Lipsa raspunsului expertului la obiectivele stabilite de instanta echivaleaza cu o necercetare a fondului cauzei, fiind incident motivul de casare prevazut de art. 312 alin. 5 teza I Cod procedura civila.
Instanta are obligatia de a starui la aflarea adevarului conform art. 129 Cod procedura civila, astfel ca nu poate trece la judecarea cauzei în situatia în care expertul nu si-a spus parerea în legatura cu obiectivele stabilite si care erau necesare pentru solutionarea cauzei, deoarece în acest caz proba cu expertiza încuviintata nu a fost administrata.
Sectia conflicte de munca si asigurari sociale – Decizia civila nr. 432/16 aprilie 2009.
Prin contestatia înregistrata pe rolul Tribunalului Sibiu sub dosar nr. 3439/85/2007, astfel cum a fost precizata, reclamantul B.C. a chemat în judecata pârâtii DMPS Sibiu si CJP Sibiu solicitând recalcularea pensiei stabilite prin decizia nr. 118767/01.07.2007 emisa de CJP Sibiu.
În motivarea cererii reclamantul a aratat ca prin decizie a fost stabilita în mod eronat vechimea totala în munca precum si vechimea pe grupe de munca, motiv pentru care solicita recalcularea drepturilor banesti cuvenite.
Pârâta CJP Sibiu a solicitat prin întâmpinare respingerea cererii, întrucât drepturile de pensie au fost stabilite în conformitate cu prevederile OUG nr. 19/2007, având în vedere mentiunile din carnetul de munca.
Pârâta DMPS Sibiu a solicitat respingerea contestatiei invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Prin sentinta civila nr. 78/2009 Tribunalul Sibiu a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de pârâta DMPS Sibiu si a respins contestatia formulata de reclamant.
Pentru a pronunta aceasta hotarâre prima instanta a retinut ca potrivit Legii nr. 19/2000 numai casele judetene de pensii au calitate procesuala pasiva în astfel de litigii, iar sub aspectul rectificarii înscrierilor din carnetul de munca, DMPS nu are nici o atributie în domeniu, astfel ca nu are calitate procesuala pasiva în cauza.
Pe fondul cauzei s-a retinut ca pentru a se verifica legalitatea si temeinicia stabilirii cuantumului pensiei contestatorului s-a încuviintat efectuarea unei expertize contabile.
Instanta a retinut din probatoriul administrat ca intimata a determinat în mod corect drepturile de pensie cuvenite contestatorului, modalitatea de calcul fiind cea prevazuta de art. 78 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
Instanta nu a luat în considerare raportul de expertiza, dat fiind faptul ca prin lucrarea de expertiza expertul nu a raspuns la obiectivul stabilit de instanta si nici la obiectiunile partilor.
Împotriva acestei sentinte, în termen legal, a declarat recurs reclamantul B.C. prin care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei în sensul admiterii actiunii.
În motivarea recursului recurentul a sustinut ca pentru solutionarea cauzei instanta de fond a apreciat ca întemeiata cererea de efectuare a unei expertize, pentru care a stabilit si obiectivele la care expertul trebuie sa raspunda.
Cinci experti au fost numiti si înlocuiti de catre instanta , expertiza fiind în final depusa de catre expert C., cu participarea expertului consultant Ch.
Expertiza si suplimentul efectuat ulterior nu contin obiectivul propus de instanta la fila 38, iar instanta a respins actiunea motivat de acest lucru.
Solutia este gresita deoarece instanta avea datoria de a solicita completarea expertizei sau avea posibilitatea de a chema pe expert pentru lamuriri suplimentare, aceasta cu atât mai mult cu cât rezultatele expertizei demonstreaza modul defectuos în care pensia reclamantului este calculata în prezent.
Intimata DMPS a depus întâmpinare prin care solicita respingerea recursului si mentinerea sentintei instantei de fond.
Intimata CJP Sibiu a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului având în vedere ca motivul determinant care a condus la înlaturarea din procesul deliberativ a lucrarilor expertului a fost faptul ca obiectivele propuse de catre recurent, la care expertul a raspuns, nu aveau legatura cu obiectul cauzei deduse judecatii si faptul ca expertul a avut în vedere adeverintele eliberate ulterior emiterii deciziei contestate.
CURTEA, analizând sentinta atacata a retinut urmatoarele:
Potrivit art. 129 alin. 5 Cod procedura civila „judecatorii au îndatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului în cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, în scopul pronuntarii unei hotarâri temeinice si legale”.
Pentru dezlegarea pricinii, instanta fondului a încuviintat în temeiul art. 167 alin. 1 Cod procedura civila, efectuarea unui raport de expertiza.
Cu respectarea prevederilor art. 201 alin.1 Cod procedura civila, instanta a stabilit prin încheiere obiectivele asupra carora expertul urma a se pronunta.
