Prin sentinta nr. 261 din 22.04.2009 pronuntata în dosarul nr. .... Tribunalul Mures a respins exceptia necompetentei materiale a instantei, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale apasive a RAR si a admis actiunea formulata de reclamanta SC”N. P.”SRL, în contradictoriu cu pârâta RAR Mures, obligând pârâta sa procedeze la omologarea individuala a autoturismului Ford K prcum si la înscrierea în caretea de identitate a autoturismului seria F 469413 a emisiilor poluante Euro 3, cu cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca cererea reclamantei este fondata deoarece exista un raport de expertiza tehnica prin care s-a aratat ca autoturismul face parte din grupa de autoturisme M 1, se afla la prima înmatriculare în România, a mai fost înmatriculat în alta tara si deci este supus de catre RAR, omologarii individuale în conformitate cu cap.III pct.222 din Ordinul MTCT nr.211/203 modificat de Ordinele MTCT 1043/2003, 1356/2004 si 2194/2004, raport de expertiza care a fost contestat de pârâta.
Instanta de fond retine ca înmatricularea se face numai pentru autovehiculele si remorcile omologate potrivit legii de catre RAR prin reprezentantele judetene sau a Municipiului Bucuresti, omologarea fiind o conditie prealabila a înmatricularii.
S-a apreciat ca reclamanta este îndreptatita si la despagubiri civile constând în contravaloarea expertizei, taxa de timbru si închirierea unui autoturism pe perioada în care reclamanta nu a putut sa utilizeze autoturismul în litigiu.
Împotriva acestei sentinte a formulat recurs RAR Bucuresti, solicitând admiterea acestuia, casarea hotarârii atacate si trimiterea actiunii în contencios administrativ Curtii de Apel Tg-Mures pentru rejudecare.
În motivele de recurs s-a aratat ca RAR a invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta si de exercitiu a RAR Tg-Mures, deoarece aceasta nu are organe de conducere proprii si nu poate fi parte în judecata. S-a invocat ca prima instanta a solutionat cauza în contradictoriu cu o persoana fara capacitate de folosinta.
De asemenea s-a precizat ca RAR este o autoritate publica centrala si in consecinta competenta de solutionare revine curtii de apel.
În subsidiar recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei si respingerea actiunii, invocând faptul ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra probelor pârâtei. Acestea au fost dezbatute pe larg în recurs.
Cu privire la despagubirile acordate de prima instanta s-a aratat ca nu sunt îndeplinite conditiile pentru a se putea retine,asa cum a facut prima instanta, îmbogatirea fara just temei.
S-a aratat si faptul ca hotarârea atacata a fost data cu încalcarea prevederilor Directivelor Europene referitoare la omologarea de tip a vehiculelor rutiere, respectiv Directiva 70/156 CEE, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intimatul a depus întâmpinare solicitând respingerea recursului ca fiind formulat de o persoana fara calitate procesuala sau respingerea acestuia ca nefondat.
Astfel,s-a aratat ca RAR Mures are capacitate de folosinta si de exercitiu, deoarece i s-a acordat competenta de a efectua omologari de autoturism.
În ce priveste probele, s-au facut scurte referiri si la acestea, iar fata de despagubiri s-a aratat ca ele sunt corect stabilite.
Analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate si a dispozitiilor art.3041 C.pr.civ. instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantul a formulat o actiune înregistrata la 2 aprilie 2007 în dosarul nr….. al Judecatoriei Tg-Mures prin care a solicitat urmatoarele:
„Obligarea RAR-Reprezentanta Mures la omologarea individuala a autoturismului Ford KA, nr.identificare WFOBXXWPRBXP70543, an fabricatie 1999, seria motor JAK/XP70543, cu înscrierea în cartea de identitate a autovehiculului a emisiilor poluante – respectiv Euro 4 – pe baza documentelor eliberate de autoritatile germane; – cu achitarea taxelor la data introducerii în tara a autoturismului respectiv în luna decembrie 2005; - în caz de refuz, sentinta ce va fi pronuntata sa tina loc de act apt pentru înscrierea în circulatie a autoturismului respectiv; - obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecata însumând 42.516 lei noi, ce reprezinta taxa judiciara timbru, expertiza judiciara si daune materiale”.
