Dec. civ. nr. 412 R/16.10.2008, irevocabila
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si pentru cauze privind Proprietatea Intelectuala
Nelegala citare a uneia dintre parti în procesul civil.
Obligatie ce revine instantei investite cu solutionarea cauzei si care nu poate fi acoperita prin acte echipolente.
Fiind prevazuta ca si obligatie a instantei investite cu solutionarea cauzei, nelegala citare a partilor nu poate fi acoperita pe temeiul cunoasterii de catre cel nelegal citat a existentei pe rol a procesului prin împrejurari conjuncturale, deduse pe alte cai decât însasi actele de procedura pe care instanta este chemata a le înfaptui, cum este cea a faptului ca un alt proces ce se poarta între aceleasi parti a fost suspendat pâna la solutionarea cauzei pendinte.
Nici declararea apelului înainte de comunicarea hotarârii si indicarea prin cererea formulata în acest scop a adresei utilizate în dosarul suspendat, nu pot fi avute în vedere ca dovezi care sa sustina teza recurentului, a legalei citari a intimatului la acea adresa, actul mentionat nefiind unul echipolent, menit sa acopere viciul de procedura, în absenta unei norme speciale edictate în acest sens.
Cod procedura civila - art. 100
Deliberând asupra recursului civil de fata, constata:
Prin sentinta civila nr. 5866/4.07.2007, pronuntata în dosarul civil nr. 3319/30172006, Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti s-a admis actiunea formulata de reclamantul MV în contradictoriu cu pârâti CC, CN, OS, CV, CGh, VN, BS, KG, RM, SM, SS, MD, MVi, DA, MD; s-a constatat deschisa succesiunea defunctei PA, decedata la 13.02.2005 si s-a constatat reclamantul este unicul mostenitor al defunctei.
Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca la data de 17.02.2005, reclamantul a acceptat pur si simplu succesiunea defunctei si a solicitat BNP M, deschiderea procedurii succesorale.
A retinut ca pârâtii nu au facut dovezi cu privire la acceptarea succesiunii în
termenul prevazut de act. 700 alin. 1 Cod civil.
Împotriva acestei sentinte la 12.09.2006, a formulat apel pârâtu1 MD, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
In motivele de apel, apelantul a aratat ca instanta de fond a solutionat cauza fara a îl cita pe apelant la domiciliul sau din Bucuresti, Sector 3, încalcând astfel dispozitiile act. 85 si 90 Cod de procedura civila. Cum apelantul nu a avut cunostinta de cauza, acesta a solicitat ca în baza art. 297 Cod de procedura civila sa se dispuna desfiintarea hotarârii atacate si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.
Apelantul a sustinut, pe fondul cauzei, ca este nepot de frate al defunctei si si-a exercitat dreptul de optiune succesorala prin acte de acceptare tacita, acte de conservare si de administrare savârsite în legatura cu bunurile din masa succesorala: a achitat impozitele asupra masei succesorale; a locuit permanent în imobi1u1 succesoral asupra caruia a efectuat lucrari de renovare si întretinere; a dus un proces pentru cota de 1/3 din teren situat în hotarul localitatii Sasar.
Prin cererea formulata la data de 01.03.2007, pârâtii CC, CN, OS, CV, CGh, VN, BS au declarat ca înteleg sa adere la apelul formulat de apelantul pârât, solicitând sa se constate ca si ei au calitatea de mostenitori acceptanti dupa defuncta PA.
Prin încheierea de la termenul din 02.03.2007, Tribunalul a respins cererile de aderare la apel ca inadmisibile în raport de dispozitiile art.293 Cod procedura civila, întrucât acestia nu au urmarit sa adere la apelul partii potrivnice, ci la apelul unei parti aflata în aceeasi pozitie procesuala, de pârât.
Prin decizia civila nr. 68/18.01.2008 pronuntata în solutionarea apelului, Tribunalul a constatat apelul ca fiind fondat, dispunând desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria sectorului 3.
În motivarea deciziei, Tribunalul a retinut ca la judecata în fond a cauzei domiciliul indicat pentru apelantul pârât, a fost Baia Mare, - judetul Maramures. La aceasta adresa s-au efectuat toate actele de procedura, astfel cum rezulta din citatiile aflate la fila 13, fila 65, fila 122, fila 143 si din comunicarea aflata la fila 180 dosar.
Din copia cartii de identitate depusa la dosar de Sectia 12 Politie, rezulta ca domiciliul apelantului este în Bucuresti, Sector 3.