Potrivit încheierii de sedinta din 16.01.2008 instanta a stabilit ca obiectiv pentru expert determinarea cuantumului pensiei cuvenite contestatorului urmare a recalcularii în baza OUG nr. 19/2007. La urmatorul termen, dupa numirea expertului i se comunica acestuia ca trebuie sa determine stagiul de cotizare pe grupe de munca în conformitate cu dispozitiile art. 160 din Legea nr. 19/2000 si sa raspunda la obiectivul stabilit de instanta prin încheierea din 16.01.2008 (încheierea din 07.02.2008). Obiectivele sunt din nou suplinite la urmatorul termen, expertul trebuind sa stabileasca si vechimea totala în munca, vechimea în grupa a II-a de munca, sa ia în calcul adeverintele eliberate de unitati, sa respecte dispozitiile art. 184 din Legea nr. 19/2000, art. 11, 12, 14 si 48 din Legea nr. 3/1977.
Dupa un sir de înlocuiri ale expertului numit în cauza, se depune raportul de expertiza de catre expert C.I.
La acest raport de expertiza sunt formulate obiectiuni de catre CJP Sibiu si este depus un supliment de expertiza.
Acest raport de expertiza a fost înlaturat de catre prima instanta pe motiv ca nu a raspuns la obiectivul stabilit de catre instanta nici dupa formularea de obiectiuni.
Curtea retine mai întâi ca desi pârâta CJP a formulat obiectiuni, instanta nu s-a pronuntat asupra acestora, cu toate ca pârâta a adus la cunostinta instantei ca în maniera în care este redactat raportul de expertiza nu poate duce la o solutionare temeinica a cauzei.
Obiectiunile sunt ignorate de catre instanta, desi pertinenta acestora este mai mult decât evidenta.
În al doilea rând, instanta de recurs a constatat ca în mod gresit instanta fondului nu a cenzurat obiectivele propuse de catre reclamant, deoarece, astfel cum au fost comunicate expertului si fata de obiectul contestatiei, nu puteau duce la solutionarea cauzei, întrucât nu lamurea împrejurarea esentiala dedusa judecatii – daca drepturile de pensie stabilite în favoarea reclamantului sunt sau nu corect calculate.
Instanta nu a pus în vedere clar expertului ce adeverinte trebuie sa aiba în vedere, nu i-a adus la cunostinta ca nu poate valorifica adeverinte/documente ce nu au fost depuse în original la dosarul de pensie, iar raportul de expertiza nu arata de unde provine greseala în modul de calcul al pensie reclamantului astfel cum a fost stabilita prin decizia contestata.
Prin urmare, instanta nu si-a exercitat rolul activ si nu a condus desfasurarea procesului civil astfel încât sa duca la aflarea adevarului.
În conditiile în care raportul de expertiza, apreciat ca necesar în solutionarea cauzei, nu a raspuns obiectivului stabilit de catre instanta, în mod gresit instanta a respins actiunea reclamantului cu motivarea ca acesta nu ar fi dovedit ca drepturile sale de pensie au fost gresit calculate. Din raportul de expertiza reiesea contrariul, iar instanta putea stabili daca expertul a raspuns corect verificând daca acesta a luat sau nu în considerare si documente care nu trebuiau valorificate la stabilirea punctului de pensie si a cuantumului pensiei. Greseala în elaborarea raportului de expertiza pleaca de la formularea defectuoasa a obiectivelor de catre instanta fondului, pentru ca în final instanta sa se prevaleze oarecum de aceasta culpa proprie tocmai pentru a pronunta solutia de respingere cu motivarea ca expertul nu a raspuns la obiectivul de expertiza.
Plecând de la aceasta sustinere a instantei care a constatat ca expertul nu a raspuns la obiectivul încuviintat, instanta fondului trebuia sa aprecieze ca proba nu a fost înca administrata cu respectarea dispozitiilor instantei si sa procedeze în consecinta, punând în vedere expertului sa raspunda la obiectivul stabilit conform încheierilor de sedinta.
Având în vedere motivarea instantei de fond, s-a considerat ca aceasta nu a solutionat fondul cauzei, fiind incident motivul de casare prevazut de art. 312 alin. 5 Cod procedura civila, motiv pentru care s-a admis recursul declarat de catre reclamant, s-a casat sentinta atacata si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante pentru rejudecarea cauzei pe fond.
În rejudecare, instanta de recurs a pus în vedere instantei de fond sa stabileasca cu claritate obiectivele la care expertul urmeaza a raspunde având în vedere obiectul cauzei si faptul ca trebuie verificat numai daca pârâta CJP Sibiu a valorificat corect toate datele ce se aflau în baza sa de date, nu si alte documente depuse ulterior la dosarul de pensie sau dosarul instantei si care nu au fost avute în vedere la momentul emiterii deciziei contestate.