Neîndiplinirea condiţiilor prev deart 14 din Legea nr. 554/2004 Caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube.

Dosar Nr. 185/CA (24.02.2010)

Neîndiplinirea conditiilor prev deart 14 din Legea nr. 554/2004

Caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube.

Prin sentinta nr 185/CA/24.02.2010 Tribunalul Iasi a respins cererea reclamantului MM în contradictoriu cu I P J IASI

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Iasi, reclamantul M M a chemat în judecata pe INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN IASI solicitând suspendarea executarii dispozitiei nr. 1480/06.11.2009.

În motivare s-a aratat ca, prin dispozitia nr. 1480/06.11.2009 a sefului Inspectoratului de Politie Judetean Iasi, reclamantul a fost pus la dispozitia unitatii ca urmare a trimiterii în judecata ca inculpat.

Instanta a apreciat ca cererea este neîntemeiata si a respins-o.

S-a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, în cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, în conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pâna la pronuntarea instantei de fond. În cazul în care persoana vatamata nu introduce actiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea înceteaza de drept si fara nicio formalitate.

Dispozitiile art. 2 din Legea nr. 554/2004 dau definitia pagubei iminente si a cazurilor bine justificate astfel:

Paguba iminenta - prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.

Cazuri bine justificate - împrejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o îndoiala serioasa în privinta legalitatii actului administrativ.

În primul rând reclamantul nu a facut dovada cazului bine justificat, neindicând aspecte care sa fie în masura sa ridice o îndoiala serioasa în ceea ce priveste legalitatea actului administrativ.

Potrivit dispozitiilor art. 65 din Legea nr. 360/2002, politistul fata de care s-a pus în miscare actiunea penala sau care este judecat în stare de libertate ori eliberat provizoriu pe cautiune este pus la dispozitie.

Dupa câte se poate observa legea prevede obligativitatea masurii punerii la dispozitie a lucratorului de politie atunci când acesta este într-una din situatiile prevazute în textul de lege, fara îndeplinirea altor conditii. Ori având în vedere continutul rechizitoriului din 27.10.2009 emis în dosarul nr. 489/P/2008 cerinta apare ca fiind îndeplinita ceea ce confera actului administrativ contestat aparenta de legalitate.

Simpla formulare a plângerii prealabile sau a actiunii în anulare nu poate în nici un fel sa constituie prin ea însasi o îndeplinire a conditiei cazului bine justificat (astfel cum a sustinut aparatorul reclamantului prin concluziile orale formulate) deoarece acest fapt ar lipsi de continut aceasta cerinta prevazuta expres de legiuitor.

Nu este îndeplinita din punctul de vedere al instantei nici conditia existentei unei pagube iminente.

S-a avut în vedere faptul ca potrivit dispozitiilor art. 65 alin. 4 din Legea nr. 360/2002 reclamantul chiar în situatia în care este pus la dispozitia unitatii este remunerat în continuare la nivelul salariului de baza corespunzator activitatii limitate pe care o poate desfasura în acea perioada.

De asemenea potrivit aliniatului 6 al art. 65 din Legea nr. 360/2002: În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si în cazul încetarii urmaririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

Acest din urma fapt determina o acoperire în viitor a prejudiciului suferit în situatia constatarii inexistentei temeiurilor ce au stat la baza acestei masuri.

În ceea ce priveste nerespectarea prezumtiei de nevinovatie invocata de petent, instanta arata ca acesta se bucura în continuare de aceasta prezumtie, masura punerii la dispozitie fiind doar o masura cu caracter administrativ, temporara, care a fost prevazuta de legiuitor având în vedere calitatea politistului de functionar public civil cu statut special, art. 65 alin. 6 din acelasi act normativ precizând expres solutia care se va dispune în cazul în care politistul este declarat nevinovat.