persoane într-un apartament de 2 camere si ca recurenta are conditii corespunzatoare pentru cresterea minorei.
În drept, s-au invocat dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 Cod pr.civ.
Prin întâmpinarea depusa la dosar petenta D.G.A.S.P.C. Hunedoara a solicita respingerea recursului formulat în cauza, sustinându-se, în esenta, ca hotarârea instantei de fond este legala si temeinica, fiind data cu respectarea interesul superior al copilului, raportat la starea conflictuala existenta între parintii minorei si care pun în pericol sanatatea si cresterea copilului.
La întâmpinare au fost depuse urmatoarele acte: raport nr. 27843/ 13.11.2009, raport nr. 27842/13.11.2009 , ambele privind situatia copilului , certificat medico-legal nr. 957/C din 23.07.2009, certificat medico-legal nr. 956/C din 23.07.2009, declaratia numitei V.R.
Prin decizia civila nr. 124 din 23 noiembrie 2009, Curtea de Apel Alba Iulia- Sectia pentru cauze cu minori si de familie a respins ca nefondat recursul intimatei .
Pentru a pronunta aceasta hotarâre s-a retinut în considerente urmatoarele:
1.În primul rând este de observat ca recurenta intimata îsi întemeiaza cererea de recurs pe cazul prev. de art.304 pct.8 Cod proc. civ. potrivit caruia hotarârea atacata poate fi modificata în recurs când instanta, interpretând gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori întelesul lamurit si vadit neîndoielnic al acestuia.
În raport de obiectul prezentului litigiu – înlocuire masura speciala a plasamentului în regim de urgenta cu masura plasamentului, Curtea constata ca acest motiv de recurs este inadmisibil, nefiind dedus judecatii nici un act juridic.
2. Recurenta intimata invoca, în al doilea rând, în sustinerea motivelor de recurs cazul prev. de art.304 pct.9 Cod procedura civila.
Examinând actele si lucrarile dosarului prin prisma acestui motiv de recurs, precum si sub toate aspectele de fapt si de drept, potrivit art. 304/1 Cod pr.civ., Curtea de Apel apreciaza ca hotarârea pronuntata nu este lipsita de temei legal si nici nu a fost data cu încalcarea sau aplicarea gresita a legii.
Astfel, instanta de fond a facut o corecta aplicare a legii atât în ce priveste administrarea probelor cât si în ceea ce priveste aprecierea lor, stabilind o corecta stare de fapt, solutia pronuntata fiind legala si temeinica sub ambele aspecte criticate – principiul interesului superior la copilului.
În conformitate cu dispozitiile art. 33 din Legea nr.272/2004 copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, împotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
În speta, prin declaratia data la 25.06.2009 tatal minorei, intimatul V.V.A. a aratat ca este de acord cu instituirea masurii de protectie speciala a plasamentului fiicei sale la bunica paterna .
La termenul de judecata din 2 septembrie 2009, când s-a si judecat cauza în fond, intimata V.I., în calitate de mama a minorei V.A.A. a declarat instantei ca este de acord cu masura speciala a plasamentului fiicei sale la bunica paterna . Ori, în contextul în care ambii parinti ai minorei si-au exprimat consimtamântul în sensul mentinerii unei masurii de protectie speciala fata de minora în mod corect instanta de fond a admis cererea dedusa judecatii si a dispus înlocuirea masurii de protectie speciala a plasamentului în regim de urgenta în ce o priveste pe minora V.A.A. cu masura plasamentului la bunica paterna.
Chiar trecând peste acest aspect, raportat la recursul formulat în cauza de catre recurenta intimata V. I., mama minorei, Curtea de Apel constata ca solutia pronuntata de prima instanta este legala si temeinica, fiind data cu respectarea interesului superior al minorei.
Potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copii, întreprinse de autoritatile publice si de organismele private autorizate, precum si în cauzele solutionate de instantele judecatoresti.
Din economia acestui texte de lege, precum si din celelalte dispozitii legale cu relevanta în materia modificarii masurii speciale de protectie a plasamentului - art.33 si art. 64-66 din Legea nr.272/2004, Curtea de Apel retine ca plasamentul unui minor în regim de urgenta este o masura speciala de protectie, cu caracter temporar si ca ceea ce urmeaza a lua în considerare la înlocuirea plasamentului în regim de urgenta cu masura plasamentului, ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa este interesul superior al copilului.