Acelasi aspect rezulta si din adresele nr. 1586844/iulie 2007, nr. 1600130/15.08.2007 întocmite de Sectia 12 Politie si nr. R/3507/15.10.2007, întocmita de Politia Municipiului Baia Mare, din care rezulta în plus si faptul ca apelantul locuieste si în fapt la aceasta adresa, la adresa din Baia Mare, unde este domiciliul mamei sale, mergând doar în vizite de 2-3 zile.
Din contractul de asistenta juridica nr. 0861/13.03.2006, eliberat de Cabinetul de Avocatura TV si din tabelul anexa al acestuia (filele 122- 123 dosar fond) rezulta ca apelantul reclamant nu a avut angajat aparator în cauza.
Tribunalul a constatat potrivit acestor acte ca judecata cauzei s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor referitoare la citarea apelantului pârât, cuprinsa în art. 85, 90 si 107 Cod de procedura civila.
Împrejurarea ca exista posibilitatea ca apelantul pârât sa aiba cunostinta de judecata, întrucât între parti se mai purta un proces, a fost apreciata ca nerelevanta întrucât dispozitiile legale mentionate vorbesc despre citarea partii si despre înmânarea citatiei si a actelor de procedura, nelasând posibilitatea judecatorului sa se bazeze pe prezumtii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul MV, criticând-o ca fiind nelegala, fiind lipsita de temei legal si data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii (art.304 pct. 9 din Codul de procedura civila).
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul a sustinut urmatoarele:
Este în afara oricarui dubiu ca atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecata, cât si ulterior acestui moment pâna la zi, apelantul - reclamant MD figureaza cu domiciliul din actul de identitate în Bucuresti, Sector 3
La fel de evident este si faptul ca apelantul - pârât a fost citat de instanta de fond la adresa din Baia Mare, -judetul Maramures.
Cu toate acestea, hotarârea pronuntata în apel este rezultatul unei analize superficiale si partinitoare a probelor existente la dosar, concluziile Tribunalului fiind în contradictie cu dispozitiile Codului de procedura civila, dar si cu dispozitiile O.U.G. nr.97 din 14.07.2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor români.
Tribunalul a ignorat dispozitiile art.723 din Codul de procedura civila, desi cu ocazia dezbaterilor din apel aceste dispozitii au fost invocate în aparare.
Atitudinea apelantului - pârât MD de a pretinde ca nu a avut cunostinta de existenta cauzei la instanta de fond pe motiv ca nu a fost citat la domiciliul sau din actul de identitate reprezinta o evidenta exercitare abuziva a drepturilor sale procedurale, întrucât toate probele administrate în cauza fac dovada respectarii contradictorialitatii în acest dosar, inclusiv în fata instantei de fond.
Instanta de apel, administrând probatoriul, a tras concluzia gresita ca ar fi fost încalcate dispozitiile art. 90 din Codul de procedura civila atâta timp cât pârâtul MD nu a fost citat la domiciliul sau.
Art. 90 alin.1 din Codul de procedura civila arata ca înmânarea citatiei si a tuturor actelor de procedura civila se face la domiciliul sau resedinta celui citat.
Prin urmare, citatia putea fi trimisa de instanta de fond, în speta Judecatoria sectorului 3 Bucuresti nu numai la domiciliul paratului MD, dar si la resedinta acestuia.
Mai mult, din interpretarea judicioasa a aceluiasi text de lege rezulta clar ca ceea ce este important este ca partea citata sa ia efectiv cunostinta de existenta cauzei, iar nu neaparat ca citatia sa-i fie transmisa la domiciliul din actul de identitate.
Ori, probele administrate în cauza arata foarte clar ca pârâtul MD locuia în fapt, la momentul solutionarii în fond a pricinii, la adresa din Baia Mare, -, judetul Maramures.
