Nelegalitatea deciziei de concediere emisă în baza disp. art. 65 din Codul muncii în cazul în care societatea face angajări imediat după reorganizare, indiferent pe ce post.

Dosar Nr. 563 (11.09.2008)

Prin cererea formulata si înregistrata sub nr.8620/121/2007, pe rolul Tribunalului Galati, contestatoarea P.F. a solicitat în contradictoriu cu intimata SC C. P. SRL Bucuresti anularea deciziei de concediere nr.2782/30.11.2007, reintegrarea pe postul avut anterior emiterii deciziei, obligarea intimatei la plata drepturilor salariale de la data concedierii pâna la reintegrarea efectiva, precum si cheltuieli de judecata.

A aratat ca a fost angajata la societatea intimata în functia de sef departament vânzari cu un salariu lunar de 1519 lei, potrivit copiei contractului individual de munca.

A mai sustinut ca prin decizia contestata i s-a comunicat încetarea contractului individual de munca, în temeiul disp.art.65 alin.1 din Codul muncii, invocându-se ca potrivit Hotarârii Consiliului de Administratie din 3.08.2007 ca urmare a unei reorganizari, postul de sef departament vânzari ocupat de aceasta a fost desfiintat.

A mai sustinut ca decizia de concediere este nelegala, întrucât nu întruneste conditiile prevazute de disp.art.65 alin.2 Codul muncii, în sensul ca desfiintarea postului nu este efectiva si nu au o cauza reala si serioasa.

Contestatoarea a mai mentionat ca urmare a reorganizarii postul detinut de aceasta, respectiv sef departament vânzari ar fi desfiintat conform hotarârii C.A.03.08.2007, însa la începutul lunii septembrie 2007, intimata angajeaza în aceeasi functie de agent vânzari o persoana din afara societatii.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestatiei ca neîntemeiata, precum si obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata.

A aratat ca, contestatoarea a fost angajata societatii începând cu 1.07.2005 în functia de administrator vânzari, iar în data de 23.01.2007 aceasta a semnat un act aditional la contractul individual de munca, prin care, începând cu 15.01.2007, a ocupat functia de sef departament vânzari.

S-a sustinut ca reorganizarea companiei a fost reala si serioasa, având cauze obiective, în sensul ca societatea a trecut printr-un proces de restructurare serios, determinat de rezultate slabe ale societatii, asa încât Consiliul de Administratie, în sedinta din 3.08.2007, a hotarât eficientizarea si restructurarea activitatii prin desfiintarea mai multor posturi, inclusiv cel ocupat de contestatoare.

A mai mentionat ca s-a solicitat sprijinul A.J.O.F.M., dupa ce Consiliul de Administratie a luat decizia de reorganizare al societatii fiind nevoie de concedierea mai multor persoane, societatea sesizând Agentia Teritoriala pentru Ocuparea Fortei de Munca Tecuci despre situatia ivita si a solicitat sprijinul în relocarea fortei de munca.

Prin sentinta civila nr. 631/15.05.2008 a Tribunalului Galati, s-a respins ca nefondata contestatia formulata de contestatoare împotriva intimatei .

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut urmatoarele:

Contestatoarea a fost salariata intimatei în functia de administrator vânzari.

Prin Decizia nr.2782/30.11.2007, intimata a dispus încetarea contractului individual de munca în temeiul disp.art.65 alin.1 din Codul muncii, având în vedere Hotarârea Consiliului de Administratie din 3.08.2007, privind reorganizarea activitatii societatii, prin desfiintarea postului de sef departament vânzari, din cadrul Punctului de Lucru Tecuci, post ocupat de salariata contestatoare.

Potrivit disp.art.65 alin.1 si 2 din Codul muncii, concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta încetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat dintr-unul sau mai multe motive ce care nu tin de persoana acestuia, desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.

În cauza, prin hotarârea nr.2 a Consiliului de Administratie din data de 3.08.2007, s-a dispus modificarea organigramei societatii prin desfiintarea unor posturi ca masura de eficientizare a activitatii societatii.

Masura reorganizarii structurale a fost luata ca urmare a rezultatelor financiare negative înregistrate de societate, volumul productivitatii reducându-se cu peste 20 %.

Cu actele depuse la dosar, intimata a facut dovada existentei unei cauze reale si serioase, desfiintarea postului prezentând un caracter obiectiv, datorita dificultatilor economice în care se afla societatea.

Totodata, masura contestata s-a impus pentru a se asigura flexibilitatea structurii organizatorice, eficientizarea si optimizarea activitatii.

S-a constatat ca postul ocupat de contestatoare, acela de sef departament vânzari, s-a desfiintat în mod efectiv, acesta nemaifiind prevazut în organigrama societatii. În urma reorganizarii s-a desfiintat functia de director comercial, aceasta devenind director vânzari, având în subordine 2 persoane de executie. S-a considerat ca mentinerea unei functii de sef departament vânzari nu mai aparea ca fiind oportuna în acest conditii.

Apararea contestatoarei nu a fost primita întrucât din fisa postului numitului M. N. rezulta ca acesta a fost angajat pe post de agent vânzari, functie de executie si nu de conducere, cu alte atributii si raspunderi.