Prin sentinta nr.5628/2007 Judecatoria Tg-Mures a respins aceasta actiune.
Împotriva sentintei s-a formulat recurs care a fost admis de Curtea de Apel Tg-Mures prin decizia nr.332/2008 pronuntata în dosarul nr…...
Hotarârea a fost casata iar cauza a fost trimisa Tribunalului Mures, sectia contencios administrativ pentru solutionare în prima instanta.
Astfel s-a format dosarul nr….. al Tribunalului Mures în care s-a formulat o precizare de actiune(f.2) prin care reclamanta a solicitat urmatoarele:
Sa se constate ca pârâta RAR-Reprezentanta Mures avea obligatia sa procedeze la omologarea individuala a autoturismului Ford KA în litigiu la data introducerii în tara respectiv luna decembrie 2005, întrucât erau îndeplinite conditiile stabilite de lege în acest sens; obligarea pârâtei la înscrierea în Cartea de identitate a autovehiculului seria F-469413 a emisiilor poluante Euro 4; obligarea petentei la plata cheltuielilor de judecata în cuantum de 43.575,22 lei reprezentând daune (41.461,70 lei) si 2113,52 lei taxa judiciara de timbru.
Fata de aceasta precizare de actiune s-a pronuntat hotarârea atacata prin recursul supus analizei.
Au fost analizate pe rând aspectele invocate atât în recurs cât si în întâmpinare.
În primul rând este necesar sa se verifice daca RAR Bucuresti are sau nu calitate procesuala pentru a putea ataca hotarârea.
Am constatat ca desi reclamanta a formulat precizarea de actiune(la aceasta ne vom raporta, ea fiind , în fapt, ultima forma a actiunii) împotriva pârâtei RAR Mures, Regia Autonoma Registrul Auto Român Bucuresti a depus completarea la întâmpinare la f.18-24 din dos nr.2706./320/2007 al Tribunalului Mures.
Instanta nu a pus în discutie acest aspect, acceptând pozitia acesteia fata de proces. De altfel, în toate fazele procesuale RAR Bucuresti a depus toate înscrisurile la dosar fara sa se invoce vreun incident procedural în acest sens. Mai mult, reprezentantul legal al acestei institutii a pus concluzii în fata instantelor, astfel ca RAR Bucuresti are calitatea de a formula recurs.
Trebuie sa avem în vedere si faptul ca una dintre chestiunile puse în discutie era chiar capacitatea de folosinta si de exercitiu a RAR Tg-Mures si faptul ca RAR Bucuresti reprezinta în justitie reprezentantele locale ale regiei autonome.
În consecinta, recurenta putea sa formuleze recursul.
În ce priveste analiza recursului aceasta este una simpla deoarece se impune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.
Exista atâtea date lipsa încât prima instanta nu avea posibilitatea de a solutiona actiunea în forma data acesteia prin precizarea de actiune.
În primul rând, actiunea se afla pe rolul unei instante de contencios administrativ.
În drept s-au invocat initial dispozitiile art.1075 C.pr.civ, fara ca ulterior sa se arate în precizarea de actiune daca se modifica sau nu acest temei juridic.
Astfel, chiar daca a primit cauza în urma unei casari, prima instanta trebuia sa solicite reclamantei, sub sanctiunea prevazuta de art.155 ind.1 C.pr.civ., sa stabileasca cadrul procesual, respectiv sa indice pârâtii si actele administrative atacate sau masurile solicitate a se lua de catre instanta.
Cadrul administrativ presupune existenta unui act administrativ sau a unui refuz în conditiile Legii nr.554/2004, ori reclamanta nu indica aceste aspecte.