Mai mult, acesta a avut cunostinta în mod evident de existenta dosarului pe rolul Judecatoriei sectorului 3 Bucuresti pentru cel putin urmatoarele considerente:
a. prin încheierea de sedinta din data de 18.04.2006, aflata la fila 99, instanta de fond a dispus citarea tuturor pârâtilor din dosar cu mentiunea ca pentru termenul urmator, fiecare dintre acestia sa depuna actul de identitate. MD a fost citat pentru termenul din 30.05.2006 la adresa din Baia Mare, -judetul Maramures. Urmare a acestei citatii, avocatul TV, care a pretins în fata instantei de apel ca la instanta de fond nu l-ar fi reprezentat si pe MD, a depus pentru termenul din data de 30.05.2006, în numele mai multor pârâti din dosar, printre care si MD, actele de identitate ale acestora, inclusiv fotocopia CI seria RR nr. 205417, emisa de Sectia 12 Politie Bucuresti pe numele MD. Desi avocatul TV a actionat în numele pârâtului MD si a depus la instanta de fond actul de identitate al clientului sau, act personal al acestuia, nu a solicitat în nici un caz ca acesta sa fie citat în Bucuresti, iar nu la adresa din Baia Mare. Faptul ca în fata instantei de apel TV a depus acte cu care vrea sa probeze ca din eroare l-ar fi mentionat si pe MD ca si client al domniei sale în materialele redactate si remise instantei de fond, sunt chestiuni lipsite de relevanta si vizeaza strict raportul dintre avocat si clientul sau, cu atât mai mult cu cât depunerea de catre acesta de fotocopii dupa actele de identitate ale unei persoane, la solicitarea expresa a instantei de judecata sunt elemente care dovedesc ca MD a avut cunostinta de existenta acestui dosar si a urmarit sa vada care va fi solutia pronuntata în cauza, pentru ca mai apoi, în masura unui raspuns nefavorabil, sa atace hotarârea astfel pronuntata pentru motiv de nelegala citare.
b. In data de 21.03.2006, MD a figurat ca parte atât în dosarul de fata, aflat în fond la Judecatoria sectorului 3 Bucuresti, dar si în dosarul nr.1555/2006, aflat pe rolul Judecatoriei Baia Mare, dovada acestui fapt fiind facuta cu fotocopia încheierii de sedinta din dosarul de la Baia Mare, legalizata de acea instanta, precum si alte acte care emana chiar de la MD si din care rezulta ca acesta si-a dat domiciliul la adresa din Baia Mare, -, judetul Maramures. Prin urmare, având în vedere si dispozitiile art. 25 din OUG nr.97 din 14.07.2005, în conformitate cu care cetateanul român nu poate avea în acelasi timp decât un singur domiciliu si/sau o singura resedinta, apare ca evident faptul ca MD nu putea ca la data de 21.03.2006 sa aiba în acelasi timp domiciliul în Baia Mare si la Bucuresti. Faptul ca MD nu a efectuat cuvenitele modificari în actele sale de identitate, în sensul în care sa îsi schimbe actuala carte de identitate cu una emisa de autoritatile din Maramures sau cel putin sa-si insereze si resedinta din Baia Mare, este o chestiune lipsita de relevanta, sanctiunea neefectuarii acestor mentiuni fiind în sarcina lui MD, iar nu sarcina recurentului.
c. Un alt element care face dovada relei credinte aparatului MD, dar si a avocatului TV, are în vedere faptul ca acesta din urma l-a reprezentat pe MD si în dosarul nr.5649/2005 al JUDECATORIEI BAIA MARE, astfel cum rezulta din adresa acestuia, înaintata catre TRIBUNALUL BUCURESTI - SECTIA A V - A CIVILA si aflata la fila 121. Or, acest dosar aflat pe rolul instantei din Baia Mare a fost suspendat pâna la solutionarea irevocabila a prezentei cauze, în baza cererii formulate de recurent si a legaturii dintre cele doua dosare.
d. In fine, desi pârâtul MD a sustinut ca a fost nelegal citat, acesta a declarat apel împotriva sentintei pronuntata la fond chiar înainte de redactarea hotarârii si comunicarea acesteia la adresa din Baia Mare, fapt care dovedeste ca existenta pe rolul JUDECATORIEI SECTORULUI 3 BUCURESTI a prezentei cauze îi era cunoscuta.
Analizând actele si lucrarile dosarului, având în vedere motivele de recurs, Curtea constata recursul ca nefiind nefondat.
Potrivit dispozitiilor art. 90 Cod procedura civila, ,,Înmânarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face la domiciliul sau resedinta celui citat".
Instanta de apel a avut a analiza în apelul declarat de pârâtul MD respectarea dispozitiilor procesuale menite sa asigure acestuia dreptul la un proces echitabil si a dreptul la aparare.
Concluziile la care a ajuns instanta de apel, privind împrejurarea de fapt potrivit careia intimatul MD nu are în Baia Mare o resedinta statornica, în sensul dispozitiilor anterior citate nu pot forma obiect al recursului, în cadrul criticilor de nelegalitate a deciziei, criticile vizând interpretarea actelor si a reprezentarii acestui intimat, prin avocat, în fata instantei de fond neputând fi încadrate în nici unul de motivele de recurs prevazute de art. 304 Cod procedura civila.