Nici împrejurarea ca în publicatia locala din 4 – 10.12.2007 A.L.O.F.M. Tecuci a afisat lista locurilor de munca nu îi este favorabila contestatoarei în conditiile în care postul disponibil este de agent vânzari si nu de sef departament vânzari.

De asemenea, intimata a facut dovada ca a urmat procedura prevazuta de disp.art.64 (2) Codul muncii în sensul ca s-a adresat Agentiei Teritoriale de Ocupare a Fortei de Munca în vederea redistribuirii contestatoarei, nefiindu-i imputabil raspunsul nefavorabil al acesteia.

Asadar fata de considerentele expuse instanta a apreciat ca desfiintarea locului de munca al contestatoarei a fost efectiva si a avut o cauza serioasa si reala, sens în care a fost respinsa contestatia.

Împotriva acestei sentinte civile a declarat recurs contestatoarea solicitând admiterea acestuia, modificarea sentintei recurate si pe fond, admiterea contestatiei.

Prin decizia civila nr. 563 din 11 septembrie 2008 a Curtii de Apel Galati, s-a admis recursul declarat de recurenta-contestatoare împotriva sentintei civile nr.631/15.05.2008 pronuntata de Tribunalul Galati în dosarul nr.8620/121/2007.

S-a modificat în tot sentinta civila nr.631/15.05.2008 a Tribunalului Galati si în rejudecare:

S-a admis contestatia formulata de contestatoare în contradictoriu cu intimata SC C.P. SRL Bucuresti.

S-a anulat decizia de concediere nr.2782/30.11.2007 emisa de intimata.

S-a dispus reintegrarea contestatoarei în functia detinuta anterior si obliga pe intimata la plata drepturilor salariale de la data emiterii deciziei de concediere pâna la reintegrarea efectiva.

Au fost avute în vedere urmatoarele considerente:

Potrivit disp. art. 65 alin. 2, desfiintarea locului de munca în cazul concedierii pentru motive ce nu tin de persoana salariatului prevazuta la alin. 1 al aceluiasi articol, trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa.

Cauza reala si serioasa se refera la desfiintarea locului de munca si concedierea salariatului ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii.

Potrivit Hotarârii nr. 2/03.08.2007, Consiliul de Administratie al societatii intimate a luat masuri de desfiintare a unor posturi, printre care si cel detinut de catre contestatoarea recurenta (sef departament vânzari), tocmai pe baza necesitatii unui numar redus de salariati impus de masurile de eficientizare , asa cum se precizeaza chiar în cuprinsul hotarârii.

Ca urmarea a acestei hotarâri, la data de 03.08.2007 se comunica recurentei durata preavizului de 20 de zile (06.08-31.08. 2007) care a fost prelungit pâna la data de 29.11.2007 pe durata concediului medical.

Potrivit deciziei nr. 2782/30.11.2007 contestata, începând cu aceasta data, s-a dispus concedierea recurentei în baza prev. art. 65 alin. 1 din Codul muncii.

Însa instanta de recurs apreciaza ca societatea intimata nu a dispus concedierea contestatoarei în mod legal, nefiind respectate conditiile impuse de concedierea individuala prevazute de art. 65 alin. 1 si 2 din Codul muncii, în sensul ca desfiintarea locului de munca nu a avut la baza o cauza reala si serioasa, desi a fost efectiva.

Astfel, desi prin Hotarârea nr. 2/03.08.2007, s-a stabilit necesitatea unui numar redus de salariati, totusi, societatea intimata a facut angajarea domnului N. M. pe postul de agent vânzari (contract aflat la fila 66 dosar fond) la data de 30.08.2007, contrazicând propria hotarâre.

De remarcat este si faptul ca angajarea a avut loc imediat dupa comunicarea avizului catre recurenta, situatie ce denota ca restructurarea nu a avut la baza o cauza reala si serioasa, întrucât, în fapt, societatea avea nevoie de personal si a facut chiar angajari, fiind lipsit de relevanta aspectul ca angajarea nu s-au facut pe postul detinut de contestatoare.

Mai mult, dupa data concedierii recurentei, într-un ziar local din perioada 04-10.12.2007, a aparut anunt de angajare electrician, masinist, agent vânzari.

Ori, reducerea activitatii nu poate fi doar un pretext pentru îndepartarea unui salariat si, în consecinta, contrar sustinerilor intimatei si a argumentelor instantei de fond, desfacerea contractului de munca a unui salariat urmat de încadrarea altuia din afara unitatii, indiferent pe ce post, este inadmisibila si, în aceste conditii, reorganizarea nu este reala.

Fata de argumentele aratate mai sus, recursul apare ca fiind fondat prin prisma art. 304 indice 1 C.pr. civila iar cercetarea celorlalte motive de recurs nu mai este necesara întrucât situatia în care societatea face angajari în timp ce afirma ca este în reorganizare este suficienta pentru a demonstra nelegalitatea masurii concedierii prin prisma nerespectarii conditiilor impuse de art. 65 alin. 1 si 2 din Codul muncii.