Art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 prevede ca: „Persoana vatamata într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plângerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns în termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat într-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim”.
Numai în urma acestor clarificari prima instanta putea sa-si verifice competenta. În urma verificarii competentei instanta trebuia sa verifice daca a fost sau nu îndeplinita procedura prealabila si celelalte conditii prevazute de Legea nr.554/2004.
Tot în ce priveste verificarea competentei era obligatoriu sa puna în discutia partilor capacitatea de exercitiu si de folosinta a pârâtei, pentru a determina daca RAR Mures poate sau nu sa stea în judecata singura sau numai prin RAR Bucuresti si daca în aceasta din urma situatie are sau nu competenta materiala în solutionarea actiunii, având în vedere exceptia invocata de pârâta.
Reclamanta poate alege sa se judece cu o persoana fara capacitate de exercitiu si de folosinta, însa cu riscurile inerente ce pot determina respingerea actiunii. Faptul ca un reclamant insista în a se judeca cu o reprezentanta fara personalitate juridica nu poate determina neaplicarea legislatiei în domeniu, ci invocarea unor exceptii.
În acest sens prima instanta va verifica dispozitiile HG nr.768/1991 si pe cele din Regulamentul de Organizare si functionare a Regiei Autonome „Registrul Auto Român”.
Toate aceste clarificari se pot face însa numai în fata primei instante, deoarece presupune invocarea de exceptii, verificarea competentei,etc.
Asa cum a fost precizata, actiunea pare a fi una în constatare, iar prima instanta are obligatia de a pune în discutie posibilitatea formularii unei actiuni în constatare câta vreme se poate formula o actiune în realizare pentru acelasi obiect.
Aceasta iese insa din cadrul contenciosului administrativ si din nou se pune problema competentei.
Pe lânga aceste aspecte mentionam ca desi a fost invocata exceptia prescriptiei prin precizarea la întâmpinare depusa la filele 18-24 din dosarul nr….. al Tribunalului Mures, Tribunalul Mures nu s-a pronuntat asupra acesteia, acesta fiind înca un motiv de casare.
În ce priveste „cheltuielile de judecata”acordate de prima instanta constatam ca s-a facut confuzie între cheltuieli de judecata si daune.
Pretentiile banesti formulate de reclamanta pentru nefolosinta autoturismului sunt un adevarat petit în pretentii care trebuia timbrat la valoare si încadrat în drept. Însa din nou se punea problema competentei, a probelor,etc.
Dupa cele mentionate mai sus am constatat ca actiunea depusa la fond nu respecta conditiile prevazute de art.112 C.pr.civ.
Nefiind clarificat obiectul cauzei si nici partile din proces, nu se poate considera ca prima instanta ar fi analizat fondul cauzei.
Fata de aceste constatari, celelalte motive de recurs nu mai pot fi analizate, deoarece ele vizeaza aspecte ce tin de fondul cauzei.
În consecinta, în baza art. 312 alin.5 Cod procedura civila, instanta a admis recursul deoarece procesul s-a solutionat fara a se intra în cercetarea fondului, a casat hotarârea atacata si a trimis cauza spre rejudecare primei instante.
În rejudecare prima instanta va identifica solicitarile reclamantei, respectiv va pune în discutie obiectul actiunii solicitând reclamantei sa indice expres cu cine întelege sa se judece în calitate de pârât, care sunt masurile care solicita a se lua, cu privire la cine, care este temeiul legal al actiunii, care este cuantumul despagubirilor si care a fost prejudiciul care a determinat nasterea acestor despagubiri, care sunt dovezile în acest sens,etc.
În functie de aceste precizari, având în vedere cele mentionate mai sus, instanta va determina cadrul procesual, natura actiunii, instanta competenta si va lua orice masuri sunt necesare sau va invoca exceptii care reies din desfasurarea procesului.
În rejudecare se va tine seama de toate aspectele invocate în prezenta hotarâre, în functie de evolutia cauzei.