Prin motivele de recurs, recurentul tinde la o noua reevaluare a materialului probator administrat de instanta de apel în legatura cu domiciliul real al intimatului, cu împrejurarea ca acesta ar fi avut cunostinta de procesul aflat în desfasurare pe rolul Judecatoriei sectorului 3, ca ar fi fost în mod real reprezentat în fata Judecatoriei prin acelasi aparator pe care intimatul l-a angajat în cauza aflata pe rolul Judecatoriei Baia Mare.
Nefiind posibila o asemenea reevaluare, Curtea retine ca instanta de apel a facut o corecta aplicare în cauza a dispozitiilor art. 90 Cod procedura civila, neputând proceda, pe temeiul unor prezumtii, la validarea unei hotarâri pronuntate în conditiile nelegalei citari a intimatului pârât MD.
Recurentul invoca în mod gresit, în sustinerea recursului, dispozitiile art. 90 alin.2 Cod procedura civila, potrivit carora înmânarea citatiei se poate face oriunde, conditia ce trebuie sa o îndeplineasca actul de procedura astfel întocmit fiind aceea ca cel citat sa primeasca citatia, ceeace presupune respectarea dispozitiilor art. 100 alin.1 pct. 7 si 8 Cod procedura civila, respectiv sa cuprinda numele si calitatea celui caruia i s-a facut înmânarea si semnatura acestuia.
Ori, în cauza nu s-a facut dovada si nici nu s-a pretins ca citarea pârâtului s-a facut în mod legal, într-o asemenea modalitate.
a. Împrejurarea ca aparatorul celorlalte parti având aceleasi interese cu cele ale intimatului MD ar fi depus si în numele acestuia actul de identitate, pentru ca ulterior sa faca dovada ca nu a avut mandat de reprezentare în fata instantei de fond, poate fi analizata exclusiv din perspectiva comportamentului acelui avocat si nu din cea a îndeplinirii cerintelor unei legale citari a partii ce invoca o vatamare procesuala pe acest temei.
b. Nu este atributul instantei civile sa sanctioneze, în cadrul procesului pendinte, eventuala lipsa de diligenta sau rea-credinta a partii care a încalcat dispozitiile legii speciale privitoare la înregistrarea domiciliului, în speta art. 25 din OUG nr. 97/2005, invocat de recurent.
O asemenea sanctiune ar fi intervenit, sub aspectul normelor de procedura analizate, în ipoteza în care citat legal la domiciliul înscris în actele de identitate, nu s-ar fi prezentat în proces, neputând invoca ulterior nelegala citare, prin raportare la o resedinta nedeclarata în actele de stare civila.
c. Fiind prevazuta ca si obligatie a instantei investite cu solutionarea cauzei, nelegala citare a partilor nu poate fi acoperita pe temeiul cunoasterii de catre cel nelegal citat a existentei pe rol a procesului prin împrejurari conjuncturale, deduse pe alte cai decât însasi actele de procedura pe care instanta este chemata a le înfaptui, cum este cea a faptului ca un alt proces ce se poarta între aceleasi parti a fost suspendat pâna la solutionarea cauzei pendinte.
d. Nici declararea apelului înainte de comunicarea hotarârii si indicarea prin cererea formulata în acest scop a adresei din Baia Mare, nu pot fi avute în vedere ca dovezi care sa sustina teza recurentului, a legalei citari a intimatului la aceasta adresa, actul mentionat nefiind unul echipolent, menit sa acopere viciul de procedura, în absenta unei norme speciale edictate în acest sens.
Pe de alta parte, indicarea ca adresa a acelei resedinte nedeclarate de catre intimat poate fi analizata exclusiv din perspectiva dispozitiilor art. 93 Cod procedura civila potrivit carora partea este în drept sa-si aleaga un domiciliu procesual.
În contextul normelor restrictive din materia citarii partilor la judecarea cauzelor, a constatarii nelegalei citari a intimatului si desfiintarea hotarârii primei instante pe acest temei, recurentul nu este în situatia de a uza de dispozitiile art. 723 Cod procedura civila din materia abuzului de drept procesual si de a pretinde, pe acest temei, mentinerea hotarârii primei instante.
În raport de aceste considerente, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat în cauza, în baza art. 312 alin.1 Cod procedura civila.