Interesul superior al copilului, poate fi dedus în lipsa unor criterii legale exprese, din mentinerea copilului în afara mediului familial, mediu care i-ar putea primejdui cresterea si educarea.
Este adevarat, ca parintii sunt responsabili fata de evolutia si dezvoltarea copilului si ca fiecare copil ar trebui sa fie crescut de parintii sai naturali, însa atunci când se constata ca separarea copilului de parinti este necesara în interesul superior al copilului, instanta de judecata va decide scoaterea copilului din familie împotriva vointei parintilor si instituirea unei masuri de protectie, asa cum este cazul în speta.
Examinând actele si lucrarile dosarului, Curtea constata ca este în interesul superior al minorei sa ramâna sub masura de protectie speciala a plasamentului la bunica paterna.
În concret, probele dosarului releva ca parintii minorei au pe rol actiune de divort, fiind pronuntata o solutie de admitere a actiunii în fond, iar copilul a fost încredintat spre crestere si educare mamei, recurentei intimate. În prezent, dosarul se afla în apel pe rolul Tribunalului Hunedoara.
Este de necontestat, ca relatia dintre cei doi parinti este conflictuala, ambii solicitând încredintarea copilului, dar fara a-i asigura un mediu securizant de crestere si educare, minora fiind pusa în tot felul de situatii de natura a-i primejdui cresterea si sanatatea.
Relevante sub acest aspect sunt constatarile din rapoartele privind situatia minorei încheiate la data de 25 si 26 iunie 2009 si 11.11.2009 de catre D.G.S.A.P.C. Hunedoara, din care rezulta ca parintii minorei ori de câte ori se întâlnesc provoaca scandal, implicând-o si pe minora .
Contrar sustinerilor recurentei intimate minora este atasata de bunica paterna, care a crescut-o de la vârsta de 4 luni, care îi ofera conditii de crestere si educare corespunzatoare, astfel cum se arata în referatele de evaluare întocmite de D.G.S.A.P.C. Hunedoara aflate la dosar .
Criticile recurentei intimate ca prezinta conditii materiale pentru cresterea si educarea minorei, nu sunt sustinute de probele dosarului, fiind dovedit ca aceasta este plecata în Italia si ori de câte ori revine în tara, din dorinta de a-si vedea fetita, intra în conflict cu sotul ei, implicând si alte persoane.
Examinând actele si lucrarile dosarului, Curtea apreciaza ca cel putin pentru moment, parintii minorei nu prezinta garantii morale privitoare la asumarea responsabilitatii educarii, cresterii si îngrijirii acesteia în conditii normale de trai, minora fiind supusa abuzul emotional din partea ambilor parinti.
Din coroborarea probelor dosarului rezulta ca minora se afla în situatia prevazuta de art.56 lit. c) din Legea nr.272/2004 copil abuzat, astfel ca se afla în dificultate si prin urmare, au dreptul la asistenta sociala, prin care sa i se asigure conditiile care sa-i permita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala si sociala, asa cum corect a apreciat si instanta de fond.
Nu este de neglijat a se preciza ca, cresterea si educarea copilului în mediul familial este un deziderat suprem al legii, însa în cauza de fata cel putin pentru moment si tinând seama si de principiul interesului superior al copilului, care potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.272/2004 prevaleaza inclusiv în cauzele solutionate de instanta de judecata, se impune înlocuirea masurii plasamentului în regim de urgenta pentru minora de la bunica paterna cu masura plasamentului la aceeasi bunica.
Analizând cauza si prin prisma dispozitiilor art. 8 din Conventia europeana a drepturilor omului, privind dreptul la respectarea vietii private si de familie, Curtea apreciaza ca sunt respectate exigentele acestui articol, masura luata este prevazuta de lege, are un cu caracter temporar, este necesara în vederea asigurarii sanatatii si dezvoltarii copilului, cu posibilitatea revizuirii ei, de îndata, în vederea reunirii copilului cu parintii sai.
Fata de aceste considerente, Curtea, conform art.312 alin.1 Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul intimatei V.I.